Infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanatatii Sentinta penala nr. 224 din data de 13.12.2011
pronunțată de Tribunalul Gorj

Tribunalul Gorj - Sectia Penala
Sentinta nr. 224 pronuntata in sedinta publica de la 13 Decembrie 2011 Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe inculpatul A. GH., trimis in judecata prin Rechizitoriul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica nr. din, pentru savarsirea infractiunii de omor calificat, fapta prevazuta si pedepsita de art. 174 - art. 175 lit. h Cod penal, in prezent arestat in alta cauza.
La apelul nominal facut in sedinta publica a raspuns inculpatul A. GH., aflat in stare de arest, fiind asistat de avocat O. I., aparator desemnat din oficiu.
Procedura de citare legal indeplinita.
S-a facut referatul oral al cauzei de catre grefierul de sedinta dupa care, instanta a pus in discutia partilor si participantilor la procesul penal, cererea formulata la termenul anterior de aparatorul inculpatului privind suplimentarea probei testimoniale cu martorii: Marcu Ion, fost maior in cadrul I.P.J. Gorj si O. I. coleg de celula cu T.I.M. considerand ca este imperios necesar ascultarea acestora privind aspecte legate de efectuarea urmaririi penale in cauza.
Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea cererii formulata de aparatorul din oficiu al inculpatului aratand ca nu se impune in conditiile in care cele doua declaratii aflate la dosarul de urmarire penala in cauza T.I.M. nu prezinta aspecte esentiale cu privire la imprejurarile in care a fost comisa fapta, iar acuzarea priveste in prezent pe inculpatul A. GH..
Instanta a respins cererea formulata de aparatorul din oficiu al inculpatului considerand ca nici una din declaratiile date de martorii indicati mai sus nu prezinta aspecte esentiale cu privire la omorul a carui victima a fost minora G.M., mai mult Marcu Ion fost maior in cadrul I.P.J. Gorj l-a audiat pe A. GH. si mama sa cu ocazia efectuarii perchezitiei domiciliare fara a fi retinute aspecte esentiale, iar O.I. fost detinut in Penitenciarul T.-J. a prezentat aspecte care coroborate cu celelalte probe s-au dovedit a fi nesincere.
Instanta a intrebat apoi in baza art. 339 alin. 1 C.pr.pen. partile si participantii la procesul penal daca mai au de dat explicatii ori de formulat cereri noi, pentru completarea cercetarii judecatoresti, imprejurare in care aparatorul din oficiu al inculpatului a solicitat instantei sa fie emisa o adresa catre I.N.M.L."Mina Minovici" Bucuresti, care sa explice din punct de vedere stiintific cum a fost posibila extragerea profilelor A.D.N. din probele recoltate de la victima cu ocazia autopsierii cadavrului la data de 18.06.1992 si nu s-a reusit evidentierea de urme biologice concludente din probele recoltata la exhumarea din 09.12.2004, precum si daca exista posibilitatea ca probele biologice recoltate sa fie contaminate imprejurare ce putea determina obtinerea unui alt rezultat decat cel invocat de organele de urmarire penala.
Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea cererii formulate de aparatorul din oficiu al inculpatului aratand ca la urmarirea penala s-a raspuns pe deplin la toate aceste aspecte legate de ridicarea, prelevarea si efectuarea expertizei, ca rezultatul a fost stabilit din punct de vedere stiintific si nu poate exista un alt punct de vedere.
Instanta a respins si aceasta cerere, motivat de faptul ca la urmarirea penala s-au avut in vedere toate aceste aspecte, rezultatele fiind stabilite prin raportul de expertiza medico-legala si nr. din emis de I.N.M.L."Mina Minovici" Bucuresti.
Nemaifiind alte cereri, in baza art. 340 C.pr.pen. instanta constatand incheiata cercetarea judecatoreasca a acordat cuvantul asupra dezbaterilor.
Reprezentantul Ministerului Public a expus starea de fapt si a solicitat condamnarea inculpatului A. GH. in baza art. 174 alin. 1 si art. 175 lit. h C.pen. cu aplic. art. 13 lit. a C.pen. la o pedeapsa orientata spre maxim aratand ca probele administrate in cursul urmaririi penale demonstreaza pe deplin ca acesta a savarsit infractiunea dedusa judecatii, dupa ce in prealabil o violase pe minora G.M., ca a incercat sa se sustraga urmaririi penale o perioada indelungata, ca a comis un alt omor in perioada imediat urmatoare fiind o persoana violenta cu tenta de a savarsi in special infractiuni caracterizate prin violenta.
A solicitat reprezentantul parchetului sa se aiba in vedere ca infractiunea dedusa judecatii este concurenta cu alte infractiunii savarsite in perioada 1992-2010, ultima o infractiune de furt calificat pentru care de altfel este si arestat in cauza, ca instanta trebuie sa aplice un spor de 5 ani inchisoare la pedeapsa pe care o va stabili tocmai datorita numarului de fapte savarsite de inculpat.
Cu privire la solutionarea laturii civile a cauzei s-a solicitat respingerea acesteia ca fiind nedovedita.
Avocat Ordean Ionel din oficiu pentru inculpatul A. GH. a solicitat achitarea acestuia in baza art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 lit. c C.pr.pen. aratand ca nici una din probele administrate la urmarirea penala si in cursul cercetarii judecatoresti nu demonstreaza ca acesta este autorul faptei, ca trebuie avut in vedere si atitudinea procesuala a inculpatului care nu a recunoscut niciodata savarsirea faptei, sau implicarea in savarsirea celor doua infractiuni de viol si omor si singura proba care il poate incrimina, respectiv proba stiintifica A.D.N., nu exprima un punct de vedere real pornind tocmai de la imprejurarea ca probele biologice ridicate de la victima in anul 1992 nu au fost pastrate in conditii corespunzatoare putand fi contaminate si exista posibilitatea ca acestea sa fi fost substituite cu cele ale inculpatului.
Inculpatul A. GH. avand ultimul cuvant si-a insusit concluziile aparatorului din oficiu, sustinand ca este nevinovat si ca existat posibilitatea sa fie inlocuite probele in perioada in care se afla in Penitenciarul T.-J. de persoane interesate.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei penale de fata constata urmatoarele:
Prin rechizitoriul nr. al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica a fost trimis in judecata inculpatul A. GH. (arestat in alta cauza) pentru savarsirea infractiunii de omor calificat fapta prev. si ped. de art. 174-175 lit. h C.pen. cu aplicarea art. 13 lit. a C.pen.
Ca stare de fapt s-a retinut ca in data de 16.06.1992, in jurul orelor 13,00, victima G.M. (in varsta de 14 ani) a plecat din locuinta sa, aflata in localitatea P., judetul Gorj pentru a spala rufe la confluenta paraului V.R. cu paraul T.. Victima a procedat la spalarea rufelor sub podul satesc construit peste cele doua parauri.
In timp ce spala, pe pod a trecut fratele victimei, G.C. care a intrat in discutii cu aceasta. Din directia opusa a sosit si invinuitul A. GH. care a inceput sa discute cu martorul G.C. si ulterior, la solicitarea acestuia, a aruncat victimei de pe pod un sapun pe care il avea intr-o plasa, fiind primit de la serviciu.
G.C. si A. GH. au fost ultimele persoane care au vazut-o pe victima in viata. Cadavrul acesteia a fost descoperit in data de 18.06.1992 in albia raului V.R., la circa o suta de metri de locul unde fusese vazuta ultima data.
In urma efectuarii autopsiei a fost intocmit raportul de constatare medico-legala cu nr. al Laboratorului de Medicina Legala al Judetului Gorj, fiind formulate urmatoarele concluzii:
1. Moartea numitei G.M. a fost violenta.
2. Ea a fost cauzata de o asfixie mecanica prin sufocarea cailor respiratorii superioare cu corpi straini (pietre de rau).
3. Celelalte leziuni au putut fi produse prin lovire cu corp dur si prin comprimare (ruptura de ficat).
4. Din deflorarea recenta precum si rezultatul frontiurilor vaginale rezulta ca actul sexual a avut loc inaintea uciderii.
5. Moartea poate data din data de 16.06.1992. Spicuim din raportul de autopsie: "Cadavrul este al unei persoane de sex femeiesc in varsta de 14 ani cu tesutul musculo-adipos normal reprezentat. Semnele mortii reale: lividitati de culoare rosu-violacee dispuse pe partile dorsale ale corpului, stadiul de imbibitie; rigiditate generalizata; semne de exteriorizare a putrefactie nu se constata.
