Infractiuni la normele de convietuire sociala. Talharia.
- 211, alin.2, litera c, Cod penal, privind comiterea faptei penale intr-un loc public.
- art.211, alin.1Cod penal
Furtul savarsit prin intrebuintare de violente sau amenintari ori prin punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara, precum si furtul urmat de intrebuintarea unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru inlaturarea urmelor infractiunii ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea , se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 18 ani.
Pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 20 de ani, daca talharia a fost. savarsita de o persoana avand asupra sa o arma, o substanta narcotica ori paralizanta.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA I-A PENALA, DECIZIA PENALA NR.1006/25.06.2010) Prin Sentinta penala nr.209/27.I.2010, Judecatoria Sectorului IV, Bucuresti - Sectia penala, in temeiul art.211, alin.1 si alin.2, litera c, Cod penal, cu aplicarea art.37, alin.1, litera a, Cod penal, a condamnat pe inculpatul F. M. la pedeapsa de 8 ani inchisoare, pentru comiterea infractiunii de talharie, in stare de recidiva postcondamnatorie, apoi, in temeiul art.61, alin.1, Cod penal, a revocat beneficiul liberarii conditionate din executarea restului de pedeapsa de 1.224 zile inchisoare, ramas neexecutat din pedeapsa de 9 ani si 10 luni inchisoare, aplicata prin Sentinta penala nr.314/16.X.2007 a Tribunalului Botosani, pe care l-a contopit cu pedeapsa de 8 ani inchisoare aplicata, astfel ca inculpatul va executa pedeapsa de 8 ani inchisoare, la care a adaugat un spor de 1 an inchisoare, urmand, ca, in final, inculpatul sa execute pedeapsa de 9 ani inchisoare, a facut aplicarea art.71-art.64, alin.1, lit.a, teza a II-a si lit.b, Cod penal, a dedus, in temeiul art.88, Cod penal, retinerea si arestarea preventiva de la data de 26.XI.2009 la zi, a mentinut, in temeiul art.350, alin.1, Cod procedura penala, starea de arest preventiv a inculpatului, iar, in temeiul art.14, Cod procedura penala, raportat la art.346, alin.1, Cod procedura penala, a admis actiunea civila formulata de partea civila T.A., obligandu-l pe inculpat sa-i plateasca suma de 820 lei, despagubiri materiale, cu obligarea inculpatului, in temeiul art.191, alin.1, Cod procedura penala, la plata sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare catre stat, din care onorariul aparatorului din oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justitiei.
Instanta de fond a retinut, pe situatia de fapt, ca pe data de 17.XI.2009, in jurul orei 17,00, inculpatul, dupa ce a urmarit-o pe partea vatamata T. A., care se intorcea la domiciliul sau, din Bucuresti, de la cumparaturi, cu plase in ambele maini, a blocat ascensorul, intre etajele II si III, solicitandu-i, pe un ton ridicat, partii vatamate sa-i dea toate bunurile aflate asupra sa, astfel ca aceasta i-a remis suma de 270 lei si telefonul mobil marca Nokia 5220, nerecuperate, dupa care a coborat la etajul II. De asemenea, a retinut ca, prin Sentinta penala nr.314/16.X.2007 a Tribunalului Botosani, ramasa definitiva prin Decizia penala nr.514/26.XI.2007 a Curtii de Apel Suceava, i-a fost stabilita pedeapsa rezultanta de 9 ani si 10 luni inchisoare, din a carei executare a fost liberat conditionat pe data de 27.V.2008, cu un rest de pedeapsa de 1.224 zile inchisoare ramas neexecutat.
