Contestatie impotriva hotararii si certificatului de incadrare a copilului intr-un grad de handicap
(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A III-A CIVILA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE - DOSAR NR.39857/3/2008 - DECIZIA CIVILA NR.142/04.02.2010)
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sector 6 Bucuresti la data de 22.07.2008, reclamantii D.G. si D.G. in contradictoriu cu parata C.P.C. de pe langa C.P.Sector 6 Bucuresti au formulat contestatie impotriva Hotararii nr.380/04.07.2008 si a certificatului de incadrare a copilului intr-un grad de handicap nr.380/04.07.2008, solicitand desfiintarea acestor acte ca fiind netemeinice si nelegale.
In motivarea cererii, reclamantii au aratat ca prin certificatul anexa la Hotararea nr.380/04.07.2008, minora D.A.D. a fost incadrata in gradul de handicap "Accentuat", conform raportului de evaluare complexa a copilului cu dizabilitati nr.280/02.07.2008 eliberat de Serviciul Evaluare Complexa a Copilului cu Dizabilitati din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului Sector 6 Bucuresti. Reclamantii au aratat ca incadrarea in acest grad de handicap a minorei este eronata intrucat, conform certificatului medical nr.9/09.06.2008 eliberat de Cabinetul Medical de Neuropsihiatrie Infantila, in baza diagnosticului stabilit de Spitalul nr.9 Obregia, minora prezinta "Sindrom Pierre-Robin", intarziere mintala, tulburari de vedere cu corectare, necesitand ingrijire permanenta din partea unei persoane. Au mentionat reclamantii ca acest certificat medical a fost eliberat in baza diagnosticului stabilit de unitatea spitaliceasca unde a fost internata minora.
Prin urmare, gradul de handicap care urma sa se stabileasca pentru minora era "grav" si nu "accentuat", intrucat minora are nevoie de ingrijire permanenta din partea unei persoane, aceasta absolvind clasa I-a si necesitand insotitor permanent pentru a merge la scoala, pentru a-si pregati temele si in general supraveghere permanenta, avand la scoala rezultate slabe, motiv pentru care urmeaza a fi inscrisa in clasa a II-a la o scoala ajutatoare, la o distanta mare de domiciliu.
Reclamantii au mai aratat ca, inca de la nasterea sa, minora a avut un grav grad de handicap, iar raportul de evaluare nu reflecta situatia reala privind dizabilitatea grava pe care o prezinta minora.
Parata a depus la dosarul cauzei intampinare, prin care a aratat ca minora A.D. se afla in evidentele Serviciului de Evaluare Complexa din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 6 din anul 2002, fiind diagnosticata cu Sindrom Pierre-Robin.
Prin Hotararea nr.957/2002 a Comisiei de Protectie a Copilului, minora a fost incadrata in gradul de handicap grav, conform certificatului medical nr.3606/19.08.2002, iar ulterior, ca urmare a intrarii in vigoare a Ordinului nr.725/12.709 din 01.10.2002 emis de Ministerul Sanatatii si Familiei si Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului, privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru copii si masurile de protectie speciala ale acestora, minora D.A. a fost incadrata in gradul accentuat de handicap, conform Hotararii nr.915/29.08.2003 a Comisiei pentru Protectia Copilului Sector 6.
Parata a aratat ca reevaluarile anuale ale copilului, efectuate in baza art.21 lit. g din HG nr.1437/2004 au condus la mentinerea gradului accentuat de handicap.
Prin Hotararea nr.397/23.06.2006, Comisia de Protectie a Copilului Sector 6 a orientat minora la grupa speciala din cadrul Gradinitei nr.218, iar in anul scolar 2007-2008, minora a absolvit clasa 1 in cadrul Scolii Generale nr.198, sector 6. In anul 2008, prin cererea nr.C4552/13.06.2008, reclamantul D.G. a solicitat incadrarea minorei intr-o categorie de persoane cu handicap si orientarea scolara a copilului catre Scoala nr.198, sector 6, clasa a II-a.
In cadrul evaluarii minorei A.D., efectuata de catre membrii echipei pluridisciplinare din cadrul Serviciului Evaluare Complexa-medic, psiholog, psihopedagog, asistent social - in data de 23.06.2008, s-au constatat dificultati scolare ale copilului identificandu-se nevoia orientarii intr-o unitate scolara speciala, propunere acceptata initial de parintii minorei.
A precizat parata ca pentru minora s-a apreciat gradul afectarii functionale ca fiind "accentuat", iar gradul limitarii de activitate si restrictiilor de participare "moderat" .