Semne de violenta:
- echimoza periorbitara si pe ambele pleoape ale ochiului drept de 14/4 cm, tumefiate, cu inchiderea fantei palpebrale; pe pleoapa superioara ochi drept plaga contuza de 1 cm.
- echimoza periorbitara si pe ambele pleoape ale |, ochiului stang de 4/4 cm, tumefiata cu inchiderea fetei palpebrale.
- pe pleoapa superioara a ochiului stang plaga contuza de un centimetru;
- pe fata interna a buzei superioare, echimoza rosie- violacee de 3/2cm tumefiata;
- pe fata interna a buzei inferioare, echimoza rosie- violacee de 3/2cm tumefiata;
- pe fata externa a buzei superioare, echimoza rosie-violacee de 4/2 cm;
- pe fata externa dreapta a gatului, 2 echimoze rosii-violacee de 2/1 cm fiecare;
- pe fata antero-externa a hemitoracelui drept, zona exfoliata de 6/6 cm acoperita cu crusta hematica;
- in regiunea lombosacrata, zona echimotica rosu-violacee de 30/20 cm;
- pe fata posterioara a hemitoracelui stang, excoriatii de unghi drept cu laturile de 4/0,2 cm fiecare;
- pe fata anterioara a limbii, echimoza rosie-violacee de 3/2 cm;
La examenul intern s-au constatat, printre altele:
- in regiunea parietala, infiltrat sanguin de 2/2 cm;
- in cavitatea bucala, o piatra de rau de 6/4/2 cm;
- faringele contine o piatra de rau de 7/5/3 cm;
- in laringe, o piatra de rau de 6/3,5/2 cm;
- pe peretele osos si muscular, linia paravertebrala dreapta a toracelui, fractura coastei VIII;
- ficatul, pe fata posterioara a lobului mare, trei rupturi de 16/2/3 era;
- himenul inelar de 5-6 mm prezinta o ruptura completa sangeranda tumefiata la nivelul orei 5 pe cadranul conventional".
S-a mai constatat ca sangele recoltat de la cadavru apartine grupei AII si ca victima nu consumase bauturi alcoolice.
In urma cercetarilor efectuate de Procuratura Judeteana Gorj si Inspectoratul de Politie Gorj, prin rechizitoriul cu nr., emis in data de, a fost trimis in judecata T.I.M., pentru savarsirea infractiunilor de omor calificat prev. de art. 174-175 lit. h Cp. si viol prev. de art. 197 al. 1 Cp., cu aplic art. 33,34 din Cp.
Ca stare de fapt, s-a retinut ca in data de 16.06.1992, T.I.M. s-a intalnit cu victima G.M. in zona paraului V.R., sat P., a imobilizat-o, a obligat-o sa se deplaseze in amonte 10-12 metri si, pe malul apei, la adapostul vegetatiei abundente, a intretinut cu aceasta raport sexual. Pentru ca victima sa nu tipe, T.I.M. i-a umplut gura cu pietre, obturandu-i caile respiratorii, la scurt timp intervenind decesul victimei. in aceste circumstante a fost surprins de catre martora N.E., venita si ea cu rufele la rau, martora indicand ca a vazut victima pe jumatate dezbracata si pe autor imbracat stand langa aceasta.
Cauza a fost trimisa in vederea judecarii Tribunalului Gorj. Prin Sentinta penala cu nr. 17 din 17.05.1993 a Tribunalului Gorj, T.I.M. fost condamnat la pedepse de 7 ani pentru viol (art. 197 al. 1 Cp.) si 20 de ani pentru omor calificat (art. 174-175 lit. h Cp.), urmand sa execute, in final, pedeapsa de 20 de ani de inchisoare, la care s-a adaugat un spor de 5 ani, in total 25 de ani de inchisoare. Instanta a retinut ca dinamica faptelor rezultate din ansamblul probator este urmatoarea: "Inculpatul a premeditat violul sub presiunea unei obsesii sexuale. Sesizand ca victima se va deplasa pentru limpezirea rufelor intr-un loc izolat de sat, in ascuns, folosind poteca de picior de pe malul parului V.F., a trecut de confluenta acestuia cu paraul Taratei si a ajuns apoi in locul ascuns din matca paraului V.R.. Dupa ce victima a inceput limpezirea rufelor, inculpatul a ademenit-o spre acel loc sub vreun pretext oarecare. Victima nu a incercat nici o temere deoarece inculpatul era vecin iar lipsa sa de experienta in cunoasterea oamenilor a determinat-o sa plece in cursul apei in sus catre inculpat. Victima purta in mana cateva rufe care i-au scapat in momentul in care inculpatul, prin surprindere, a atacat-o si a doborat-o. Acele rufe au fost vazute in apa de catre martora N.E. si recuperate de fratele victimei, martorul G.C.. Agresiunea a fost dura. Ca urmare a trantirii pe pietre, victima a suferit fractura coastei VII paravertebral dreapta. Concomitent, victima a suferit si ruperea prin compresiune a ficatului, aceasta leziune putand fi explicata prim amplasarea genunchiului inculpatului in aceasta zona pentru imobilizarea victimei. Probabil victima si-a pierdut cunostinta, timp in care a fost dezbracata si violata. Victima a fost ucisa prin introducerea in cavitatea bucala a unor pietre din rau care impinse de inculpat au blocat caile superioare respiratorii. Modul in care inculpatul a inceput realizarea actului de viol si modalitatea in care a realizat sufocarea victimei, denota intentia directa de omor. Oricum, inculpatul nu putea lasa victima in viata, pentru ca aceasta il cunostea".
In legatura cu pedeapsa aplicata instanta a facut urmatoarea remarca: "Vor fi aplicate pedepse maxime si sporul maxim pentru concursul de infractiuni. Nu exista nici o imprejurare de natura sa induca instantei clementa, pentru coborarea nivelului pedepsei sub nivelul prevazut de lege".
Impotriva acestei sentinte a declarat apel T.I.M., care a sustinut ca nu este el autorul infractiunii. Apelul a fost solutionat de Curtea de Apel Craiova care a emis decizia penala cu nr. 85 din 07.04.1997 (dosar nr.). Instanta a decis ca sunt neintemeiate criticile formulate in motivele de apel: "Se constata ca pe baza unei situatii de fapt care corespunde adevarului, prima instanta a incadrat corespunzator faptele inculpatului in infractiunile de viol prev. de art. 197 al. l Cp. si omor calificat prev. de art. 174-175 lit. h Cp., pentru care a stabilit pedepse legale si temeinice, care reflecta atat gradul de pericol social deosebit de ridicat al infractiunilor savarsite cat si datele ce caracterizeaza persoana faptuitorului". in consecinta, a fost respins apelul declarat de T.I.M..
Impotriva acestei decizii a declarat recurs T.I.M. care a sustinut, ca si la instanta de fond, ca nu este el autorul infractiunii. Recursul a fost solutionat de Sectia penala a Curtii Supreme de Justitie prin Decizia cu nr. 2729 din 27.11.1997 (dosarul nr.). Instanta a retinuta ca "toate probele analizate conduc la concluzia ca inculpatul este autorul savarsirii infractiunilor de viol si omor calificat a caror victima a fost G.M., el actionand cu intentie directa, prevazand si urmarind moartea minorei". In consecinta, recursul a fost respins iar sentinta penala pronuntata de Tribunalul Gorj a ramas definitiva.
In timpul executarii pedepsei, T.I.M. a criticat hotararea ramasa definitiva prin intermediul cailor extraordinare de atac, nenumaratele cereri de revizuire fiindu-i respinse in mod regulat.
Totusi, prin referatul cu nr. intocmit de Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj in data de au fost formulate concluzii de admitere a cererilor de revizuire prin prisma dispozitiilor prevazute de art. 394 lit. a si b din Codul de procedura penala.