In motivare, instanta de fond a aratat ca exista probe clare de vinovatie, respectiv declaratiile partii vatamate, certificatul de garantie al telefonului mobil, procesul-verbal din data de 17.XI.2009, intocmit de Sectia 14 Politie, procesul-verbal de cercetare la fata locului din data de 17.XI.2009, insotit de planse fotografice, procesul-verbal din data de 23.XI.2009, privind identificarea inculpatului in baza informatiilor referitoare la folosirea terminalului, procesele-verbale de transcriere a interceptarilor convorbirilor telefonice purtate de pe terminalul mobil sustras, procesul-verbal din data de 24.XI.2009, cu planse fotografice si cu declaratiile martorilor-asistenti M.C si S.L, privind recunoasterea inculpatului de pe plansele fotografice de catre partea vatamata, procesul-verbal din data de 26.XI.2009, insotit de planse fotografice si de declaratiile martorilor-asistenti M. D. si L. I., privind recunoasterea din grup a inculpatului de catre partea vatamata, declaratiile de recunoastere ale inculpatului. A aratat ca, desi nu a folosit amenintari explicite, inculpatul, prin modul in care a actionat, i-a creat partii vatamate o stare de panica si de temere cu privire la integritatea sa fizica, iar fapta penala a fost comisa in public, deoarece, in momentul comiterii faptei penale, usa de la intrarea in scara blocului era deschisa, astfel ca liftul era accesibil publicului.
La individualizarea judiciara a pedepsei inchisorii, instanta de fond a avut in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de disp. art.72, Cod penal, respectiv limitele speciale, cuprinse intre 5 ai si 20 ani inchisoare, prevazute de legea penala, gravitatea concreta a faptei penale, care rezulta din imprejurarile de comitere, mai precis in timp ce se afla sub influenta bauturilor alcoolice si asupra unei femei, pe care a urmarit-o, circumstantele personale, si anume bogata antecedenta penala a inculpatului, care s-a specializat in savarsirea infractiunii de talharie, fata de care manifesta preferinta, atitudinea procesuala sincera, insa dupa prinderea sa si prezentarea materialului probator, astfel ca nu a retinut circumstanta atenuanta judiciara prevazuta de art.74, alin.1, litera c, Cod penal. In acelasi timp, a apreciat ca este necesara aplicarea unui spor de 1 an inchisoare pentru starea de recidiva postcondamnatorie, avandu-se in vedere perseverenta infractionala incredibila in comiterea doar a infractiunii de talharie.
Pe latura civila, a retinut ca partea vatamata s-a constituit parte civila cu suma de 820 lei, prejudiciu material nerecuperat, iar inculpatul a achiesat la pretentiile civile.
In termen legal, inculpatul a declarat apel, pentru netemeinicie, solicitand reindividualizarea pedepsei inchisorii, in raport cu circumstantele sale personale, prin coborarea sub limita minima speciala prevazuta de legea penala si prin inlaturarea sporului de 1 an inchisoare.
Prin Decizia penala nr.225/A/6.IV.2010, din Dosarul nr.20657/4/2009, Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a penala a respins, ca nefondat, apelul, a mentinut, in temeiul art.383, alin.1/1, Cod procedura penala, raportat la art.350, Cod procedura penala, starea de arest preventiv a apelantului-inculpat, a dedus, in temeiul art.383, alin.2, Cod procedura penala, raportat la art.88, Cod penal, preventia de la data de 26.XI.2009 la zi, cu obligarea apelantului-inculpat, in temeiul art.192, alin.2, Cod procedura penala, la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare catre stat, din care onorariul aparatorului din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justitiei.
In motivare, instanta de apel a aratat ca instanta de fond, in mod corect, in baza probelor administrate, a retinut situatia de fapt si a stabilit vinovatia inculpatului si incadrarea juridica a faptei penale, si, de asemenea, in mod temeinic, a stabilit o pedeapsa rezultanta de 9 ani inchisoare, in raport cu gradul ridicat de pericol social al faptei penale, determinat de modalitatea de comitere, respectiv in loc public, prin aducerea partii vatamate intr-o situatie in care avea posibilitati limitate de aparare, fiind imobilizata in lift, starea de recidiva postcondamnatorie, perseverenta infractionala in comiterea doar a infractiunii de talharie, astfel ca este justificat sporul de pedeapsa cu inchisoarea, pentru indeplinirea scopurilor educativ si punitiv ale pedepsei inchisorii.
In termen legal, apelantul-inculpat a declarat recurs, nemotivat in termenul prevazut de art.385/10, alin.2, Cod procedura penala.