La intocmirea raportului de evaluare complexa nr.280/02.07.2008, Serviciul de Evaluare Complexa a Copilului cu Dizabilitati din cadrul DGASPC Sector 6 a avut in vedere ancheta sociala efectuata pentru minora in data de 26.06.2008, raportul de evaluare medicala complexa din data de 23.06.2008, raportul medical din data de 26.06.2008, raportul de evaluare psiho-pedagogica din data de 23.06.2008, raportul de evaluare psihologica a minorei, certificatul medical nr.601/30.05.2008, precum si celelalte acte privind incadrarea minorei in grad de handicap.
Astfel, din concluziile acestor acte reiese ca minora are formate deprinderile de autoservire si autonomie, nu este dependenta de ingrijire din partea unei persoane, iar afectarile organice multiple si tulburarile functionale determinate de acestea se constituie in restrictiile de participare asimilabile gradului accentuat de handicap.
De asemenea, intarzierea psihica medie pe care o prezinta copilul - QI 46, conform certificatului medical nr.601/2008, precum si deficientele asociate intarzierii mentale, nu reprezinta afectiuni functionale severe, putandu-se asimila gradului accentuat de handicap, astfel cum prevede Titlul I din Ordinul nr.725/12.709 din 01.10.2002 emis de Ministerul Sanatatii si Familiei si Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului.
In drept, parata a invocat dispozitiile HG nr.1437/2004 privind organizarea si metodologia de functionare a Comisiei pentru Protectia Copilului, Ordinul nr.725/12.709 din 01.10. 2002 emis de Ministerul Sanatatii si Familiei si Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului, Ghidul metodologie pentru evaluarea complexa a copilului cu dizabilitati si incadrarea intr-un grad de handicap, aprobat prin Ordinul nr.l8/3989/416/142 din 2003, art.115-1l8 Cod procedura civila.
Prin sentinta civila nr. 5842/23.09.2008, Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Bucuresti.
Pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a V-a Civila, cauza a fost inregistrata la data de 23.10.2008 sub nr.39857/3/2008.
Prin sentinta civila nr.758/01.06.2009, Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a Civila a admis contestatia formulata de reclamantii D.G. si D.G., in contradictoriu cu parata C.P.C. de pe langa C.L.Sector 6, a anulat Hotararea nr.380/04.07.2008 a C.P.C.Sector 6 si, pe cale de consecinta, certificatul de incadrare a copilului intr-un grad de handicap accentuat, anexa a Hotararii mentionate, a dispus incadrarea copilului D.A.D., CNP 2990622460056, in gradul de handicap "grav", precum si eliberarea unui certificat de incadrare corespunzator.
Pentru a pronunta aceasta decizie, tribunalul a retinut ca prin Hotararea nr.957/2002 a C.P.C., minora D.A.D. a fost incadrata in gradul de handicap grav, conform certificatului medical nr.3606/19.08.2002, fiind diagnosticata cu "Sindrom Pierre-Robin", intarziere mintala, tulburari de vedere cu corectare.
Ulterior, minora D.A. a fost incadrata in gradul accentuat de handicap, la intocmirea raportului de evaluare complexa nr.280/02.07.2008, Serviciul de Evaluare Complexa a Copilului cu Dizabilitati din cadrul DGASPC Sector 6 avand in vedere ancheta sociala efectuata pentru minora in data de 26.06.2008, raportul de evaluare medicala complexa din data de 23.06.2008, raportul medical din data de 26.06.2008, raportul de evaluare psiho-pedagogica din data de 23.06.2008, raportul de evaluare psihologica a minorei, certificatul medical nr.601/30.05.2008, precum si celelalte acte privind incadrarea minorei in grad de handicap.
Astfel, din concluziile acestora reiese ca minora are formate deprinderile de autoservire si autonomie, nu este dependenta de ingrijire din partea unei persoane, iar afectarile organice multiple si tulburarile functionale determinate de acestea se constituie in restrictiile de participare asimilabile gradului accentuat de handicap.
De asemenea, intarzierea psihica medie pe care o prezinta copilul - QI 46, conform certificatului medical nr.601/2008, precum si deficientele asociate intarzierii mentale, nu reprezinta afectiuni functionale severe, putandu-se asimila gradului accentuat de handicap, astfel cum sustine parata.
