Intreruperea executarii pedepsei. Imposibilitatea efectuarii tratamentului sub paza permanenta. Aprecierea pericolului concret pentru ordinea publica Decizie nr. 300 din data de 16.06.2011
pronunțată de Tribunalul Botosani

Intreruperea executarii pedepsei. Imposibilitatea efectuarii tratamentului sub paza permanenta. Aprecierea pericolului concret pentru ordinea publica
Procedura civila si penala Decizia penala nr. 300/16 iunie 2011 Examinand actele si lucrarile dosarului, se constata ca prin cererea inregistrata la aceasta instanta la data de 28 septembrie 2010 petentul G. S. D., in temeiul disp. art. 455 Cod procedura penala rap. la art. 453 lit. a Cod procedura penala, a solicitat intreruperea executarii pedepsei avand in vedere ca sufera de boli grave ce fac imposibila continuarea executarii.
Investita cu solutionarea cauzei, Judecatoria Botosani, prin sentinta penala nr. 653 din 17 martie 2011 a respins, ca nefondata, cererea si a obligat petentul G. S. D., fiul lui H. si S., nascut la data de xx.xx.xxxx,domiciliat in mun. Iasi, str. X nr. Y, judetul. Iasi, in prezent detinut in Penitenciarul Botosani, sa plateasca statului suma de 452 lei, cheltuieli judiciare, in care s-a inclus suma de 100 lei, onorariu avocat oficiu, ce se va avansa B.A. Botosani din fondurile M.J. si suma de 152 lei, taxa expertiza medico-legala, ce se va avansa catre I.N.M.L. "Mina Minovici" Bucuresti din fondurile M.J.
Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut ca, din raportul de noua expertiza medico-legala din 21 februarie 2011 aflat la filele 51-52 ds., reiese ca in urma consultarilor medicale efectuate s-a constatat ca petentul sufera de tetrapareza spastica forte, posibil post-traumatica, cu amiotrofie accentuata, parestezii si dizestezii; veche fractura cu tasare de coloana vertebrala lombara nivel L2; astigmatism miopic ambii ochi; mastocitoza cutanata; agenezie degete 1-5 picior stang.
Desi petentul prezinta invaliditate urmare a consecintelor tetraparetice cu imposibilitatea mentinerii ortostatismului si a deplasarii autonome, impunandu-se asigurarea unui insotitor permanent, comisia a considerat ca asistenta medicala poate fi asigurata in cadrul retelei sanitare a ANP unde, pe langa tratamentul medicamentos specific, s-ar putea realiza si terapia recuperatorie neuromotorie.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat recurs petentul G. S. D., solicitand admiterea recursului si admiterea cererii pentru intreruperea executarii pedepsei.
In motivare petentul arata ca prezinta grave deficiente de sanatate, care s-au agravat pe perioada executarii pedepsei si nu pot fi ameliorate cat timp este mentinuta privarea de libertate.
Verificand hotararea atacata, atat din perspectiva celor invocate de petent, cat si din oficiu in baza art. 3856 alin. 3 Cod procedura penala, tribunalul constata, in considerarea celor ce urmeaza, ca recursul declarat este fondat.
Art. 453 alin. 1 lit. a Cod procedura penala permite amanarea, respectiv intreruperea executarii pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata cu intrunirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
- condamnatul sa sufere de o boala grava, care face imposibila executarea pedepsei;
- tratamentul condamnatului sa nu se poata efectua sub paza permanenta;
- punerea in libertate a condamnatului sa nu prezinte un pericol concret pentru ordinea publica.
In ce priveste prima conditie, a caror realizare nu poate fi verificata, in opinia tribunalului, decat simultan cu a doua, se constata ca petentul prezinta diagnosticul tetrapareza spastica forte, posibil traumatica (2006 - cadere pe scara) cu amiotrofie accentuata, parestezii si dizestezii; veche fractura; astigmatism miopic ambii ochi; mastocitoza cutanata si agenezie degete 1-5 picior stang. Avand in vedere gravitatea acestor afectiuni si faptul ca petentul prezinta invaliditate cu imposibilitatea mentinerii ortostatismului si a deplasarii autonome, precum si cu dependenta sociala, impunandu-se asigurarea unui insotitor permanent, aceasta conditie este indeplinita. Ca asistenta medicala nu poate fi asigurata in cadrul retelei medicale penitenciare este dovedit de degradarea continua a starii sanatatii condamnatului (relevanta in acest sens fiind comparatia dintre cele constatate de Institutul de Medicina Legala Iasi cu ocazia expertizarii efectuate in anul 2006 si concluziile formulate de Institutul National de Medicina Legala in prezenta cauza), care atesta ineficienta asistentei medicale administrate pana in prezent. In acest context nu pot fi trecute cu vederea nici concluziile unei examinari medico-legale anterioare, respectiv cea efectuata de Institutul de Medicina Legala Iasi in anul 2009 (f. 25 dosar), potrivit carora afectiunea de care sufera petentul necesita tratament medicamentos, un program complex de fizioterapie si recuperare neuromotorie, care nu poate fi asigurat intr-o unitate medicala din reteaua ANP, cu atat mai mult cu cat nu au fost infirmate explicit si motivat de noua expertiza medico-legala.
