Aprecierea pericolului concret pentru ordinea publica in raport de timpul scurs de la comiterea faptei Hotarare nr. 33/2012 din data de 13.06.2012
pronunțată de Tribunalul Bihor

Prin referatul Parchetului de pe langa ICCJ DIICOT Serviciul Teritorial Oradea din data de 12.06.2012 s-a solicitat arestarea preventiva a inculpatului DSA cercetat pentru comiterea infractiunii de trafic de minori prevazuta de art. 13 alin. 1 din Legea 678/2001.
In sustinerea cererii s-a aratat ca sunt intrunite conditiile prevazute de art. 136, 146 si 148 alin. 1 lit. f Cod de procedura penala in sensul ca inculpatul a comis infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea lui in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.
A fost atasat dosarul de urmarire penala nr. 84/D/P/2011 al DIICOT Serviciul Teritorial Oradea.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
In data de 05.10.2011, ca urmare a depistarii si audierii victimei minore PML, Politia Oradea - Biroul de combatere a infractiunilor contra persoanei a sesizat BCCO Oradea in vederea efectuarii de verificari pentru a stabili daca aceasta a facut obiectul infractiunii de trafic de persoane.
In declaratia din data de 5.10.2011, victima a sustinut ca prietenul sau, S, i-a cerut sa se prostitueze pe soseaua de centura din Oradea, explicandu-i ce trebuie sa faca si promitandu-i ca vor imparti sumele de bani obtinute in acest fel. Victima a mai aratat ca a intretinut relatii sexuale cu diversi clienti, insa inculpatul nu si-a respectat promisiunea insusindu-si cea mai mare parte a banilor incasati de la clienti.
Organele de politie i-au prezentat victimei la aceeasi data fotografii judiciare, aceasta recunoscandu-l si identificandu-l pe inculpat ca fiind DSA cu datele indicate. Ulterior, in data de 03.11.2011 si 01.03.2012, victima a fost din nou audiata.
In data de 03.11.2011, organele de politie au procedat la citirea memoriei cartelei telefonice din telefonul mobil gasit asupra victimei in momentul depistarii sale, iar in data de 21.10.2011 a fost depus la dosarul cauzei listingul convorbirilor telefonice efectuate in perioada 17.05.2011-17.10.2011 de la/la cartela SIM din acelasi telefon mobil.
In data de 07.11.2011, lucratori din cadrul Biroului de Combatere a Criminalitatii Organizate Oradea s-au sesizat din oficiu cu privire la fapta inculpatului DSA care, prin inselaciune, profitand de situatia familiala, precum si de capacitatea redusa de a judeca consecintele faptelor sale (avand in vedere varsta frageda a minorei) a racolat-o pe minora PML dupa care a transportat-o in Oradea si a obligat-o la practicarea prostitutiei pe soseaua de centura a municipiului Oradea, fapta ce intruneste elementele constitutive ale infractiunilor de trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1 din Legea 678/2001 si act sexual cu minor prev. de art. 198 Cod penal.
In data de 08.11.2011, procurorul din cadrul DIICOT Serviciul Teritorial Oradea a dispus prin ordonanta ca lucratorii din cadrul BCCO Oradea sa procedeze la audierea victimei, identificarea si audierea altor victime ale aceluiasi inculpat, audierea faptuitorului DSA, identificarea si audierea lui "M" la care victima a facut referire in declaratia sa, identificarea si audierea in calitate de martori a altor persoane cu care victima a intretinut relatii sexuale in cursul anului 2011, obtinerea listingului cu numerele de telefon utilizate de catre faptuitor in cursul anului 2011 si efectuarea altor acte de cercetare penala pertinente si utile solutionarii cauzei.
In data de 31.01.2012 a fost depuse la dosarul cauzei hartile relationale referitoare la listingurile telefonice privind contactele telefonice ale posturilor telefonice solicitate.
Se constata ca indiciile temeinice privind savarsirea faptei de trafic de minori existau inca de la inceputul anului 2012, ulterior acestei date, cu exceptia audierii unui martor in martie 2012 - VKA (beneficiar al serviciilor sexuale oferite de catre victima) - organele de urmarire penala nu au mai efectuat alte acte de cercetare penala pana in cursul lunii iunie 2012 cand s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de inculpat prin rezolutia din data de 11.06.2012, audierea sa in calitate de faptuitor, invinuit si inculpat, efectuarea unei confruntari cu victima, punerea in miscare a actiunii penale si emiterea ordonantei de retinere.
Astfel, declaratia victimei in care aceasta il indica pe inculpat ca fiind cel care a racolat-o din satul P si, ulterior, a determinat-o sa intretina relatii sexuale cu diversi clienti pe soseaua de centura a municipiului Oradea in schimbul unor sume de bani pe care si le-a insusit in mare parte, se coroboreaza pe deplin cu celelalte acte premergatoare efectuate in cauza.