Tribunalul a constatat, pe baza opiniei exprimata de prof. dr. S. M., din cadrul Clinicii de neurologie pediatrica a Spitalului Clinic de psihiatrie Al. Obregia, la solicitarea instantei, ca nu se inregistreaza o ameliorare a simptomatologiei, aspectul clinic este stationar, minora prezentand dificultati de vorbire, alimentare, deglutitie, motiv pentru care se recomanda supraveghere permanenta, ingrijire din partea familiei si insotitor permanent.
Fata de aceste concluzii, tribunalul a apreciat ca atata vreme cat starea de sanatate a minorei nu s-a imbunatatit, fiind evident ca acesta este criteriul esential ce influenteaza si celelalte elemente psihosociale ce determina incadrarea intr-un grad de handicap, in functie de afectarile organice multiple si tulburarile functionale determinate de evolutia afectiunilor medicale, nu se justifica modificarea survenita in privinta gradului de handicap in care copilul a fost initial incadrat, respectiv din grav in accentuat.
Pentru aceste motive, tribunalul a apreciat ca este intemeiata contestatia si a dispus anularea Hotararii nr.380/2008 a Comisiei pentru Protectia Copilului Sector 6 si, pe cale de consecinta, certificatul de incadrare a copilului intr-un grad de handicap accentuat, anexa a Hotararii mentionate, stabilind incadrarea copilului D.A.D., in gradul de handicap "GRAV", astfel cum se stabilise printr-o hotarare anterioara a Comisiei pentru Protectia Copilului, precum si eliberarea unui certificat de incadrare corespunzator acestui grad de handicap.
Impotriva deciziei instantei de apel a formulat recurs parata C.P.C.Sector 6 Bucuresti, solicitand admiterea recursului si modificarea in tot a sentintei recurate.
In dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a sustinut urmatoarele:
1.Sentinta nr.758/01.06.2009 a fost data cu nerespectarea prevederilor legale ale Ordinului nr.18/3989/416/142/2003 privind aprobarea Ghidului metodologie pentru evaluarea complexa a copilului cu dizabilitati si incadrarea intr-un grad de handicap, coroborate cu prevederile Ordinului nr.725/12.709/2002 emis de catre Ministerul Sanatatii si Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului.
Astfel, in cadrul evaluarii copilului D.A.-D., efectuata de catre membrii echipei pluridisciplinare din cadrul Serviciului Evaluare Complexa - medic, psiholog, psihopedagog, asistent social - s-au constatat dificultati scolare ale copilului, in acord cu fisa privind traseul educational, fisa de observatie psiho-pedagogica si cu medicii curanti din cadrul Spitalului de Psihiatrie Obregia, identificandu-se nevoia orientarii intr-o unitate scolara speciala. Pentru copilul D.A.-D. s-a apreciat gradul afectarii functionale ca fiind "accentuat", iar gradul limitarii de activitate si restrictiilor de participare moderat.
Pe baza documentelor aflate la dosarul copilului, raportul de evaluare complexa nr.280/02.07.2008 intocmit de catre Serviciul Evaluare Complexa a Copilului cu Dizabilitati din cadrul D.G.A.S.P.C. Sector 6 a concluzionat ca minora are formate deprinderile bazale de autoservire si autonomie, nu este dependenta de ingrijire din partea unei persoane, iar afectarile organice multiple si tulburarile functionale determinate de acestea, se constituie in restrictiile de participare asimilabile gradului "accentuat" de handicap. De asemenea, intarzierea psihica medie pe care o prezinta copilul - QI 46, precum si deficientele asociate intarzierii mentale nu reprezinta afectiuni mentale severe, putandu-se asimila gradului accentuat de handicap, asa cum prevede Titlul I din Ordinul nr. 725/12.709/2002 emis de catre Ministerul Sanatatii si Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului.
Pe baza documentelor aflate la dosar si tinand cont de propunerea formulata de catre Serviciul Evaluare Complexa a Copilului cu Dizabilitati din cadrul D.G.A.S.P.C. Sector 6, Comisia pentru Protectia Copilului Sector 6 a emis Hotararea nr.380/2008 privind incadrarea copilului D.A.D. in gradul accentuat de handicap.