Referitor la posibilitatea efectuarii tratamentului sub paza permanenta tribunalul constata ca, desi aceasta solutie a fost recomandata inca din anul 2009 de catre Institutul de Medicina Legala Iasi (potrivit comunicarii mai sus aratate), administratia penitenciarelor, singura in masura sa dispuna in acest sens, nu a intreprins nici un demers pentru internarea petentului in vederea unui program complex de fizioterapie si recuparare neuromotorie. De mentionat si faptul ca necesitatea unui asemenea tratament a fost in mod repetat mentionata de unitatile spitalicesti, dupa cum reiese din scrisorile medicale aflate la dosar. In atare conditii posibilitatea tratamentului sub paza este pur teoretica si aflata la aprecierea discretionara a ANP, aspecte care echivaleaza cu lipsa posibilitatii unui tratament in conditiile art. 1391 Cod procedura penala.
Ultima conditie impusa de art. 453 alin. 1 lit. a Cod procedura penala este aceea ca lasarea in libertate a petentului sa nu prezinte un pericol concret pentru ordinea publica. Desi textul nu ofera si criteriile ce ar trebui luate in considerare pentru aprecierea unui asemenea pericol, tribunalul considera ca trebuie avute in vedere atat datele privind infractiunea pentru care a fost condamnat petentul, situatia acestuia, durata executata din pedeapsa, dar si faptul ca dispozitiile art. 4531 Cod procedura penala instituie un veritabil control asupra condamnatului pe durata intreruperii, al carui scop este tocmai inlaturarea unui asemenea risc.
Raportand aceste criterii la cazul concret, se observa ca petentul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani si 6 luni inchisoare pentru savarsirea unor infractiuni de inselaciune si fals privind identitatea, pedeapsa din care a executat mare parte pana in prezent. Nu reiese din dosar ca pe durata detentiei petentul sa fi avut un comportament necorespunzator, de altfel greu de conceput din pricina starii sale de sanatate. Petentul prezinta antecedente penale, are studii superioare, este casatorit si are un copil minor. Toate aceste imprejurari conduc la presupunerea rezonabila ca petentul a realizat consecintele unei conduite antisociale si, alaturate starii sale de sanatate (aflat in imposibilitate de a se deplasa si intretine singur), indreptatesc instanta sa constate ca lasarea acestuia in libertate nu prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.
Cu toate ca din aceasta expunere reiese intrunirea cumulativa a conditiilor cerute pentru intreruperea executarii pedepsei, tribunalul nu poate trece cu vederea nici directa aplicabilitate in cauza a prevederilor art. 3 din Conventia europeana a drepturilor omului si a jurisprudentei emise de Curtea Europeana in aceasta materie, potrivit carora mentinerea in stare de detentie a unei persoane bolnave poate constitui, in anumite conditii, un tratament inuman. Dupa cum s-a aratat deja, pe timpul detentiei starea de sanatate a petentului s-a inrautatit constant, iar ANP a ignorat unele recomandari ale medicilor specialisti, desi putea dispune internarea sub paza. Pentru a evita posibilitatea continuarii detentiei in asemenea conditii si pentru a oferi petentului posibilitatea reala de a beneficia de asistenta medicala corespunzatoare, se impune intreruperea executarii pedepsei.
Tinand seama de toate aceste considerente, in temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d Cod procedura penala tribunalul va admite recursul declarat de petent, va casa sentinta si, rejudecand, va admite cererea pentru intreruperea executarii pedepsei. In baza art. 455 rap. la art. 453 alin. 1 lit. a Cod penal se va dispune intreruperea executarii pedepsei de 4 ani si 6 luni inchisoare, aplicata prin sentinta penala nr. 1446 din 24 decembrie 2010 a Judecatoriei Constanta, ramasa definitiva prin decizia nr. 500/P/26.05.2011 a Curtii de Apel Constanta, pe o durata de 3 luni, incepand cu data pronuntarii prezentei decizii
Conform art. 4531 alin. 1 Cod procedura penala, pe durata intreruperii executarii pedepsei petentul va respecta urmatoarele obligatii:
- sa nu depaseasca limita teritoriala a Romaniei, decat cu incuviintarea instantei de executare;
- sa se prezinte la Politia municipiului Iasi (localitatea sa de domiciliu) conform programului de supraveghere intocmit de aceasta unitate de politie sau ori de cate ori este chemat;
- sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea Tribunalului Botosani;
- sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nici o categorie de arme.
Vazand dispozitiile art. 192 alin. 3 Cod procedura penala, 2