In sustinerea propunerii formulate prin referat s-a aratat faptul ca, in cursul actelor de cercetare realizate in temeiul art. 399 din Codul de procedura penala de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj, a fost efectuata o expertiza genetica (nr. ) de catre Institutul National de Medicina Legala "Mina Minovici", ale carei concluzii, pornind de la analiza ADN a materialului celular de pe tampoanele cu secretie vaginala recoltate de la victima, au pus in evidenta doua profile genetice - al victimei si al agresorului. Din imprejurarea ca nici unul dintre profilele genetice astfel stabilite nu apartine lui T.I.M., s-a stabilit ca posibilitatea ca acesta sa fi contribuit cu genotipurile sale la realizarea mixturii de i| profiluri ADN prezenta in secretia vaginala a victimei este nula. in acest raport de expertiza genetica au fost formulate urmatoarele concluzii: "Analiza ADN a materialului celular de pe tampoanele cu secretie vaginala rezultate de la victima G.M. a evidentiat prezenta a doua profile ADN, unul apartinand victimei si celalalt agresorului. Nici unul din cele doua profile ADN stabilite prin analiza materialului biologic prelevat din vaginul victimei G.M. nu corespunde profilului ADN al inculpatului T.I.M.. Probabilitatea ca T.I.M. sa fi contribuit cu genotipurile sale la realizarea mixturii de profiluri ADN prezente in secretia vaginala a victimei G.M. este de 0 %. Probabilitatea ca profilul ADN al lui T.I.M. sa fie identic cu cel al unui barbat din populatia generala este de ordinul la 10-12."
Totodata s-a indicat faptul ca martora N.E. martora care sustinuse ca 1-a vazut pe T.I.M. in data si locul respectiv, aplecat asupra victimei, a savarsit infractiunea de marturie mincinoasa.
Cererea de revizuire si referatul procurorului intocmit in baza art. 399 din Codul de procedura penala au fost trimise Tribunalului Gorj. Prin incheierea din 04.05.2004, in dosarul cu nr. , Tribunalul Gorj a admis in principiu cererea de revizuire, trecand la rejudecarea cauzei.
Prin incheierea cu nr. 3010 din 02.06.2004 (dosar nr.) inalta Curte de Casatie si Justitie a admis cererea de stramutare formulata de catre T.I.M., trimitand cauza avand ca obiect revizuirea la Tribunalul Brasov, cu mentinerea actelor efectuate pana la acel moment de catre instanta investita.
Prin sentinta penala nr. 507/S din 17.09.2004 (dosarul cu nr. ), Tribunalul Brasov, in temeiul art. 406 al. 1 din Codul de procedura penala cu aplic. art. 394 al. 1 lit. a din Codul de procedura penala, a admis cererea de revizuire formulata de condamnatul T.I.M., a anulat sentinta penala cu nr. 17 din 18.05.1993 a Tribunalului Gorj, ramasa definitiva prin Decizia penala cu nr. 2729 .din 27.11.1997 a Curtii Supreme de Justitie, si a dispus, in baza art. 11 pct. 2 lit. a din Codul de procedura penala cu aplic. art. 10 lit. c din Codul de procedura penala, sub aspectul sav. infractiunilor de viol prev de art. 197 alin. 1 Cp. cu aplic. art. 13 Cp. si omor calificat prev. de art. 174-175 lit. h Cp. cu aplic art. 13 Cp., achitarea lui T.I.M.. Pe langa aspectele care tineau de expertiza genetica efectuata in cauza si declaratiile contradictorii si necorespunzatoare adevarului ale martorei N.E., instanta a retinut si un aspect foarte interesant in legatura cu persoana condamnatului T.I.M., care vizeaza (punctul 4 pagina 26 din hotarare): "atitudinea condamnatului T.I.M., care se contureaza pe doua planuri distincte dar la fel de importante ce tin, pe de o parte, de consecventa sa procesuala - materializata nu doar prin afirmarea permanenta a nevinovatiei dar si de explicatiile concrete, pertinente si constante oferite relativ la fatidica zi de 16.06.1992 - si, pe de alta parte de insistenta deosebita cu care acest condamnat, inca din faza incipienta a procesului penal si pana in momentul de fata, cand a insistat pentru exhumarea victimei, a solicitat administrarea unor probe stiintifice - prin analize de sange, sperma etc; or, este putin probabil ca o persoana vinovata de o incalcare extrem de grava a legii penale, din punct de vedere subiectiv, sa adopte o astfel de atitudine neechivoca si ferma". De asemenea, instanta a facut o referire extrem de interesanta si cu privire la actualmente invinuitul A. GH. (punctul 5 pagina 27 din hotarare), vizand "faptul ca, pe de o parte, au mai fost savarsite si alte infractiuni de omor, - pe raza restransa a comunei P. sau in zonele limitrofe - chiar dupa arestarea lui , T.I.M. iar, pe de alta parte, la locul savarsirii faptelor pentru care a fost condamnat acesta, in ziua si in perioada de timp in care s-au comis infractiunile(in jurul orei 14,00) s-a aflat si numitul A. GH. (...), care la acel moment (16.06.1992) era recidivist si in prezent executa o pedeapsa privativa de libertate pentru savarsirea altei infractiuni deosebit de grave".
Impotriva acestei hotarari a declarat apel Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov care a criticat solutia pentru netemeinicie, deoarece Tribunalul Brasov a intreprins o cercetare judecatoreasca incompleta. In apel s-a dispus efectuarea unei noi expertize la Institutul National de Medicina Legala "Mina Minovici". Raportul de expertiza nr. A15/1260/02.09.2005 intocmit in cauza a constatat ca microurmele de pe tamponul cu secretie vaginala au evidentiat un amestec de produse biologice (sperma si celule epiteliale vaginale) ce provine de la minimum doi indivizi, dintre care cel putin unul este de sex masculin, iar caracterele genetice din profilul ADN: autozomal de referinta a numitului T.I.M. nu i se regasesc in profilul fractiei spermatice, astfel ca; microurmele de sperma de pe tamponul cu secretii vaginale nu provin de la numitul T.I.M.. Potrivit expertizei, capacitatea discriminatorie a unui profil cromozomial Y obtinut prin genotiparea a 16 markeri de tip STR-Y este estimata statistic la peste 99,99 % in literatura stiintifica de specialitate, respectivul profil cromozomial Y putand fiind regasit practic doar la rudele pe line masculina ale persoanei investigate. In concluziile raportului s-a aratat ca intre profilul ADN evidentiat in fractia celulara spermatica al tamponului cu secretii vaginale, corespunzator agresorului, si profilului ADN de referinta al numitului T.I.M. exista o serie de necorespondente atat la nivelul locilor autozomali cat si la nivelul locilor specifici cromozomului Y si ca microurmele de sperma de pe tamponul cu secretii vaginale nu provin de la numitul T.I.M.. Totodata., profilul ADN corespunzator victimei evidentiat din fractia celulara epiteliala a tamponului cu secretii vaginale poate apartine defunctei G.M., intrucat probabilitatea de inrudire in cadrul relatiei tata-fiica cu numitul G.M. este estimata statistic la 99,99 %.
Curtea de Apel Brasov a respins apelul declarat de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov prin Decizia penala nr. 278/Ap din 07.09.2005 in dosarul cu nr.
In cauza, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov a declarat recurs. in concluziile scrise s-a aratat ca solutiile pronuntate in cauza sunt vadit nelegale si esential netemeinice privind achitarea inculpatului pentru savarsirea celor doua infractiuni si atrag dupa sine casarea acestora cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond. in recurs a fost depusa de catre parchet si o declaratie a numitului O.I., luata de procurorul D.I., care arata ca ar cunoaste imprejurari legate de modul in care a fost comis omorul asupra victimei G.M..
Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin decizia penala cu nr. 2137 din 03.04.2006 (in dosarul cu nr. ), a admis recursul declarat de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov, a casat decizia cu nr. 278 din 07.09.2005 a Curtii de Apel Brasov precum si sentinta penala cu nr. 507 din 17.09.2004 a Tribunalului Brasov, numai in ceea ce priveste infractiunea de omor calificat prev. de art. 174-175 lit. h Cp. cu aplic. art. 13 din Cp. Cauza a fost trimisa spre rejudecare, in aceste limite, la Tribunalul Brasov. in consecinta, prin decizia inaltei Curti de Casatie si Justitie, T.I.M. a fost achitat in mod definitiv pentru savarsirea infractiunii de viol, urmand ca pentru infractiunea de omor sa se produca rejudecarea ei de catre Tribunalul Brasov.