Apreciaza ca, prin admiterea contestatiei formulate impotriva Hotararii nr.380/2008 a C.P.C. Sector 6, instanta de fond a incalcat principiile evaluarii copilului cu dizabilitati, astfel cum sunt reglementate in Ghidului metodologie pentru evaluarea complexa a copilului cu dizabilitati si incadrarea intr-un grad de handicap aprobat prin Ordinul nr.18/3989/416/142/2003:
"Evaluarea necesita o abordare complexa si completa a elementelor relevante (sanatate, nivel de instructie si educatie, grad de adaptare psihosociala, situatie economica) precum si a interactiunii dintre acestea."; "Evaluarea trebuie sa aiba un caracter multidimensional, altfel spus sa determine nivelul actual de dezvoltare, pentru a oferi un pronostic si recomandari privind dezvoltarea ulterioara a copilului, In integralitatea sa."; " Evaluarea presupune o munca in echipa, cu participarea activa si responsabilizarea tuturor specialistilor implicati (psihologi, medici, pedagogi, profesori, educatori, sociologi, asistenti sociali, logopezi)."
Importanta acestor principii reiese si din adresa nr.A8/206/12.01.2009 a I.N.M.L. M.M. aflata la fila 54 din dosarul de fond, precum si din adresa nr.2342/SJCRU/20.02.2009 a A.N.P.H. aflata la fila 58 din dosar.
2. Instanta de fond a admis contestatia avand in vedere doar punctul de vedere al d-nei Prof.dr.S.M., medic primar in cadrul Clinicii de Neurologie Pediatrice 1, care recomanda supraveghere permanenta, ingrijire din partea familiei si insotitor permanent. Astfel, instanta de fond nu a avut in vedere, la pronuntarea solutiei, opiniile de specialitate emise de catre membrii echipei pluridisciplinare, in momentul efectuarii evaluarii complexe a minorei.
In drept: art.304 pct.9 Cod procedura civila.
Prin intampinarea formulata intimatii contestatori au solicitat respingerea recursului ca nefondat, sustinand in esenta ca gradul tulburarilor functionale prezentate de minora fundamenteaza incadrarea in gradul de handicap grav, aceasta prezentand retard psihic grav, desfasurarea tuturor functiilor psihice sub nivelul varstei cronologice, incapacitate de autonomie, de orientare in spatiu, incapacitatea unui limbaj functional si de relationare, din evaluarea pediatrica intocmita rezultand ca minora are o evolutie psihica nesatisfacatoare, cu tulburari de masticatie si deglutitie, prezinta parapareza a nervului VI OS congenitala, fiind necesar a se administra in permanent picaturi in ochi, instabilitate psihomotrica, autonomie redusa, exprimare greoaie si incorecta, vocabular redus, imaturitate psiho-sociala, are vorbire greu inteligibila, nu stie varsta, numara pana la 2, stie doar cateva culori, sare cu dificultate, tulburari atestate de actele medicale intocmite.
In recurs, au fost administrate probe cu inscrisuri, la dosar fiind depus, de catre intimatii contestatori, certificatul medical nr.503/2009, eliberat de Spitalul Clinic de psihiatrie, Prof.dr. Alexandru Obregia iar de catre recurenta, un punct de vedere emis de Comisia de evaluare Complexa din cadrul recurentei si referat emis de Comisia de Evaluare Continua a Scolii speciale nr. 1 Constantin Paunescu .
Analizand actele si lucrarile dosarului, in limitele criticilor formulate, sub toate aspectele, in conditiile stabilite de art.3041 din Codul de procedura civila, curtea retine urmatoarele:
In ceea ce priveste critica referitoare la incalcarea principiilor evaluarii copilului cu dizabilitati stabilite prin ordinul nr. 18/2003, in sensul ca prima instanta a avut in vedere doar opinia expertului medic primar in cadrul clinicii de neurologie Pediatrica nr. 1 - prof.dr.S.M. iar nu opiniile de specialitate emise de catre membrii echipei pluridisciplinare, in momentul evaluarii complexe a minorei.
Critica este nefondata.
Astfel, din verificarea considerentelor sentintei civile recurate, rezulta ca prima instanta nu a facut abstractie de opiniile exprimate de catre ceilalti specialisti, membrii echipei pluridisciplinare, in momentul evaluarii complexe a minorei ci a apreciat ca, de vreme ce starea de sanatate a minorei nu s-a imbunatatit, acesta este un criteriu esential ce influenteaza si celelalte elemente psihologice ce determina incadrarea intr-un grad de handicap, in functie de afectarile organice multiple si tulburarile functionale determinate de evolutia afectiunilor medicale.
Asa fiind, cata vreme prima instanta a avut in vedere in mod efectiv, la solutionarea cauzei, nu numai diagnosticul medical aplicat copilului ci a raportat aceste criteriu la criteriile rezultate din evaluarea complexa a minorei, apreciind insa ca elementele psihologice ce determina incadrarea intr-un grad de handicap, nu justifica in mod singular, prin ele insele modificarea incadrarii copilului in gradul de handicap, critica formulata de recurenta nu poate fi apreciata ca fiind intemeiata.