In motivarea in scris si orala a recursului, a sustinut ca nu a fost violent, ca a absolvit liceul, a lucrat, cu un salariu de 1.500 lei, concubina sa urmeaza sa nasca, este unicul intretinator al familiei sale, astfel ca a solicitat retinerea circumstantei atenuanta judiciara prev. de art.74, alin.1, litera a, Cod procedura penala, privind buna conduita anterioara, si, de asemenea, a avut o atitudine procesuala sincera, solicitand retinerea circumstantei atenuate judiciara prev. de art.74, alin.1, litera c, Cod procedura penala, cu efectul coborarii pedepsei inchisorii sub limita minima speciala prevazuta de legea penala, inlaturandu-se sporul de 1 an inchisoare.
In drept, a invocat disp. art.385/9, alin.1, punctul 14, Cod procedura penala.
La termenul de astazi, Curtea, din oficiu, a pus in discutie cazul de casare prevazut de art.385/9, alin.1, punctul 17, Cod procedura penala, in sensul schimbarii incadrarii juridice a faptei penale din infractiunea prev. de art.211, alin.1, alin.2, litera c, Cod penal, cu aplicarea art.37, alin.1, litera a, Cod penal, in infractiunea prev. de art.211, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.37, alin.1, litera a, Cod penal.
Analizand actele si lucrarile dosarelor, precum si hotararile judecatoresti ale instantelor de fond si de apel, atat din punct de vedere al motivului de netemeinicie invocat, cat si din oficiu, potrivit art.385/9, alin.3, Cod procedura penala, Curtea apreciaza ca recursul formulat de recurentul-inculpat este fondat, insa numai prin prisma motivului de recurs prevazut de art.385/9, alin.1, punctul 17, Cod procedura penala, invocat din oficiu.
Astfel, cat priveste incadrarea juridica a faptei penale, Curtea retine ca, in declaratiile sale constante de la urmarirea penala, partea vatamata T. A. a aratat ca inculpatul a intrat odata cu aceasta in scara blocului (filele 29-31, dosar de urmarire penala), imprejurare confirmata de inculpat (filele 79-83, dosar de urmarire penala), iar in fata instantei de fond partea vatamata a precizat ca usa de acces in scara blocului este prevazuta cu interfon (fila 32, dosar instanta de fond), inculpatul afirmand ca usa de acces in scara blocului era deschisa, fara a-si mai aminti detalii (fila 33, dosar instanta de fond), in timp ce in procesul-verbal de cercetare la fata locului din data de 17.XI.2009, intocmit de Sectia 14 Politie, nu exista nici o mentiune cu privire la accesul in imobil (fila 49, dosar de urmarire penala), astfel ca aceasta indoiala profita inculpatului, in sensul ca accesul publicului era limitat, prin existenta sistemului de securitate la intrarea in scara blocului, ceea ce inseamna ca nu este indeplinita cerinta prevazuta de art.152, litera a, Cod penal, intrucat locul nu era totdeauna accesibil publicului. In plus, liftul in care s-au aflat doar partea vatamata si inculpatul nu constituie loc public, nefiind indeplinita conditia prevazuta de art.152, litera b, Cod penal. Ca atare, Curtea apreciaza, in raport cu aceste elemente, ca este gresita retinerea variantei agravate prevazuta de art.211, alin.2, litera c, Cod penal, privind comiterea faptei penale intr-un loc public.
In ceea ce priveste reindividualizarea pedepsei inchisorii, solicitata de recurentul-inculpat, Curtea are in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de disp.art.72, alin.1, Cod penal, respectiv limitele speciale de pedeapsa, cuprinse intre 3 ani si 18 ani inchisoare, prevazute de legea penala pentru varianta simpla, gradul mediu de pericol social al faptei penale, care rezulta atat din modalitatea de comitere, respectiv prin folosirea de amenintari, fara violenta fizica, insa cu efecte traumatizante asupra partii vatamate, cat si din cuantumul relativ scazut al prejudiciul material, neacoperit, persoana inculpatului, in varsta de 26 de ani la data comiterii infractiunii, afirma, nesustinut de probe, faptul ca a absolvit 9 clase, insa face dovada ca a absolvit un curs de calificare in meseria de instalator sanitar si gaze, potrivit certificatului de absolvire a cursului de calificare Seria A, nr.014238, eliberat pe data de 27.VI.2001, de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale (fila 17, dosar de apel), nu are un loc de munca, are o bogata antecedenta penala, care a debutat in perioada minoratului, fiind condamnat definitiv, prin sapte sentinte penale diferite, la pedepse cu inchisoarea, pentru comiterea infractiunii de talharie, starea de agravare a raspunderii penale a recidivei postcondamnatorii, in raport cu pedeapsa rezultanta de 9 ani si 10 luni inchisoare, stabilita prin Sentinta penala nr.314/16.X.2007 a Tribunalului Botosani - Sectia penala, din Dosarul nr.2992/40/2007, executata in perioadele 10.III.2000-8.V.2000, 19.V.2001-22.III.2004, 7.XII.2004-27.V.2008, cand a fost liberat conditionat, prin Sentinta penala nr.1.300/23.V.2008 a Judecatoriei Botosani, cu un rest de pedeapsa de 1.224 zile inchisoare ramas neexecutat, astfel ca este exclusa retinerea circumstantei atenuante judiciara prevazuta de art.74, alin.1, litera a, Cod penal, privind buna conduita anterioara, atitudinea procesuala sincera a inculpatului, care nu presupune retinerea in mod necesar si automat a circumstantei atenuante judiciara prevazuta de art.74, alin.1, litera c, Cod penal, atata timp cat acesta nu s-a prezentat in fata organelor judiciare, ci a asteptat sa fie descoperit, dupa cum, de altfel, a motivat instanta de fond.