Prin Sentinta penala nr. 509/S din 10.10.2007 a Tribunalului Brasov (dosar nr.) s-a dispus achitarea in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c din Cp.p. a revizuentului T.I.M. pentru savarsirea infractiunii de omor calificat prev. de art. 174-175 lit. h Cp. in motivarea achitarii instanta a retinut, printre altele:" in alta ordine de idei, nu se poate retine ca inculpatul, nefiind in stare de ebrietate sau sub influenta altor substante care sa-i altereze discernamantul, a comis cu sange rece, fara nici o motivatie, un omor impotriva unei minore pe care o cunostea de ani de zile, fiind de varsta apropiata cu fiica sa, a sters urmele omorului, ascunzand cadavrul in rau si acoperindu-1 cu crengi taiate, dupa care s-a comportat perfect normal, s-a imbracat cu hainele pe care le purtase de dimineata si s-a deplasat spre Targu Jiu, petrecandu-si dupa-amiaza impreuna cu persoane intalnite intamplator, afisand o atitudine calma si neprezentand nici un fel de urma de violenta pe fata sau pe corp. Este evident, din analiza cauzei decesului minorei, ca acesta s-a produs aproape simultan cu savarsirea infractiunii de viol, minorei fiindu-i obturate caile respiratorii prin introducerea unor pietre de rau in gura tocmai pentru a nu striga, alertand astfel posibilii trecatori (...). Intentia savarsirii infractiunii de omor trebuie analizata in relatie cu notiunile de scop si mobil iar imposibilitatea identificarii si retinerii unui impuls intern al actului de conduita sau a unei cauze care sa determine un astfel de impuls, plaseaza comiterea faptei de catre inculpat in domeniul lipsei de credibilitate".
Impotriva acestei hotarari a declarat apel Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov care a criticat solutia pentru nelegalitate in ceea ce priveste achitarea revizuentului pentru infractiunea de omor calificat si a solicitat incetarea procesului penal in raport de decesul revizuentului, potrivit art. 10 lit. g din C.p.p., intrucat T.I.M. intre timp decedase. Prin decizia nr. 50/Ap/25.06.2009, in dosarul cu nr., Curtea de Apel Brasov a dispus respingerea apelului declarat de Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov mentinand Sentinta penala nr. 509 din 10.10.2007 a Tribunalului Brasov. Desi Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov a declarat recurs in cauza, acest recurs nu a fost insusit de procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. La termenul din ,18.11.2009/ la inalta Curte de Casatie si Justitie, procurorul de sedinta a aratat ca intelege sa retraga recursul declarat in cauza. In acest sens, a fost pronuntata Decizia cu nr. 3824 din 18.11.2009 (dosarul nr. al inaltei Curti de Casatie si Justitie) prin care s-a luat act de retragerea recursului declarat de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov. in concluzie, de la aceasta data T.I.M. a fost achitat definitiv si in legatura cu savarsirea infractiunii de omor calificat.
Dupa ramanerea definitiva a hotararii de achitare pronuntata in privinta lui T.I.M., inclusiv in legatura cu savarsirea infractiunii de omor calificat, dosarul a ramas cu autorul nedescoperit, intrucat achitarile vizau faptul ca infractiunea nu a fost savarsita de persoana condamnata initial (art. 10 lit. c din C.p.p.), competenta continuarii cercetarilor apartinand Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj.
Prin rezolutia cu nr. din a Procurorului General al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie s-a dispus, in temeiul art. 209 al. 41 din C.p.p., preluarea cauzei de la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj in vederea efectuarii urmaririi penale si solutionarii de catre Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie.
In data de 15.06.2010 a fost inceputa urmarirea penala "in rem" sub aspectul savarsirii infractiunilor de omor calificat, prev. de art. 174-175 lit. i din Cp. si viol prev. de art. 197 alin. 1 Cp., victima fiind G.M..
Dupa inceperea urmaririi penale "in rem" (in data de 15.06.2010), avand in vedere faptul ca existau suficiente indicii ca autorul infractiunii savarsite asupra victimei G.M. putea fi A. GH., a fost dispusa o constatare tehnico-stiintifica genetica de comparare a profilului genetic al lui A. GH. cu profilul genetic al persoanei necunoscute de sex masculin careia ii apartin urmele de sperma de pe tamponul vaginal ridicat de la victima G.M., asa cum a rezultat din efectuarea rapoartelor de expertiza medico-legala cu nr. (primul din data de 26.03.2004 iar al doilea din data de 02.09.2005) ale Institutului National de Medicina Legala "Mina Minovici". Constatarea a fost efectuata de catre specialisti din cadrul Inspectoratului General al Politie Romane, Institutul de Criminalistica - Serviciul de Biocriminalistica, fiind puse la dispozitia specialistilor copiile celor doua rapoarte de expertiza susmentionate. Facem precizarea ca profilul genetic al numitului A. GH. exista in sistemul national de date genetice judiciare, avand in vedere ca acesta fusese liberat conditionat in data de 21.07.2009 prin sentinta penala 1382/2009 a Judecatoriei Targu Diu, dupa ce executase o parte din pedeapsa aplicata pentru omorul savarsit in anul 1995 asupra lui Calescu Mircea.
Specialistii din cadrul Institutului de Criminalistica - Serviciul de Biocriminalistica, din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane au formulat prin intocmirea raportului de constatare tehnico-stiintifica nr. din 10 urmatoarele concluzii:
"In urma compararii profilului genetic al probei biologice de referinta recoltate de la numitul A. GH. (CNP ) existent in Sistemul National de Date Genetice, Judiciare, cu rezultatele obtinute in urma genotiparii secretiei vaginale recoltate de la victima G.M. - rapoarte de expertiza medico-legala genetica nr. (din 26.03.2004 si 02.09.2005) s-au evidentiat urmatoarele:
1.Profilul genetic al probei biologice de referinta recoltate de la numitul A. GH. este inclus la markerii genetici corespunzatori, in amestecul de profiluri genetice obtinut in urma genotiparii materialului biologic din tamponul vaginal notat cu D58TV, prezentat in tabelul atasat raportului de expertiza medico-legala genetica nr. din .
In urma calculelor biostatistice rezulta ca numitul A. GH. are de 1.366.120.218 ori mai multe sanse sa fie participant la formarea acestui amestec, decat o alta persoana necunoscuta din populatie. Aceasta demonstreaza ca o alta persoana din populatia caucaziana care sa-1 substituie pe numitul A. GH. din acest amestec ar putea fi regasita la un numar mai mare de 1.366.120.218 indivizi neinruditi genetic.
2. Profilul genetic al probei biologice de referinta recoltate de la numitul A. GH. (CNP ) existent in sistemul national de date genetice judiciare nu este identic pentru markerii genetici D7S820 si CSF1PO cu profilul genetic al persoanei necunoscute de sex masculin obtinut din fractia spermatica a tamponului vaginal, notata cu AE83S, prezentata in tabelul anexat raportului de expertiza medico-legala genetica, nr. din , existand posibilitatea unei inadvertente intre profilul genetic obtinut in electroforegrame si tabelul pus la dispozitie.
3. Profilul genetic al probei biologice de referinta recoltate de la numitul A. GH. este inclus, pentru markerii genetici corespunzatori in amestecuri de profiluri genetice obtinut in urma genotiparii materialului biologic din tamponul vaginal notat cu J58PVS, prezentat in tabelul atasat raportului de expertiza medico-legala genetica cu nr. A15/12562/03 din 02.09.2005.
In urma calculelor biostatistice a rezultat ca numitul A. GH. are de 78.125.000 ori mai multe sanse sa fie participant la formarea acestui amestec, decat o alta persoana necunoscuta din populatie. Aceasta demonstreaza ca o alta persoana din populatia caucaziana care sa-1 substituie pe numitul A. GH. din acest amestec ar putea fi regasita la un numar mai mare de 78.125.000 indivizi neiruditi genetic".
In urma acestor inadvertente constatate de catre specialistii din cadrul I.G.P.R au fost cerute lamuriri cu privire la neconcordantele existente intre raportul de constatare tehnico-stiintifica nr. al Inspectoratului General al Politie Romane, Institutul de Criminalistica - Serviciul de Biocriminalistica si raportul de expertiza medico-legala nr. al Institutului National de Medicina Legala "Mina Minovici".
Prin adresa nr. din data de Institutul National de Medicina Legala "Mina Minovici", Laboratorul de Genetica, trimisa Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, a fost formulat urmatorul raspuns:
"1. Stabilirea identitatii persoanelor care contribuie cu urme la nivelul unui corp delict se realizeaza prin testarea ADN a urmelor suspecte de la nivelul corpului delict si a unor probe biologice de referinta apartinand victimei si suspectului - suspectilor.
