Dispozitiile art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedura - norme imperative Decizie nr. 107/R din data de 26.02.2014
pronunțată de Tribunalul Maramures

In conformitate cu dispozitiile art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedura civila hotararea se da in numele legii si va cuprinde motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, precum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.
Din modul de redactare a textului de lege, rezulta ca art. 261 Cod procedura civila este reglementat prin norme imperative iar lipsa unor mentiuni poate atrage nulitatea hotararii in conditiile art. 105 alin. 2 teza I din Codul de procedura civila.
Obligatia judecatorului de a demonstra in scris de ce s-a oprit la solutia data, pentru ce a admis sustinerile unei parti si le-a respins pe ale celeilalte, pentru ce a gasit buna o proba si nesincera alta proba, de ce a aplicat o anumita norma de drept sau i-a dat o anumita interpretare este o obligatie esentiala a acestuia. Decizia civila nr. 107/R din 26.02.2014
Prin sentinta civila nr. 411/3.07.2013 pronuntata de Judecatoria Tg. Lapus in dosarul nr. 635/319/2012 s-a admis actiunea formulata de reclamantul Fondul de Protectie a Victimelor Strazii, in contradictoriu cu paratul B.H. intervenientul fortat N.I. si a fost obligat paratul B.H. la plata sumei de 4646,51 lei, in favoarea reclamantului, compusa din suma de 4297,75 lei reprezentand contravaloarea prejudiciului cauzat prin fapta produsa la data de 09.08.2010 si suma de 273,76 lei reprezentand dobanda legala calculata de la data platii despagubirii catre persoana prejudiciata si pana la data de 31.03.2012.
A fost obligat paratul B.H. la plata sumei de 382,72 lei reprezentand cheltuieli de judecata in favoarea reclamantului.
Pentru a pronunta aceasta solutie prima instanta a retinut urmatoarele:
Prin actiunea civila inregistrata pe rolul Judecatoriei Tg. Lapus sub nr. 635/319/2012, reclamantul Fondul de Protectie a Victimelor Strazii, in contradictoriu cu paratul B.H., a solicitat obligarea acestuia la plata sumei de 4646,51 lei compusa din suma de 4297,75 lei reprezentand despagubiri achitate de reclamant Organismului de Compensare din Franta reprezentand despagubirile acordate pentru auto apartinand numitei N.I. avariat in urma accidentului de circulatie produs in data de 09.08.2010, din vina exclusiva a numitului B.H., suma de 273,76 lei reprezentand dobanda legala pentru suma platita cu titlu de despagubire, calculata de la data platii despagubirii catre persoana prejudiciata si pana la data de 31.03.2012 si suma de 75 lei reprezentand onorariu de avocat. Solicita obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata.
Expunand situatia de fapt, reclamantul a aratat ca, la data de 09.08.2010, s-a produs un accident de circulatie in localitatea Tg. Lapus in care au fost implicate un tractor rutier marca Fiat cu nr. de inmatriculare Lapus 148 si auto nr. de inmatriculare 130-FEV-92.
Din procesul verbal de constatare si adresa 445376 a rezultat ca vinovat pentru producerea accidentului se face numitul B.H., conducatorul tractorului rutier.
Prin fapta savarsita, acesta a cauzat prejudicii lui N.I., prin avarierea autoturismului proprietatea acesteia, marca Mercedes, cu nr. de inmatriculare 130-FEV-92.
Avand in vedere situatia de fapt, reclamantul a solicitat instantei sa constate ca sunt indeplinite criteriile necesare pentru angajarea raspunderii civile delictuale a conducatorului auto, raportat la nerespectarea prevederilor legale legate de conducerea pe drumurile publice, daunele provocate autoturismului 130-FEV-92, mentionate in procesul verbal de constatare, nerespectarea prevederilor legale legate de conducerea pe drumurile publice de catre parat, care au condus la avarierea auto 130-FEV-92, culpa conducatorului auto fiind retinuta de catre organele de politie in procesul verbal de constatare.
Reclamantul a mai aratat ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 998 - 999 Cod civil pentru angajarea raspunderii civile delictuale a numitului B.H..
Ulterior producerii accidentului, paratul nu a facut dovada valabilitatii unei polite de asigurare RCA valabila pentru tractorul condus de acesta, situatie in care, conform prevederilor art. 2151 din Legea nr. 32/2000 si ale art. 3 din Ordinul CSA nr. 1/2008 Fondul de protectie a victimelor strazii este obligat sa garanteze plata despagubirilor cuvenite persoanelor prejudiciate.