Pe de alta parte, desi se sustine ca aceasta expertiza cuprinde doar o recomandare, in ceea ce priveste necesitatea unui insotitor permanent, fata de continutul concret al expertizei, aceasta sustinere nu poate fi apreciata ca fiind fondata, mentiunile inserate in cuprinsul expertizei in acest sens, fiind neechivoce in ceea ce priveste opinia exprimata de medicul specialist , opinie care de altminteri este pe deplin sustinuta si prin continutul certificatului medical nr.503/2009, eliberat de Spitalul Clinic de psihiatrie, Prof. dr. Alexandru Obregia, prin care se concluzioneaza faptul ca minora necesita insotitor permanent.
In ceea ce priveste criticile referitoare la aplicarea gresita in cauza a Ordinului nr. 725/2002 emis de Ministerul Sanatatii si Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului.
Potrivit dispozitiilor art. 10 alin. 3 din HG 1437/2004, hotararile Comisiei pot fi atacate la tribunalul de la domiciliul copilului, cauzele supuse judecarii fiind solutionate potrivit regulilor speciale de procedura prevazute de Legea nr. 272/2004.
Desi acest act normativ nu stabileste modalitatea concreta in raport de care evaluarea efectuata de catre comisia de evaluare complexa ar putea face obiectul unei contestatii, este indubitabil ca aceasta evaluare poate fi contestata. Asa fiind, in mod temeinic prima instanta, a facut in cauza aplicarea prevederilor art. 129 din legea nr. 272/2004, potrivit cu care dispozitiile prezentei legi referitoare la procedura de solutionare a cauzelor privind stabilirea masurilor de protectie speciala se completeaza in mod corespunzator cu prevederile Codului de procedura civila, si in consecinta aplicarea prevederilor art. 201 alin. 1-3 din Codul de procedura civila, procedand la identificarea acestor posibilitati, efectuand demersuri catre organismele de specialitate cu atributii in materie - IML, Comisia Superioara de expertiza a persoanelor cu Handicap din cadrul Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu handicap din cadrul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, iar in urma declinarii competentei acestora, a apelat la opinia unor specialisti in domeniu.
Curtea remarca totodata ca aceasta opinie, care are natura unei expertize de specialitate, nu este contestata de catre recurenta, prin motivele de recurs.
Prin opinia comisiei complexe de evaluare prezentata in recurs, se sustine ca in documentele prezentate in anul 2008, nu se mentiona necesitatea unui insotitor permanent pentru minora.
Curtea constata insa ca in cuprinsul aceluiasi punct de vedere se face mentiunea expresa ca actele medicale care au constituit temei al evaluarii complexe de catre acest organism sunt certificatul medical nr.601/30.05.2008 eliberat de Spitalul Clinic de Psihiatrie ,,prof.Dr. Alexandru Obregia" in baza referatului Conf.dr.D.C., medic sef cl. Neurologie Pediatrica si bilet de iesire din spital emis de Clinica Neurologie Pediatrica -Sef Clinica Prof.Dr.S.M., in baza foii de observatie nr.52145/ 05.2008, opinia medicului specialist care a fost valorificata de prima instanta in solutionarea cauzei - fila 74 dosar fond - mentioneaza expres ca a fost exprimata in urma examinarii si analizei situatiei medicale a minorei de catre o echipa complexa, componenta acesteia fiind partial identica cu cea care a eliberat inscrisurile invocate de catre comisie.
Or, in masura in care se recunoaste ca aceste acte medicale au constituit fundament al evaluarii complexe a minorei, de catre aceasta comisie, completarea lor, de catre aceeasi medici, in urma reinternarii copilului si evaluarii situatiei sale medicale, nu poate fi ignorata de recurenta, cu atat mai mult cu cat, aceasta nu a facut nici un fel de opozitie la administrarea expertizei de specialitate, nu a formulat obiectiuni la concluziile expertului desemnat in cauza si nici nu a solicitat si nici nu a administrat eventual alte dovezi contrare, cu aceeasi valoare probatorie.
Pe de alta parte, art. 20 din HG 1437/2004, stabileste ca in cazul eliberarii de certificate de incadrare intr-un grad de handicap care necesita protectie speciala, fara respectarea criteriilor medicale de incadrare a copilului intr-un grad de handicap, membrii Comisiei vor fi obligati, in conditiile legii, la suportarea sumelor reprezentand drepturile incasate necuvenit de catre beneficiari.
