1. Dreptul la aparare Cand una din partile in proces depune un certificat medical din care rezulta cu certitudine ca aceasta nu se poate reprezenta singura , instanta va lua masurile ce se impun pentru asigurarea dreptului la aparare a acesteia, in ... Decizie nr. 584/R din data de 12.09.2012
pronunțată de Tribunalul Maramures

Prin sentinta civila nr. 875/17.11.2010 pronuntata de Judecatoria Dragomiresti, se respinge actiunea formulata de reclamanta M.I.,in contradictoriu cu paratii Casa Judeteana de Pensii Maramures , Casa Locala de Pensii Sighetu- Marmatiei, Orasul Dragomiresti, prin primar, si Primarul orasului Dragomiresti, privind reconstituirea timpului util la pensie pentru perioada 1974-1989 in care reclamanta a prestat norme la C.A.P. Dragomiresti, retinandu-se ca reclamanta nu a administrat probe.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, judecatoria a retinut ca, in ce priveste perioada in care reclamanta a prestat activitate ce este determinanta in stabilirea timpului util si calculul pensiei, se constata urmatoarele: in anul 1992 s-a intocmit o situatie cu timpul util pentru fostii membrii cooperatori din cadrul C.A.P. Dragomiresti. Aceasta situatie nu este completa nefiind cuprinsi toti membrii cooperatori si nefiind vizata intreaga perioada in care s-au prestat norme. In anul 2003 s-a intocmit o alta situatie in care s-au inscris alte date relative la activitatea prestata de membrii C.A.P., aceasta ultima situatie nefiind valorificata de Casa Judeteana de Pensii Maramures.
Cu toate acestea reclamantei i s-a emis Decizia nr. 839229 din 29.11.1999 prin care i s-a stabilit o pensie in suma de 162.838 lei lunar. In urma verificarilor efectuate cu privire la aceasta pensie la data de 1.08.2000 prin Decizia nr. 136 Directia de Munca si Protectie Sociala Maramures - Oficiul de Pensii pentru Agricultori a suspendat pensia acordata anterior incepand cu data de 1.09.2000 pana la clarificarea situatiei privind timpul util la pensie. De la data respectiva si pana in prezent petenta nu a clarificat aceasta situatie. Desi a formulat si inregistrat la instanta cauza pendinte nu a prezentat alte acte sau dovezi prin care sa se stabileasca in mod concret timpul util la pensie. Respectiv nu a prezentat doi martori, nu a solicitat si nici nu a administrat o expertiza contabila de specialitate. De altfel, reclamanta nu s-a prezentat personal sau prin aparator pentru a se pune in discutie incuviintarea probelor nici macar la al treilea termen de judecata.
Impotriva acestei hotarari, a declarat recurs reclamanta, solicitand admiterea recursului, casarea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante.
Recurenta a formulat cerere de repunere in termenul de recurs, cerere care a fost admisa.
In motivarea recursului se sustine ca recurenta este bolnava, nu a avut posibilitatea de a se reprezenta la proces, crezand ca va fi reprezentata de avocatul angajat sa o faca si astfel nu a avut cunostinta de probele ce ar trebui sa le administreze.
In recurs s-a depus in probatiune, in copie, certificatul medical nr. 667.
Examinand legalitatea si temeinicia hotararii instantei de fond, prin prisma tuturor criticilor aduse acesteia de catre recurenta, dar si din oficiu sub aspectul motivelor de ordine publica, instanta apreciaza ca fondat recursul declarat impotriva acesteia pentru considerentele ce urmeaza
Actiunea introductiva de instanta a fost formulata de catre avocat, dar la dosarul cauzei nu exista depusa delegatie a acestuia de reprezentare a reclamantei . Din certificatul medical depus in recurs, se retine ca reclamanta este diagnosticata ca suferind de degenerescenta maculara senila, ceea ce presupune o boala oftalmologica in urma careia apare distrugerea vederii centrale. Vederea centrala este necesara in desfasurarea unor activitati ca cititul, condusul de autovehicule si recunoasterea persoanelor.
Este evident ca fata de afectiunile recurentei, aceasta nu poate sa se reprezinte singura in cauza, astfel ca la fond a fost privata de dreptul la aparare, situatia care impune admiterea recursului, casarea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare, instanta de rejudecare, urmand a lua masurile necesare pentru o reprezentare corecta a reclamantei in cauza, sub aspectul aparaii drepturilor procesuale si a administrarii probelor considerate utile si necesare in cauza.