Avand in vedere faptul ca persoana vinovata de producerea accidentului a refuzat sa il despagubeasca pentru prejudiciul suferit, Organismul de compensare din Franta a solicitat restituirea despagubirii acordate pentru auto apartinand lui N.I., in baza art. 7 alin. 1 din Normele privind constituirea, administrarea si utilizarea Fondului de protectie a victimelor strazii puse in aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 1/2008, de la Fondul de Protectie a Victimelor Strazii. In baza prevederilor acestor norme, Fondul a dat curs cererii de despagubire pe care a solutionat-o in cadrul dosarului, de dauna FPVS 101/2011 si in data de 25.03.2011 a achitat catre Organismul de compensare din Franta, suma de 1047,72 euro cu titlu de despagubiri.
In virtutea prevederilor art. 13 din Ordinul CSA nr. 1/2008 "dupa plata despagubirilor Fondul se subroga in drepturile persoanelor prejudiciate. Persoana sau persoanele responsabile pentru repararea prejudiciului au obligatia sa ramburseze fondului despagubirea achitata persoanei pagubite, cheltuielile legate de instrumentarea si lichidarea pretentiilor de despagubire precum si dobanda legala aferenta sumelor cheltuite de Fond potrivit legii".
Dobanda legala solicitata in suma de 273,76 lei a fost calculata in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 13/2011.
In drept, cererea reclamantului este intemeiata pe dispozitiile art. 109 Cod procedura civila, Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 1/2008 pentru punerea in aplicare a normelor privind constituirea, administrarea si utilizarea Fondului de protectie a victimelor strazii, art. 251din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor, art. 998- 1000 Cod civil.
In temeiul art. 242 alin. 2 Cod procedura civila a solicitat judecarea cauzei si in lipsa.
In probatiune s-au depus inscrisuri.
Cererea a fost timbrata cu 382,72 lei taxa judiciara si 5 lei timbru judiciar.
Prin intampinare, paratul prin reprezentant a solicitat respingerea actiunii ca nefondata, cu cheltuieli de judecata.
In fapt, paratul a aratat ca nu se face vinovat de producerea accidentului din data de 09.08.2010 din localitatea Rogoz. N.I. este vinovata de producerea accidentului intrucat a intrat in depasirea tractorului pe care paratul il conducea, desi tractorul era deja angajat in depasirea unui autoturism care stationa pe acostament. Din fata venea un alt autoturism, moment in care N.I. a taiat calea tractorului condus de parat, acrosand tractorul. Paratul nu este de acord sa plateasca despagubirile pentru reparatiile efectuate la autoturismul lui N.I. in Franta intrucat autoturismul putea fi reparat si in Tg. Lapus, localitatea Damacuseni, la un service autorizat, unde reparatia nu costa mai mult de 400 lei, motiv pentru care nu poate fi de acord cu tariful pentru repararea autoturismului in Franta avand in vedere si faptul ca N.I. este domiciliata in Romania.
In drept, intampinarea este intemeiata pe dispozitiile art. 45 alin. 2 si 3 din OUG 195/2002m.
In probatiune, paratul a solicitat efectuarea unei expertize tehnice auto, sa fie atasat intregul dosar de dauna si administrarea probei testimoniale.
Reclamantul a depus raspuns la intampinare (filele 36-40 dosar), prin care a aratat ca atat din procesul verbal de constatare cat si din adresa nr. 445376/16.02.2011 emise de organele abilitate, rezulta vinovatia paratului in producerea accidentului. Acesta nu detine permis de conducere pentru nici o categorie, pe langa regula de circulatie incalcata de a nu se asigura corespunzator. Paratul este un adevarat pericol pentru societate avand in vedere ca nu poseda permis de conducere. Solicita instantei sa respinga solicitarile paratului tinand cont de faptul ca este in totalitate vinovat de producerea accidentului si a circulat fara permis de conducere. Instrumentarea dosarului de dauna a fost facuta in totalitate de Organismul de compensare din Franta, termenele si cuantumul prejudiciului nu cad in sarcina Fondului de Protectie a Victimelor Strazii. Imprejurarile de fapt trebuiau lamurite in timpul instrumentarii dosarului, paratul fiind notificat in acest sens, lipsa unui raspuns echivaleaza cu renuntarea la eventualele pretentii.
Cu privire la stabilirea cuantumului despagubirii, potrivit art. 7 alin. 2 din Ordinul Presedintelui CSA nr. 1/2008 "persoanele fizice si juridice precum si rezidentii din statele Spatiului Economic European au dreptul sa primeasca economii din fond si isi vor putea realiza pretentiile prin intermediul organismului de compensare din statul lor de resedinta.