2. in cazul de fata, profilul de referinta al condamnatului A. GH. s-a realizat in cadrul laboratorului Inspectoratului General al Politie Romane folosindu-se setul standard de 16 markeri genetici.
3. La testarea corpului delict reprezentat de tamponul vaginal al victimei G.M., Laboratorul de genetica al Institutului National de Medicina Legala "Mina Minovici" Bucuresti a testat un numar suplimentar de markeri fata de cei standard, respectiv un set de 16 markeri genetici specifici cromozomului Y. Aceasta, deoarece s-a constatat ca markeri genetici specifici cromozomului Y pot fi de un real ajutor in stabilirea identitatii unei persoane de sex masculin suspectata a fi contribuitorul unei urme de sperma.
4. Prin urmare, s-a considerat in acest caz ca fiind extrem de utila intreprinderea unei analize comparative avandu-se in vedere toti markeri genetici disponibili, respectiv atat markeri genetici standard de tip autozomal, cat si cei specifici cromozomului Y. Acest lucru se poate realiza prin extinderea investigatilor genetice asupra probei de referinta a condamnatului A. GH..
5. S-a stabilit ca extinderea testarilor genetice pentru markeri cromozomiali Y se poate efectua in cadrul Institutul National de Medicina Legala "Mina Minovici" prin preluarea de novo a unei probe biologice de referinta prelevata de la condamnatul A. GH., fie testarea extractului de ADN deja realizat din proba de referinta a susnumitului-extract ADN aflat in conservare prin congelarea in laboratorul de genetica al IGPR si care poate fi transferata prin dispozitia instantei catre Laboratorul de genetica al Institutului National de Medicina Legala "Mina Minovici" Bucuresti.
In data de 15.12.2010 a fost inceputa urmarirea penala fata de A. GH.
In data de 20.12.2010 invinuitului A. GH. i-a fost adusa la cunostinta invinuirea si a fost audiat la sediul Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie. Cu acest prilej, acesta s-a prevalat de dreptul sau de a nu face nici o declaratie in cauza.
In aceeasi data, in baza consimtamantului sau, i-a fost luata o proba de referinta in vederea efectuarii unei noi constatari tehnico-stiintifice ADN.
In data de 21.12.2010 a fost dispusa efectuarea unei noi constatari tehnico-stiintifice, de aceasta data in cadrul Institutului National de Medicina Legala "Mina Minovici" Bucuresti, cu urmatoarele obiective:
"Compararea profilului genetic al invinuitului A. GH., fiul lui Gh. si I., nascut la 06.06.1970 in T.G., jud. Gorj, domiciliat in loc. P., jud. Gorj, cu profilul genetic al persoanei necunoscute de sex masculin careia ii apartin urmele de sperma de pe tamponul vaginal ridicat de la victima G.M., asa cum a rezultat din efectuarea rapoartelor de expertiza medico - legala genetica cu nr. (din 26.03.2004 si 02.09.2005) de catre Institutul National de Medicina Legala "Mina Minovici".
Explicarea neconcordantelor intervenite intre raportul de constatare tehnico-stiintifica nr. al Institutului de Criminalistica din cadrul I.G.P.R.,si raportul de constatare tehnico-stiintifica nr. din 02.09.2005 al Institutul National de Medicina Legala "Mina Minovici"."
Au fost puse la dispozitia specialistilor proba ADN de referinta prelevata de la invinuitul A. GH. in data de 20.12.2010.
Potrivit raportului cu nr. din efectuat de Laboratorul de genetica al Institutului National de Medicina Legala "Mina Minovici", in urma efectuarii analizelor comparative, au rezultat urmatoarele:
"Reanalizarea fractiei spermatice separata din tamponul cu secretie vaginala al victimei G.M. a pus in evidenta un profil genetic unic complet apartinand unei persoane de sex masculin. Intre caracaterele genetice autozomale si cromozomiale Y din profilul ADN de referinta al numitului A. GH. si cele evidentiate in fractia spermatica separata din secretia vaginala a victimei exista o corespondenta perfecta la nivelul tuturor locilor analizati.
Din analiza statistica si probabilistica rezulta ca ipoteza Microurmele de sperma de la nivelul secretiei vaginale prelevate de la victima G.M. contin ADN care provine de la numitul A. GH. este de 1,36 xl021 ori mai probabila decat ipoteza microurmele de sperma de la nivelul secretiei vaginale prelevate de La victima minora G.M. contin ADN care provine de la o persoana necunoscuta de sex masculin.
S-a opinat ca neconcordanta raportata de catre Institutul de Criminalistica din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane in raportul de constatare tehnico-stiintifica nr. este doar aparenta, datorandu-se in fapt unor profile incomplete evidentiate in cursul investigatiilor genetice efectuate la nivelul anilor 2003-2005.
Raportarea unor profile incomplete la acea data are la randul ei o explicatie obiectiva ce tine performantele limitate a kiturilor comerciale de analiza genetica disponibile in urma cu 5-7 ani".
Invinuitului A. GH. i s-a solicitat efectuarea unui test cu poligraful, acesta dandu-si consimtamantul in acest sens. S-a dispus efectuarea in cauza a unei constatari tehnico-stiintifice privind detectia comportamentului simulat de catre specialisti din cadrul Serviciul Criminalistic al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti.
Potrivit raportului de constatare tehnico-stiintifica nr. 405353 din 22.12.2010 al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti - Serviciul Criminalistic, Compartimentul de Detectie Psihologica a Comportamentului Simulat, A. GH. a fost examinat cu tehnica poligraf (aparat marca Lafayette LX 4000) fiindu-i adresate trei intrebari relevante. La intrebarea Rl "Tu ai omorat-o pe G.M. ?" raspunsul lui A. GH. a fost "Nu". La intrebarea R2 "in data de 16.06.1992 tu ai omorat-o pe G.M.?" raspunsul lui A. GH. a fost "Nu". La intrebarea R3 "Tu ai omorat-o pe G.M. pe malul paraului V.R.?" raspunsul lui A. GH. a fost "Nu".
Interpretarea diagramelor poligraf a evidentiat ca raspunsurile lui A. GH. la aceste intrebari au provocat note specifice comportamentului simulat in traseele fiziologice (inervare neuromusculara la nivel toracic si abdominal, bioelectric G.S.R., tensiune arteriala) evidentiate in modificarile nivelului de baza, cresteri de amplitudine si durata ale curbei bioelectrice, modificarea tensiunii arteriale.
Expertul oficial in tehnica poligraf a formulat urmatoarea concluzie: "Pentru raspunsurile numitului A. GH., CNP 1700606181149, la intrebarile (Rl, R2, R3) relevante ale cauzei, privind savarsirea infractiunilor de viol si omor calificat, victima G.M., s-au evidentiat modificari semnificative care sunt interpretate ca indici ai comportamentului simulat al subiectului".
Au retinut organele de urmarire penale faptul ca A. GH. este autorul omorului savarsit asupra victimei G.M. pornind de la urmatoarele aspecte:
1. A. GH. si G.C. (fratele victimei) sunt ultimele persoane care au vazut victima in viata. Dupa cum reiese din actele de cercetare, cei doi s-au intalnit pe un pod construit peste paraul in care victima spala rufe, au discutat si au aruncat in locul unde se afla victima un sapun pe care A. GH. il avea asupra sa. Facem precizarea ca, odata cu cautarile efectuate incepand cu data de 16.06.1992 in vederea descoperirii victimei si pana in data de 18.06.1992, atunci cand a fost descoperit cadavrul acesteia, au fost gasite in albia raului toate obiectele de vestimentatie spalate precum si recipientul in care au fost spalate, insa sapunul pe care il avea de la A. GH. nu a mai fost descoperit.
2. Potrivit raportului Institutului de Medicina Legala "Mina Minovici" Bucuresti varianta ca lui A. GH. sa-i apartina urmele din fractia spermatica existente pe tamponul vaginal ridicat de la victima cu prilejul autopsiei este de I,36xl021 (cu alte cuvinte de 13,6 milioane de triliarde) mai probabila decat varianta ca urmele sa-i apartina unui alt barbat. Raportandu-ne la populatia actuala a Terrei, posibilitatea existentei unui alt autor este in mod practic imposibila.
3. Invinuitul A. GH. a raspuns nesincer, avand un comportament simulat, la efectuarea testului poligraf in legatura cu decesul victimei.