Victima a aratat ca il cunostea pe inculpat, l-a descris si l-a recunoscut in fotografiile judiciare prezentate, organele de cercetare penala fiind in posesia tuturor datelor de identificare a inculpatului, dar cu toate acestea nu au procedat la audierea sa decat in cursul lunii iunie 2012. Aceeasi victima a indicat numarul de telefon la care tinea legatura cu inculpatul, listingurile depuse la dosarul cauzei aratand ca intr-adevar numarul de telefon indicat apartine unei rude apropiate inculpatului, respectiv mamei sale. Acelasi listing este in masura sa releve relatia speciala evidenta dintre posesorii celor doua posturi telefonice in conditiile in care au fost identificate un numar exagerat de mare de apeluri intre aceste posturi telefonice (de ex. circa 60 de apeluri in decursul a catorva ore in data de 03.10.2011).
Caracterul sincer al declaratiei victimei este intarit de chiar declaratia inculpatului care a negat initial ca a cunoscut-o pe victima (declaratia invinuit 11.06.2012), ca s-ar fi intalnit vreodata cu aceasta la discoteca din P sau ca ar fi purtat vreo discutie telefonica cu aceasta. Ulterior, a revenit asupra acestei declaratii recunoscand ca o cunostea "doar din vedere din discoteca din P", si ca doar a purtat unele discutii cu aceasta atunci cand victima l-a acostat in acea discoteca din Peptid.
Ulterior a revenit din nou si a recunoscut in declaratia data in fata instantei si ca a purtat unele convorbiri telefonice ca victima in conditiile in care aceasta l-ar fi cautat in mod repetat si insistent pentru a-i cere sa aiba o relatie cu el. Inculpatul a mai aratat ca fata de insistentele victimei a luat hotararea de a schimba telefonul respectiv cu mama sa, aceasta fiind cea care ar fi sunat-o pe victima - "probabil mama a fost curioasa sa vada cine o suna la telefon", curiozitate de-a dreptul maladiva daca tinem cont de numarul extrem de mare de apeluri date si primite.
Instanta retine ca aceste contradictii releva lipsa de sinceritate manifestata de catre inculpat ce nu a putut prezenta vreo explicatie rezonabila nici pentru imprejurarea ca victima a fost in masura sa conduca organele de politie la locuinta inculpatului si sa descrie conformatia interiorului apartamentului, aspecte care sunt de natura sa confirme ca inculpatul a condus-o intr-adevar pe victima la locuinta sa asa cum aceasta din urma sustine.
Ca atare, instanta retine ca declaratia victimei se coroboreaza, spre deosebire de declaratia inculpatului, cu celelalte mijloace de proba administrate pana in prezent si ca, in acest fel, sunt realizate conditiile prevazute de art. 143 Cod de procedura penala referitoare al existenta probelor si indiciilor privind savarsirea faptei ce formeaza obiectul acuzatiilor aduse inculpatului insa, in ce priveste temeiul de arestare prevazut de art. 148 lit. f Cod de procedura penala, nu au fost prezentate probe certe vizand existenta pericolului concret pentru ordinea publica pe care l-ar reprezenta lasarea inculpatului in libertate.
Astfel, desi inca de la inceputul anului existau indiciile prevazute de art. 143 Cod de procedura penala, nici la momentul respectiv si nici ulterior pe parcursul a circa 6 luni nu s-a apreciat ca inculpatul ar prezenta pericol concret pentru ordinea publica din moment ce nu s-a formulat propunere de luare a unei masuri preventive pe temeiul art. 148 lit. f Cod de procedura penala. In aceste conditii, cronologia si intinderea actelor procesuale efectuate - analizate prin prisma gradului de complexitate al cauzei - sunt de natura a reliefa gradul de pericol concret pentru ordinea publica pe care organele de urmarire penala il percep a-l reprezenta lasarea inculpatului in libertate.
Atata timp cat nici in perioada imediata savarsirii ori descoperirii faptei si nici ulterior, in momentul efectuarii actelor premergatoare, nu s-a apreciat ca exista un pericol concret pentru tulburarea ordinii publice, care sa justifice arestarea preventiva, cu atat mai putin in prezent, la circa 8 luni de la data comiterii ultimului act material, un astfel de pericol poate determina arestarea preventiva a inculpatului.
Pe de alta parte, instanta retinand ca sunt probe si indicii temeinice ca inculpatul a savarsit fapta prevazuta de art. 13 alin. 1 din Legea 678/2001, apreciaza ca pentru buna desfasurare a procesului penal, precum si pentru a se impiedica sustragerea inculpatului de la urmarire penala, cu atat mai mult cu cat acesta nu este la primul contact cu legea penala - fiind condamnat definitiv prin sentinta penala nr. 524/2011 a Judecatoriei Oradea pentru comiterea in minorat a infractiunii de talharie prev. de art. 211 alin. 1, 2 lit. b, c alin. 2/1 lit. a Cod penal - se impune luarea unei masuri preventive restrictive de libertate care sa asigure, asa cum am aratat mai sus, scopul prevazut de art. 136 Cod de procedura penala.