Asadar, avand in vedere gravitatea medie a faptei penale in noua sa incadrare juridica, dar si perseverenta deosebita a inculpatului pe calea infractiunii, care dovedeste, practic, ineficienta sanctiunilor penale in recuperarea sa sociala, Curtea apreciaza ca pedeapsa de 6 ani inchisoare, situata sub media limitelor speciale, ar putea fi in masura sa asigure scopurile punitiv si educativ ale pedepsei inchisorii, pentru abandonarea conduitei infractionale.
In consecinta, in temeiul art.385/15, punctul 2, litera d, Cod procedura penala, va admite recursul formulat de recurentul-inculpat impotriva Deciziei penale nr.225/A/6.IV.2010 a Tribunalului Bucuresti - Sectia a II-a penala, din Dosarul nr.20657/4/2009, va casa, in parte, atat decizia penala, cat si Sentinta penala nr.209/27.I.2010 a Judecatoriei Sectorului IV, Bucuresti - Sectia penala, din Dosarul nr.20657/4/2009, si, in fond, rejudecand, va dispune, din oficiu, in temeiul art.334, Cod procedura penala, schimbarea incadrarii juridice a faptei penale din infractiunea prev. de art.211, alin.1, alin.2, litera c, Cod penal, cu aplicarea art.37, alin.1, litera a, Cod penal, in infractiunea prev. de art.211, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.37, alin.1, litera a, Cod penal, in temeiul careia il va condamna pe inculpatul F. M. la pedeapsa de 6 ani inchisoare, pentru comiterea infractiunii de talharie, in varianta simpla, impotriva partii vatamate T. A., apoi, in temeiul art.61, alin.1, Cod penal, va revoca beneficiul liberarii conditionate pentru restul de 1.224 zile inchisoare, ramas neexecutat din pedeapsa rezultanta de 9 ani si 10 luni inchisoare, stabilita prin Sentinta penala nr.314/16.X.2007 a Tribunalului Botosani - Sectia penala, din Dosarul nr.2992/40/2007, pe care il va contopi cu pedeapsa de 6 ani inchisoare aplicata, astfel ca inculpatul va executa pedeapsa inchisorii cea mai grea, respectiv pedeapsa de 6 ani inchisoare, va constata, in temeiul art.192, alin.3, Cod procedura penala, ca raman in sarcina statului cheltuielile judiciare in apel avansate de acesta, iar suma de 200 lei, onorariul aparatorului din oficiu, va fi suportata din fondul Ministerului Justitiei, va mentine celelalte dispozitii ale deciziei penale si ale sentintei penale, va deduce, in temeiul art.385/17, alin.4, Cod procedura penala, raportat la art.383, alin.2, Cod procedura penala, perioada retinerii si arestarii preventive incepand cu data de 26.XI.2009 la zi, urmand ca, in temeiul art.192, alin.3, Cod procedura penala, sa constate ca raman in sarcina statului cheltuielile judiciare in recurs avansate de acesta, in timp ce suma de 200 lei, onorariul aparatorului din oficiu, va fi suportata din fondul Ministerului Justitiei .