4. Atitudinea lui A. GH. in fata organelor judiciare din 1992 si pana in prezent referitoare la cauza privind decesul numitei G.M.. Semnificative, in acest sens, sunt urmatoarele aspecte:
- in prima declaratie, olografa, data in cauza in data de 19.06.1992 sergentului major Fugaru Ion, a incercat sa plaseze intalnirea de pe pod cu G.C. la o alta data decat cea reala, in conditiile in care i-ar fi fost foarte usor sa-si aminteasca data intalnirii, avand in vedere ca in acea perioada era angajat si lucra in schimburi iar declaratia a fost luata la un interval trei zile de la disparitia victimei si la o zi de la descoperirea cadavrului acesteia.
- atitudinea acestuia cu prilejul audierilor efectuate in cursul procesului penal, in instante atat cu prilejul solutionarii fondului dosarului privindu-1 pe T.I.M., cat si cu prilejul judecarii cererii de revizuire, si anume declaratiile din datele de 26.01.1995 (Curtea de Apel Craiova), 21.05.2007 (Tribunalul Brasov), 07.01.2009 (Curtea de Apel Brasov) in cursul carora a incercat, in mod constant, sa induca instantei ideea ca suspectii ar fi niste militari care ar fi trecut prin sat in perioada critica a disparitiei victimei.
- incercarea lui A. GH. ca in dosarul cu nr. , pe rol la Tribunalul Brasov, sa fie scos din cauza si sa nu mai fie audiat ca martor (dovada in acest sens cererea formulata personal in fata instantei in care arata ca el nu poate depune marturie nici in favoarea nici in defavoarea lui T.I.M.), cu invocarea unui motiv neverosimil si anume ca nu ar vrea sa piarda zilele de munca in penitenciar.
- faptul ca dupa inceperea urmaririi penale impotriva sa nu a dorit sa dea nici o declaratie, invocand dreptul la tacere.
Tinand cont de toate aceste aspecte organele de urmarire penala au dedus ca modalitatea in care a fost violata si apoi ucisa victima G.M. de catre invinuitul A. GH. este urmatoarea:
Dupa despartirea de G.C., A. GH. doar a simulat ca se indreapta catre casa si, dupa ce a observat ca fratele victimei a ajuns la soseaua principala si a luat o masina catre Targu Jiu, s-a intors la pod si a coborat in albia raului, unde G.M. spala rufe.
Locul in care victima a fost violata si ucisa nu corespunde cu locul unde victima spala rufe in albia raului, acest loc fiind expus vederii publicului. Din acest motiv, consideram ca locul unde au fost savarsite cele doua infractiuni este locul unde a fost descoperit cadavrul, aflat la circa 100 de metri de locul in care G.M. spala rufe. Pentru a-si pune in practica activitatea infractionala, A. GH. a trebuit sa o duca pe victima pana la locul respectiv, fiind posibile doua variante, intr-o prima varianta, ar fi putut-o imobiliza si apoi transporta in locul respectiv, tinandu-i mana la gura pentru a nu tipa. in cea de a doua varianta, A. GH. a putut-o ademeni (profitand si de imaturitatea acesteia) pentru a se deplasa spre locul faptei, mai ales ca G.M. putea avea incredere in A. GH., cei doi cunoscandu-se din sat, iar cu cateva momente anterioare il vazuse pe A. GH. discutand cu fratele sau mai mare si, in plus, primise un sapun de la acesta.
Odata ajuns cu victima la locul savarsirii infractiunii a continuat sa o loveasca pe aceasta, pentru a o imobiliza, si i-a introdus pietre in gura, pentru a nu tipa. Apoi, a intretinut raport sexual cu aceasta si a asfixiat-o prin indesarea pietrelor in gura. Dupa acest moment, a abandonat victima si a plecat spre propriul domiciliu.
Starea de fapt expusa in rechizitoriu a fost dovedita cu:
- raport de constatare tehnico-stiintifica nr. din a Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti - Serviciul Criminalistic - Compartimentul de Detectie Psihologica a Comportamentului Simulat;
- declaratiile martorului G.C.;
- plansa fotografica cu aspectele fixate cu ocazia conducerii in teren efectuata in data de 31.01.2011 cu numitul G.C.;
- declaratiile martorului B.I.;
- declaratiile martorului G. E.;
- declaratiile martorului D.I.;
- declaratiile martorului F. I.;
- declaratiile martorului P. C. C.;
- declaratiile martorului R. I.;
- declaratiile martorului M. Gh. E.;
- declaratiile martorului D. C.;
- declaratiile martorului A. A.;
- declaratiile invinuitului A. GH..
In cursul cercetarii judecatoresti s-a procedat la audierea inculpatului imprejurare in care acesta a negat savarsirea infractiunii pentru care a fost trimis in judecata, mentionand ca in anul 1992 in ziua in care a disparut minora G.M. s-a intalnit cu fratele acesteia GH. C. pe podul de la confluenta paraurilor T. si V.R., observand-o pe victima in amonte unde spala rufele, ca i-a aruncat un sapun tip "Cheia" pe care il primise la serviciu, fara a purta alte discutii dupa care s-a deplasat la locuinta proprie si s-a odihnit pana seara cand a venit mama sa.
Desi partea civila Gherase Marin a fost citat pentru a se prezenta in instanta si a face dovada despagubirilor civile solicitate cu ocazia audierii la urmarire penala, respectiv suma de 8.000 de lei, acesta nu s-a prezentat.
S-a procedat in acelasi timp la ascultarea martorilor de la urmarire penala si a altor persoane care puteau da relatii in legatura cu infractiunea dedusa judecatii, retinandu-se printre alte aspecte ca inculpatul nu a fost anterior intalnirii cu victima si fratele sau in gospodaria martorului Z.N. (coleg de serviciu), asa cum a sustinut in mod constant anterior si ca exista posibilitatea sa revina din gospodaria proprie in albia paraului T. unde se afla minora folosind un traseu prin gradina proprie situata in prelungirea locuintei, gradina care ajungea pana in malul paraului.
Au fost depuse in acelasi timp la dosarul cauzei mai multe referate si copii de pe sentinte si decizii penale, privind pedepsele la care a fost condamnat anterior inculpatul.
Tribunalul analizand actele si lucrarile dosarului retine urmatoarea situatie de fapt:
In ziua de 16.06.1992 in jurul pranzului victima G.M. in varsta de 14 ani, provenind dintr-o familie modesta cu multi copii a plecat conform obiceiului de la locuinta parintilor(mama decedase anterior) in albia paraului T. V.R. pentru a spala rufele.
Punctul respectiv este situat la o distanta de aproximativ 300 de m de casa, deplasarea fiind facuta pe drumul satesc imprejurare in care minora a fost vazuta de anumite persoane.
Cele doua paraie ce traverseaza zona de nord a satului P., T.C. se unesc inainte de traversarea lor pe un pod rutier ce face legatura intre drumul national DN T.-C. - T.-J. si satul respectiv.
Ori tocmai in aceasta zona, de confluenta a celor doua paraie in amonte de podul rutier zona izolata s-a deplasat minora imprejurare in care dupa o anumita perioada a fost strigata de fratele sau GH. C. care hotarase sa se deplaseze in mun. T.-J. cu o masina de ocazie ce urma sa o gaseasca la drumul national.
In momentul in care cei doi discutau dinspre drumul national a aparut inculpatul A. GH. care a purtat un dialog cu fratele minorei GH. C. legat de cumpararea unor baterii si de o datorie mai veche apoi, ultimul l-a intrebat pe Avram ce are in plasa pe care o avea asupra sa, acesta raspunzand ca are o pereche de cizme din cauciuc si mai multe bucati de sapun pe care le primise de la serviciu.
La solicitarea martorului GH. C. inculpatul i-a dat acestuia o bucata de sapun, constatandu-se ulterior ca era un sapun tip "Cheia" specific perioadei respective, sapun care a fost aruncat de martor in albia paraului unde se afla sora sa.
De mentionat este faptul ca din acel moment cei doi s-au despartit, inculpatul mergand in directia satului P., iar martorul in directia drumului national pentru a se deplasa in T.-J., cert fiind ca acestia sunt ultimele persoane care au vazut-o pe victima G.M..
Inculpatul si-a continuat deplasarea pe o distanta oarecare, dupa care, profitand de imprejurarea ca era in orele amiezii cand locuitorii satului se puteau odihni sau erau la munca campului(se executau lucrari de prasila porumbului) apoi fratele victimei nu se mai vedea s-a intors deplasandu-se in zona in care se afla minora G.M..
