Autoritea de lucru judecat.Gresita admitere a exceptiei de catre prima instanta.Consecinte. Neindeplinirea conditia triplei identitati prevazute de art.1201 Cod civil semnifica gresita retinere a autoritatii de lucru judecat de catre prima instanta si atrage casarea hotararii acesteia cu trimitere spre rejudecare in conditiile art. 312 al. 2 si al. 5 Cod procedura civila.
(Tribunalul Arad,sectia civila,decizia civila nr.188/R/27 februarie 2007,dosar nr. 6242/55/R/2006) Prin sentinta civila nr. 6367/06. 12. 2006, pronuntata in dosarul nr.6564/2006 Judecatoria Arad a admis exceptia autoritatii de lucru judecat si a respins actiunea civila formulata de reclamanta C. M. in contradictoriu cu parata A. F. pentru constatarea nulitatii absolute a contractului de imprumut.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca prezentul litigiu se poarta intre aceleasi parti ca in actiunea civila ce a facut obiectul dosarului nr. 6467/ 1998 al Judecatoriei Arad in care s-a pronuntat sentinta civila nr. 6/4.01. 1999, dar au calitati inversate, fosta parata fiind reclamanta de astazi.
Prin sentinta civila nr. 6/4.01. 1999-irevocabila, reclamanta a fost obligata sa restituie paratei suma de 29.350 marci germane cu titlu de imprumut acordat in baza unui inscris incheiat intre parti, acelasi inscris a carei nulitate absoluta se solicita a fi constata prin prezenta actiune,instanta anterioara cenzurand astfel valabilitatea inscrisului, inclusiv legalitatea perceperii dobanzilor,stabilind incidenta dispozitiilor 1576, 1584, 1587 si 969 Cod civil si hotarand irevocabil ca acest inscris este legal iar partile sunt tinute sa-si respecte obligatiile asumate.
Tinand seama ca in sfera notiunii de obiect se include nu doar pretentia concreta a reclamantului, ci si dreptul subiectiv ce poarta asupra obiectului sub aspect material in actiunea personala pentru plata unei sume de bani, obiectul fiind constituit din suma pretinsa si dreptul de creanta asupra acestei sume, prima instanta a apreciat ca exista identitate de obiect chiar daca acesta este formulat diferit in cele doua cereri si ca in speta este indeplinita conditia triplei identitati potrivit dispozitiilor art. 1201 Cod civil si constatand autoritatea de lucru judecat a admis exceptia si pe cale de consecinta a respins a respins actiunea.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal a declarat recurs reclamanta cu motivarea ca prima instanta a retinut in mod gresit exceptia autoritatii de lucru judecat, deoarece cele doua cauze au un obiect diferit. Prin sentinta civila nr. 6/ 4.01. 1999 Judecatoria Arad a examinat valabilitatea inscrisurilor doar sub aspectul semnaturii partilor si a sumelor inscrise in acest act, pe cand in prezenta actiune se solicita nulitatea absoluta a acestuia intrucat a fost incheiat cu incalcarea dispozitiilor imperative si prohibitive ale legii; nu s-a facut in primul proces nici o referire la incalcarea prevederilor art.1579 Cod civil si ale art. 4,7 din Legea nr. 58/1998 care plafoneaza nivelul dobanzii.
De asemenea, difera si cauza, deoarece in prima actiune aceasta o constituia actul juridic, inscrisul redactat de parti, pe cand in prezentul litigiu cauza o constituie incalcarea normelor de drept de catre parti la incheierea acestui inscris.
Parata prin intampinare a solicitat respingerea recursului cu motivarea ca prima instanta a retinut in mod corect existenta in cauza a autoritatii de lucru judecat.
Recursul a fost apreciat ca fiind fondat si a fost admis in baza art. 312 al. 2 si al. 5 Cod procedura civila, iar sentinta recurata a fost casata cu trimiterea cauzei spre rejudecare, deoarece prima instanta in mod gresit nu a solutionat fondul cauzei.
Astfel, prin prezenta actiune civila reclamanta a chemat in judecata pe parata A. F., solicitand instantei constatarea nulitatii absolute a unui contract de imprumut cu motivarea ca dobanda perceputa de imprumutatoare a incalcat dispozitiile art. 1089 Cod civil si art. 1589 Cod civil, ale art. 1179, 1180 Cod civil precum si ale art. 4 si 7 din Legea nr. 58/1998 care interzic persoanelor fizice sa efectueze operatiuni bancare.
In dosar nr. 6467/1998 al Judecatoriei Arad, invocat de parata ca prim termen al autoritatii de lucru judecat, reclamanta a fost parata din prezentul litigiu, iar parati au fost actuala reclamanta si numitul C. D.
Obiectul actiunii l-a constituit cererea reclamantei A. F. de obligare a paratilor C. M. si C. D. la restituirea sumei de 29.350 marci germane.
Din motivarea sentintei civile nr. 6/ 4 ianuarie 1999 rezulta ca parata a invocat restituirea imprumutului si a contestat cuantumul sumei imprumutate.
Nu rezulta ca in acel proces actuala reclamanta sa fi contestat legalitatea dobanzii percepute, instanta nefiind sesizata cu vreo actiune reconventionala in acest sens.
Rezulta deci ca cele doua procese au un obiect diferit, in primul fiind vorba de o cerere de restituire imprumut, iar in al doilea de constatarea nulitatii contractului de imprumut.
Cauza celor doua procese este diferita, in primul s-a urmarit restituirea imprumutului, iar in al doilea se urmareste lipsirea de efecte a contractului ca urmare a nulitatii sale.
De asemenea, in mod evident partile din cele doua procese au calitati inversate.
In fine, desi autoritatea de lucru judecat este legata indeobste de dispozitivul hotararii, in speta nu se poate spune ca argumentatia folosita de instanta pentru pronuntarea solutiei in primul proces ar putea fi contrazisa prin analiza fondului noii actiuni, deoarece instantei nu i s-a cerut sa analizeze temeiurile de drept invocate in prezenta actiune.
Pentru aceste considerente, rezulta ca in cauza nu este indeplinita conditia triplei identitati prevazuta de art.1201 Cod civil.