Prin incheierea de sedinta din data de 08.11.2012, instanta a dispus citarea in cauza a intervenientului fortat N.I..
Prin intampinarea depusa la data de 27.02.2013, intervenienta a solicitat admiterea cererii formulate de reclamant, avand in vedere faptul ca paratul este vinovat de savarsirea accidentului din data de 09.08.2012. Inainte ca intervenienta sa finalizeze manevra de depasire, paratul s-a angajat intr-o manevra similara, imprejurare in care a acrosat cu roata stanga fata autoturismul condus de intervenienta. Acesta si-a reparat autoturismul in Franta, fiind despagubita de asiguratorul francez.
In drept intampinarea este intemeiata pe dispozitiile art. 115 si urmatoarele Cod procedura civila, iar in probatiune au fost depuse inscrisuri.
La solicitarea paratului, instanta a incuviintat expertiza tehnica auto, raportul expertului fiind depus la dosarul cauzei (filele 95-118 dosar).
Analizand probatoriul administrat, prin raportare la dispozitiile art. 999 si 1088 Codul civil din 1864, respectiv art. 3 alin. 3 si 4 din O.G. nr. 13/2000, instanta a apreciat actiunea formulata ca fiind intemeiata pentru urmatoarele considerente:
In fapt, la data de 09.08.2010, in timp ce conducea pe drumurile publice, tractorul cu nr. de inmatriculare Lapus 148, paratul a efectuat o manevra spre stanga pentru a nu acrosa un alt autoturism care se afla pe partea dreapta in directia de mers, inafara carosabilului, fara sa se asigure, moment in care in depasirea acestuia se afla autoturismul marca Mercedes cu nr. de inmatriculare 130 - FEV -92 la volanul caruia se afla intervenientul fortat N.I.. Tractorul rutier a acrosat cu roata din stanga fata partea din dreapta spate a autovehiculului angajat in depasire. Paratul nu detine permis de conducere pentru nicio categorie, astfel cum rezulta din procesul verbal de constatare din data de 09.08.2010, intocmit de un agent din cadrul Politiei Tg. Lapus,.
Potrivit dispozitiilor art. 998 si art. 999 Codul civil din 1864, orice fapta a omului care cauzeaza altuia prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara, omul fiind responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau prin imprudenta sa.
In conformitate cu prevederile art. 22 din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, asiguratorul, in limitele indemnizatiei platite este subrogat in toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurarii contra celor raspunzatori de producerea pagubei.
Potrivit prevederilor art. 43 Cod comercial, datoriile comerciale lichide si platibile in bani produc dobanda de drept din ziua cand devin exigibile.
Din prevederile legale mentionate mai sus rezulta ca pentru angajarea raspunderii civile delictuale se cer a fi intrunite cumulativ urmatoarele conditii: (1) existenta unui prejudiciu - prejudiciu care trebuie sa fie cert, adica sigur sub aspectul existentei sale si al posibilitatilor de evaluare si sa nu fi fost reparat inca, (2) existenta unei fapte ilicite - adica orice fapta prin care, incalcandu-se normele dreptului obiectiv, se cauzeaza prejudicii dreptului subiectiv apartinand unei persoane, (3) existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, (4) existenta vinovatiei celui care a cauzat prejudiciul, constand in intentia, neglijenta sau imprudenta cu care a actionat.
Sarcina probei ca sunt indeplinite in speta toate aceste conditii cumulative pentru angajarea raspunderii civile delictuale revine victimei prejudiciului, potrivit art. 1169 Cod civil, care dispune ca “cel ce face o propunere in fata judecatii are obligatia sa o dovedeasca", respectiv, in cauza, aceasta proba incumba reclamantului.
In speta, instanta a constatat ca reclamantul a facut proba ce-i revenea, a indeplinirii tuturor conditiilor antrenarii raspunderii civile delictuale in privinta paratului. Din probatoriul administrat in cauza a rezultat ca accidentul din data de 09.08.2010 s-a produs din vina paratului .
Prejudiciul cauzat astfel persoanei asigurate N.I. a fost evaluat la nivelul sumei de 4297,75 lei pe care reclamantul a facut dovada ca a achitat-o.