Este adevarat ca in lumina HG 1437/2004 si a Ordinului 725/12.709/2002 emis de Ministerul Sanatatii si Familiei si Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie, prezenta unei afectiuni nu conduce obligatoriu la stabilirea unui handicap (dizabilitate), insa in primul rand curtea are in vedere ca in cauza, chestiunea litigioasa nu vizeaza in concret problema stabilirii existentei unui handicap -ambele parti fiind in situatia de nu contesta aceasta situatie, ci stabilirea in concret a gradului de handicap - grav sau accentuat, prin raportare la gradul de disfunctionalitate a organismului minorei in cauza, determinat de afectiunea respectiva, in raport cu stadiul de evolutie, de complicatii si de evaluarea psihosociala a copilului.
Pe de alta parte, din interpretarea rationala a art.20 din HG 1437/2004 fundamentarea incadrarii intr-o categorie de handicap, nu poate sub nici o forma sa faca abstractie de existenta in cauza a unui diagnostic medical care in mod direct si neechivoc constata ca minora are nevoie de supraveghere permanenta ingrijire si insotitor permanent, intrucat nu se constata in cazul acesteia o ameliorare a simptomatologiei.
In acelasi timp, cata vreme prevederile art.10 din HG 1437/2004, fac trimitere in mod expres la regulile speciale prevazute de Legea nr.272/2004, rezulta ca si intr-o astfel de cauza, care vizeaza neechivoc transarea unor drepturi litigioase, ce sunt de natura a influenta situatia speciala a unui minor, incadrat intr-un grad de handicap, sunt pe deplin aplicabile prevederile inscrise in art.1 si 2 din Legea nr.272/2004.
In acest sens, Curtea retine ca potrivit art. 23 din Conventia cu privire la drepturile copilului, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, ratificata de Romania prin Legea nr.18/1990, statele membre au obligatia de a asigura pentru copiii handicapati fizic si mental o viata implinita si decenta, in conditii care sa le garanteze demnitatea, sa le favorizeze autonomia si sa le faciliteze participarea activa la viata comunitatii iar potrivit art. 2 alin. 3 din Legea nr.272/2004, principiul interesului superior al copilului va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copiii, intreprinse de autoritatile publice si de organismele private autorizate, precum si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti.
Mai mult, ordinul sus mentionat, impune a se avea in vedere gradul tulburarilor functionale determinate de afectiunea diagnosticata, stadiul de evolutie, complicatiile in activitatea si participarea sociala, gradul grav de handicap putandu-se acorda copiilor care au, in raport cu varsta, capacitatea de autoservire inca neformata sau pierduta, respectiv au un grad de dependenta ridicat fizic si psihic, etc.,. Or, cata vreme, in cauza a fost administrata o expertiza a unui medic specialist, necontestata in conditiile legii de catre recurenta, care atesta existenta unor afectiuni grave, care, prin simptomatologia prezentata, potrivit mentiunilor clare, neechivoce ale specialistului desemnat, concluzioneaza in sensul necesitatii supravegherii permanente a copilului astfel diagnosticat, actele medicale eliberate ulterior efectuarii acestei expertize aceluiasi minor, facand trimitere la aceeasi necesitate a minorului de a avea insotitor permanent, fundamentata pe tulburarile functionale prezentate de minora inclusiv in anul 2009, invocarea de catre recurenta a unor alte elemente probatorii, care atesta o ,,independenta functionala a minorei"- ancheta sociala si evaluarile intocmite de membrii comisiei de evaluare, cu atat mai mult cu cat unele dintre aceste evaluari sunt fundamental contradictorii - (evaluarea psihosociala intocmita de scoala generala la care minora a fost inscrisa in anul 2008 si evaluarea efectuata de scoala speciala in anul 2009) - in considerarea si a principiului interesului superior al copilului, curtea concluzioneaza ca masura adoptata de prima instanta, de a valorifica aceasta expertiza, nu poate fi apreciata decat ca fiind una conforma acestor dispozitii legale.
Fata de toate aceste considerente, curtea, in temeiul art.312 din Codul de procedura civila, va respinge recursul ca nefondat.
De asemenea, in temeiul art.315 raportat la art. 274 Cod procedura civila, Curtea va obliga pe recurenta, care se afla in culpa procesuala, catre intimatii contestatori, la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu avocat, achitat in cauza, conform dovezii anexate.