Exista posibilitatea ca inculpatul sa se fi deplasat la locuinta sa si prin gradina proprie sa fi ajuns in locul unde se afla victima avand in vedere pe de o parte posibilitatea redusa sa fie vazut de alte persoane, iar pe de alta parte siguranta ca se putea intoarce pe acelasi traseu.
Profitand de imprejurarea ca victima il cunostea pe A. GH. il vazuse si anterior cand primise sapunul si avea incredere in el (fratele minorei GH. C. il ajuta deseori in gospodarie pe Avram si primea atat bani cat si alimente), l-a insotit pe acesta la o distanta oarecare de locul unde spala rufele imprejurare in care prin violenta a fost violata dupa care pentru a ascunde savarsirea infractiunii respective a omorat-o, ascunzand cadavrul prin acoperirea acestuia cu crengi din copacii aflati in apropiere.
Savarsirea de catre inculpat a infractiunii de viol si ulterior a infractiunii de omor sunt confirmate de raportul de autopsie medico-legala efectuat in cauza de unde se retine ca savarsirea violului a fost anterioara savarsirii omorului pornind de la faptul ca atunci cand a fost violata victima era inca in viata(din deflorarea recenta precum si din rezultatul frontiruilor vaginale rezulta ca actul sexual a avut loc inaintea omuciderii).
In mod evident savarsirea omorului a avut ca scop ascunderea savarsirii violului inclusiv leziunile prezentate de victima si constatate cu prilejul autopsiei dovedind acest lucru.
Au fost constatate fractura unei coaste si rupturi ale ficatului leziuni specifice realizarii imobilizarii victimei in scopul savarsirii violului. Este posibil in acelasi timp ca leziunile prezentate de victima sa fi fost produse de catre inculpat cu genunchiul pentru aducerea acesteia in stare de neputinta de a se apara si apoi de realizarea fara opunere a raportului sexual.
Sustinerile inculpatului in sensul ca nu este autorul faptei si ca i-au fost recoltate probe de sperma in timp ce se afla detinut in Penitenciarul T.-J., tocmai pentru a fi acuzat de infractiunea de omor asupra victimei G.M. sunt inlaturate de probele administrate in cursul urmaririi penale si in cursul cercetarii judecatoresti.
Astfel raportul de constatare tehnico-stiintifica nr. al I.G.P.R. Institutul de Criminalistica Serviciul de Criminalistica, adresa a I.N.M.L. "Mina Minovici" Bucuresti, raportul de expertiza medico-legala nr. a I.N.M.L."Mina Minovici" Bucuresti privind proba A.D.N. demonstreaza ca intre caracterele genetice autozomale si cromozomiale Y din profilul ADN de referinta al inculpatului A. GH. si cele evidentiate in fractia spermatica separata din secretia vaginala a victimei exista o corespondenta perfecta la nivelul tuturor locilor analizati.
In acelasi timp din analiza statistica si probabilistica rezulta ca ipoteza microurmelor de sperma de la nivelul secretiei vaginale prelevate de la victima G.M. contin ADN care provine de la inculpatul A. GH. este de 1,36 X 1021 ori mai probabila decat ipoteza microurmele de sperma de la nivelul secretiei vaginale prelevate de la victima minora G.M. contin ADN care provine de la o persoana necunoscuta de sex masculin.
Instanta urmeaza sa acorde o importanta deosebita acestei probe stiintifice proba care poate fi coroborata nemijlocit cu alte aspecte retinute si care stabilesc vinovatia inculpatului.
Inculpatul a incercat sa se sustraga in permanenta raspunderii penale privind infractiunea savarsita si ca este asa o demonstreaza savarsirea in mod constant dupa iunie 1992 a unor infractiuni cu un pericol social mai redus, respectiv furt calificat primind si executand pedepse de scurta durata in penitenciar.
Astfel dupa savarsirea infractiunii respective cand se efectuau cercetari cu privire la comiterea infractiunii de catre T.I.M., inculpatul savarseste o infractiune de furt calificat pentru care a fost condamnat prin sentinta penala nr. 767/17.09.1992 de Judecatoria T.-C. la 1 an si 6 luni inchisoare, fiind arestat la 07.08.1992, dupa care savarseste din nou o infractiune de furt calificat in paguba avutului public pentru care primeste o pedeapsa de 2 ani inchisoare si o infractiune de omor in anul 1995 pentru care a fost condamnat la 19 ani inchisoare.
Nu trebuie inlaturat in acelasi timp imprejurarea ca atat inculpatul cat si mama sa cu ocazia perchezitiei domiciliare efectuata de organele de politie la locuinta din satul P. a refuzat sa predea pantalonul de culoare inchisa tip blug cu care acesta fusese imbracat in momentul in care se intalnise cu victima si fratele acesteia, fiind cert ca obiectul de imbracaminte respectiv a fost ascuns tocmai pentru a se sustrage si a ingreuna efectuarea cercetarilor cu privire la victima G.M..
Instanta are in vedere in acelasi timp ca dupa arestarea inculpatului in luna ianuarie1995 urmare a savarsirii unei alte infractiuni de omor in zona respectiva nu au mai fost savarsite infractiuni de acest gen in conditiile in care in perioada 1992-1995 fusesera savarsite trei infractiuni de omor din care doua erau cercetate cu autori necunoscuti.
In acelasi timp chiar daca nu constituie o proba, trebuie avut in vedere si raportul de constatare tehnico-stiintifica nr. din al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, Serviciul Criminalistic, Compartimentul de Detectie Psihologica a Comportamentului Simulat inculpatul fiind supus unui test cu poligraful, test la care a consimtit, interpretarea diagramelor poligraf evidentiind ca raspunsurile acestuia la intrebarile care i-au fost adresate au provocat note specifice comportamentului simulat in traseele fiziologice (inervarea neuromusculara la nivel toracic si abdominal bioelectric GSR, tensiune arteriala), evidentiate in modificarile nivelului de baza cresteri de amplitudine si durata ale curbei biolelectrice, modificarea tensiunii arteriale.
Dovedita fiind vinovatia inculpatului A. GH. pentru infractiunea de omor calificat fapta prev. si ped. de art. 174 alin. 1-175 lit. h C.pen., urmeaza a se proceda la condamnarea acestuia la o pedeapsa cu inchisoarea cu privare orientata spre maxim, avand in vedere gravitatea deosebita a faptei savarsite, modul de comitere a acesteia, imprejurarea ca fapta este in concurs cu alte infractiuni savarsite printre care si o infractiune de omor calificat si talharie.
In acelasi timp se va proceda la aplicarea disp. art. 13 lit. a C.pen. avandu-se in vedere limitele pedepsei prevazute de lege la momentul respectiv pentru infractiunea de furt calificat respectiv inchisoarea de la 15-20 de ani si interzicerea unor drepturi.
Individualizarea pedepsei trebuie sa aiba ca scop determinarea si aplicarea unei pedepse juste corecte atat sub aspectul ordinii de drept incalcate cat si din punct de vedere al nevoi de reeducare a faptuitorului, in aceasta maniera retributia justa realizeaza si scopul pedepsei-cel de preventie generala si speciala.
Analiza criteriilor generale de individualizare prev. de art. 72 C.pen. este obligatorie si trebuie facuta cumulativ avand in vedere faptul ca primele doua criterii, dispozitiile partii generale ale Codului Penal si limitele de pedeapsa fixate in partea speciala a acestuia vizeaza legalitatea operatiunilor de individualizarea juridica si trebuie insistat asupra celorlalte criterii, respectiv gravitatea faptei savarsite, persoana faptuitorului, imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
Fata de aceste aspecte in baza art. 174 alin. 1-175 lit. h C.pen. cu aplicarea art. 13 lit. a C.pen. va fi condamnat inculpatul A. GH. la 20 de ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor complementare prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen., dupa executarea pedepsei principale.