In concluzie, fiind indeplinite conditiile pentru angajarea raspunderii civile delictuale a paratului, respectiv existenta unei fapte ilicite imputabile paratului, existenta unui prejudiciu si existenta legaturii de cauzalitate dintre fapta ilicita a paratului si prejudiciul suferit de reclamant prin plata contravalorii despagubirilor catre persoana asigurata, avand totodata in vedere prevederile legale mai sus citate, instanta a admis actiunea reclamantului si a obligat paratul la plata sumei de 4646,51 lei, in favoarea reclamantului, reprezentand contravaloarea prejudiciului cauzat prin fapta produsa la data de 09.08.2010, prejudiciu ramas nereparat. La aceasta suma s-a adaugat dobanda legala in cuantum de 273,76 lei calculata de la data platii despagubirii catre persoana prejudiciata si pana la data de 31.03.2012.
In baza art. 274-277 Cod procedura civila, instanta a obligat paratul aflat in culpa procesuala la plata sumei de 382,72 lei reprezentand cheltuieli de judecata, in favoarea reclamantului.
Impotriva sentintei civile nr. 411/3.07.2013 a Judecatoriei Targu Lapus in termenul prevazut de art. 301 Cod procedura civila a formulat recurs, inregistrat initial la Sectia II civila si transpus de catre aceasta Sectiei I civila a Tribunalului Maramures paratul, solicitand, in principal, modificarea sentintei recurate in sensul respingerii actiunii, iar, in subsidiar, casarea sentintei recurate, cu consecinta trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiasi instante.
In motivele de recurs recurentul a aratat urmatoarele: hotararea este nelegala pentru ca in motivarea acesteia nu se arata de ce instanta nu tine cont de expertiza tehnica efectuata in cauza. In motivare se retine doar ca s-a incuviintat expertiza tehnica auto, fara sa se mai faca vreo referire la aceasta, respectiv de ce sunt inlaturate sau neluate in seama concluziile expertului tehnic auto.
Prima instanta face referire doar la procesul verbal de constatare incheiat de agentul de politie si care nu este facut in forma ceruta de lege (nu este nici constatare amiabila si nici formularul tipizat al Inspectoratului de Politie al Judetului Maramures) si retine o stare de fapt eronata care este contrazisa de lucrarea de expertiza in capitolul IX "Dinamica accidentului ".
Din acest capitol al lucrarii de expertiza se retine ca nu tractorul condus de recurent a acrosat autoturismul, Mercedes ci invers, autoturismul Mercedes, nerespectand distanta dintre autovehicule la depasire, a frecat roata fata stanga a tractorului condus de recurent.
Astfel, aprecierile subiective ale agentului de politie, formate doar pe baza declaratiei lui N.I., sunt inlaturate de datele tehnice retinute in raportul de expertiza, din care rezulta faptul ca accidentul s-a produs din vina lui N.I., nu a recurentului.
Avand in vedere capitolul "Dinamica accidentului", din lucrarea de expertiza, prima instanta trebuia sa stabileasca cui apartine vinovatia in producerea accidentului, fapt ce nu l-a facut.
Nefiind intrunite conditiile revazute de art. 998 si999 Cod civil din 1964 (nu exista fapta ilicita a recurentului si nici nu are vinovatie in producerea accidentului ,prima instanta l-a obligat in mod nelegal sa achite o suma de bani prin hotararea data (un alt motiv de nelegalitate al hotararii).
Nici la stabilirea intinderii prejudiciului prima instanta nu a tinut cont de expertiza tehnica auto efectuata in cauza, unde in capitolul X, raspunsul nr. 2 se arata ca readucerea autoturismului Mercedes in starea anterioara producerii accidentului ar fi costat 944,2 lei daca se efectua la reprezentanta Mercedes, sau 712,12 lei daca se efectua la un alt atelier service autorizat.
Prima instanta a tinut cont doar de solicitarea reclamantului, care nu a efectuat nici cele mai mici verificari in justetea celor solicitate de service-ul din Franta si il obliga sa achite o suma exorbitanta, raportat la avariile reale ale autovehiculului Mercedes.
Avand in vedere ca, din proba tehnica administrata in cauza rezulta fara putinta de tagada ca recurentul nu a savarsit o fapta ilicita si ca nu are nicio vinovatie in producerea accidentului rutier, actiunea reclamantului trebuie respinsa ca fiind nefondata.
Avand in vedere dispozitiile art. 304 ind. 1 Cod procedura civila solicita sa se examineze cauza sub toate aspectele.
Intimatul Fondul de Protectie a Victimelor Strazii a depus intampinare la cererea de recurs, solicitand respingerea recursului ca nefondat si mentinerea hotararii atacate.
In motivarea intampinarii s-a aratat ca niciuna din criticile formulate de recurent prin memoriul de recurs nu este fondata.
Expertiza efectuata in cauza nu a avut ca obiectiv stabilirea culpei in producerea accidentului.
Stabilirea vinovatiei recurentului a fost facuta de organele de politie indreptatite potrivit dispozitiilor legale.
In opinia intimatului, instanta fondului a analizat in mod corespunzator ansamblul probelor administrate.
Intimatul a solicitat judecarea cauzei si in lipsa.
Intimata N.I. a depus intampinare la cererea de recurs, solicitand respingerea recursului ca nefondat.
Analizand sentinta civila nr. 411/3.07.2013, pronuntata de Judecatoria Tg. Lapus, in baza motivelor de recurs formulate si in conformitate cu dispozitiile art. 304 indice 1 Cod procedura civila, tribunalul constata ca, sub aspectul solicitarii de casare a sentintei atacate si de trimitere a cauzei spre rejudecarea primei instante, recursul este fondat, pentru urmatoarele considerente:
In conformitate cu dispozitiile art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedura civila hotararea se da in numele legii si va cuprinde motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, precum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.
Din modul de redactare a textului de lege, rezulta ca art. 261 Cod procedura civila este reglementat prin norme imperative iar lipsa unor mentiuni poate atrage nulitatea hotararii in conditiile art. 105 alin. 2 teza I din Codul de procedura civila.
Obligatia judecatorului de a demonstra in scris de ce s-a oprit la solutia data, pentru ce a admis sustinerile unei parti si le-a respins pe ale celeilalte, pentru ce a gasit buna o proba si nesincera alta proba, de ce a aplicat o anumita norma de drept sau i-a dat o anumita interpretare este o obligatie esentiala a acestuia.
Dreptul la un proces echitabil presupune, in principiu motivarea hotararii.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut constant in jurisprudenta sa, ca dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 paragraful 1 din -Conventie nu poate trece drept efectiv decat daca cererile si observatiile partilor sunt in mod real ascultate, adica in mod corect examinate de catre instanta sesizata.
Articolul 6 CEDO implica mai ales in sarcina instantei obligatia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor de proba ale partilor.
Potrivit art. 129 alin. 5 Cod procedura civila 1865, judecatorii au indatorirea sa staruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, in vederea stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale.
Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le considera necesare, chiar daca partile se impotrivesc.
Din actele si lucrarile dosarului rezulta ca exista un dosar penal, ce se impunea a fi analizat.
In speta se impunea atasarea dosarului penal nr. 475/P/2010, despre care se mentioneaza in intampinarea depusa de intimata N.I., insa prima instanta nu a dispus acvirarea acestuia.
Instanta fondului a administrat proba cu expertiza tehnica judiciara in specialitatea auto si in pofida faptului ca, in raportul de expertiza intocmit, expertul tehnic judiciar semnaleaza numeroase aspecte neelucidate - filele 95-102, prima instanta se considera lamurita si pronunta hotararea facand abstractie totala de expertiza tehnica judiciara efectuata in cauza, a carei administrare o incuviintase, considerand-o o proba pertinenta, concludenta si utila cauzei, dar fara sa arate in considerentele sentintei care sunt motivele pentru care a inteles sa inlature concluziile raportului de expertiza tehnica judiciara pe care expertul le-a explicat file 95-107 din dosarul instantei de fond.
In cauza se impunea administrarea de probe pentru a se verifica legatura de cauzalitate dintre accidentul produs la data de 9 august 2010 si reparatiile efectuate in Franta la autoturismul Mercedes nr. 13U-FEV-92.
Avand in vedere contradictiile existente intre valorile mentionate in inscrisurile de care se prevaleaza reclamantul si concluziile raportului de expertiza, explicatiile expertului vizand aspectele ramase neelucidate in privinta reparatiilor necesare si reprezentand consecinte ale avariilor produse in urma evenimentului rutier din 9.08.2010, se impune suplimentarea probatiunii.
In conformitate cu dispozitiile art. 305 Cod procedura civila 1865, in recurs nu se pot administra alte probe, in afara inscrisurilor.
Asa fiind, in baza art. 312 pct. 3 si 5 cod procedura civila, tribunalul va admite recursul, va casa sentinta atacata si va trimite cauza spre rejudecare primei instante.
In rejudecare, prima instanta, cu observarea considerentelor ce preced si respectarea dispozitiilor art. 129 pct. 5 Cod procedura civila, va pune in discutie si va administra toate probele pertinente, concludente si utile in vederea pronuntarii unei solutii temeinice si legale.