Se va constata ca infractiunea dedusa judecatii este concurenta cu infractiunile pentru care inculpatul a fost condamnat la 1 an si 6 luni inchisoare in baza art. 208-209 lit. a, e C.pen. prin sentinta penala nr. 767/17.09.1992 pronuntata de Judecatoria T.-C. in dosarul nr. 5597/1992, ramasa definitiva prin nerecurare; la 2 ani inchisoare in baza art. 208-209 lit. e C.pen. raportat la art. 224 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 41-42 C.pen. si art. 37 lit. b C.pen. prin sentinta penala nr. 1145/25.05.1995 pronuntata de Judecatoria T.-C. in dosarul nr. ramasa definitiva prin neapelare; la 19 ani inchisoare si 2 ani pedeapsa complementara prevazuta de art. 64 lit. a si b C.pen. in baza art. 174-176 lit. b C.pen., art.211 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. pronuntata de Tribunalul Gorj prin sentinta penala nr. 86/15.09.1995 in dosarul nr. ramasa definitiva prin decizia penala nr. 202/09.09.1996 a Curtii de Apel Craiova; la 5 ani si 1 (una) luna in baza art. 208 alin. 1 si 4 raportat la art. 209 alin. 1 lit. a si g C.pen., art. 86 alin. 1 si art. 89 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 33 lit. a si art. 34 lit. b C.pen., art. 37 lit. a si b C.pen. si art. 320 ind. 1 alin. 7 C.pen. prin sentinta penala nr. 139/17.03.2011 pronuntata de Judecatoria T.-C. in dosarul nr. 527/317/2011 ramasa definitiva prin decizia penala nr. 1093/22.06.2011 pronuntata de Curtea de Apel Craiova in acelasi dosar.
Vor fi descontopite pedepsele aplicate inculpatului si vor fi repuse in individualitatea lor respectiv: 1 an si 6 luni (sentinta penala nr. 767/17.09.1992 pronuntata de Judecatoria T.-C. in dosarul nr. 5597/1992, ramasa definitiva prin nerecurare); 2 ani (sentinta penala nr. 1145/25.05.1995 pronuntata de Judecatoria T.-C. in dosarul nr. 2664/1995 ramasa definitiva prin neapelare); 18 ani inchisoare si 2 ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor civile prevazute de art. 64 lit. a si b C.pen.; 6 ani inchisoare si sporul de 1 an (sentinta penala nr. 86/15.09.1995 pronuntata de Tribunalul Gorj in dosarul nr. 2207/1995 ramasa definitiva prin decizia penala nr. 202/09.09.1996 a Curtii de Apel Craiova); la 5 ani si 1 (una) luna; 1 an si 2 ani (sentinta penala nr. 139/17.03.2011 a Judecatoriei T.-C., ramasa definitiva prin decizia penala nr. 1093/22.06.2011 pronuntata de Curtea de Apel Craiova in dosarul nr. .
Se va constata ca prin sentinta penala nr. 128/14.09.1999 pronuntata de Tribunalul Gorj in dosarul nr. a fost admisa cererea de contopire pedepse formulata de condamnatul A. GH., fiind contopite pedepsele aplicate prin sentinta penala nr. 86/1995 a Tribunalului Gorj si sentinta penala nr. 1145/1995 a Judecatoriei T.-C. in pedeapsa cea mai grea de 18 ani inchisoare care a fost sporita cu 1 an si 6 luni inchisoare.
In baza art. 36 C.pen. raportat la art. 34 lit. b-art. 35 alin. 3 C.pen. vor fi contopite pedepsele aplicate inculpatului in pedeapsa cea mai grea de 20 de ani inchisoare si 5 ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor civile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe care o sporeste cu 2 ani, urmand ca inculpatul A. GH. sa execute in total 22 ani inchisoare si 5 ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor civile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen., dupa executarea pedepsei principale si se vor interzice drepturile civile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe durata prevazuta de art. 71 C.pen.
Se va constata ca inculpatul este arestat in alta cauza.
In baza art. 88 alin. 1 C.pen. se va deduce din pedeapsa aplicata inculpatului perioada executata respectiv: 18.08.1992-31.05.1993; 31.01.1995-21.07.2009; 01.02.2011 - pana la zi.
Vor fi anulate mandatele de executare emise in baza sentintelor penale anterioare si se va dispune emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa de 22 ani inchisoare.
Va fi respinsa cererea partii civile privind acordarea de despagubiri civile, ca nefiind dovedita.
Inculpatul urmeaza sa fie obligat la cheltuieli judiciare statului in suma de 4.500 lei din care suma de 3.000 lei cheltuieli judiciare determinate de efectuarea urmaririi penale si suma de 500 lei onorariu aparator oficiu care va fi avansata din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti catre Baroul Gorj.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

In baza art. 174 alin. 1-175 lit. h C.pen. cu aplicarea art. 13 lit. a C.pen. condamna inculpatul A. GH., fiul lui Gh. si I., nascut la data de in T.-C. jud. Gorj, cu ultimul domiciliu in localitatea P.-T.-C., la 20 de ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor complementare prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen., dupa executarea pedepsei principale.
Constata ca infractiunea dedusa judecatii este concurenta cu infractiunile pentru care inculpatul a fost condamnat la 1 an si 6 luni inchisoare in baza art. 208-209 lit. a, e C.pen. prin sentinta penala nr. 767/17.09.1992 pronuntata de Judecatoria T.-C. in dosarul nr. , ramasa definitiva prin nerecurare; la 2 ani inchisoare in baza art. 208-209 lit. e C.pen. raportat la art. 224 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 41-42 C.pen. si art. 37 lit. b C.pen. prin sentinta penala nr. 1145/25.05.1995 pronuntata de Judecatoria T.-C. in dosarul nr. ramasa definitiva prin neapelare; la 19 ani inchisoare si 2 ani pedeapsa complementara prevazuta de art. 64 lit. a si b C.pen. in baza art. 174-176 lit. b C.pen., art.211 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. pronuntata de Tribunalul Gorj prin sentinta penala nr. 86/15.09.1995 in dosarul nr. ramasa definitiva prin decizia penala nr. 202/09.09.1996 a Curtii de Apel Craiova; la 5 ani si 1 (una) luna in baza art. 208 alin. 1 si 4 raportat la art. 209 alin. 1 lit. a si g C.pen., art. 86 alin. 1 si art. 89 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 33 lit. a si art. 34 lit. b C.pen., art. 37 lit. a si b C.pen. si art. 320 ind. 1 alin. 7 C.pen. prin sentinta penala nr. 139/17.03.2011 pronuntata de Judecatoria T.-C. in dosarul nr. ramasa definitiva prin decizia penala nr. 1093/22.06.2011 pronuntata de Curtea de Apel Craiova in acelasi dosar.
Descontopeste pedepsele aplicate inculpatului si le repune in individualitatea lor respectiv: 1 an si 6 luni (sentinta penala nr. 767/17.09.1992 pronuntata de Judecatoria T.-C. in dosarul nr. , ramasa definitiva prin nerecurare); 2 ani (sentinta penala nr. 1145/25.05.1995 pronuntata de Judecatoria T.-C. in dosarul nr. ramasa definitiva prin neapelare); 18 ani inchisoare si 2 ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor civile prevazute de art. 64 lit. a si b C.pen.; 6 ani inchisoare si sporul de 1 an (sentinta penala nr. 86/15.09.1995 pronuntata de Tribunalul Gorj in dosarul nr. ramasa definitiva prin decizia penala nr. 202/09.09.1996 a Curtii de Apel Craiova); la 5 ani si 1 (una) luna; 1 an si 2 ani (sentinta penala nr. 139/17.03.2011 a Judecatoriei T.-C., ramasa definitiva prin decizia penala nr. 1093/22.06.2011 pronuntata de Curtea de Apel Craiova in dosarul nr. .
Constata ca prin sentinta penala nr. 128/14.09.1999 pronuntata de Tribunalul Gorj in dosarul nr. a fost admisa cererea de contopire pedepse formulata de condamnatul A. GH., fiind contopite pedepsele aplicate prin sentinta penala nr. 86/1995 a Tribunalului Gorj si sentinta penala nr. 1145/1995 a Judecatoriei T.-C. in pedeapsa cea mai grea de 18 ani inchisoare care a fost sporita cu 1 an si 6 luni inchisoare.
In baza art. 36 C.pen. raportat la art. 34 lit. b-art. 35 alin. 3 C.pen. contopeste pedepsele aplicate inculpatului in pedeapsa cea mai grea de 20 de ani inchisoare si 5 ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor civile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe care o sporeste cu 2 ani, urmand ca inculpatul A. GH. sa execute in total 22 ani inchisoare si 5 ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor civile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen., dupa executarea pedepsei principale.
Interzice inculpatului drepturile civile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe durata prevazuta de art. 71 C.pen.
Constata ca inculpatul este arestat in alta cauza.
In baza art. 88 alin. 1 C.pen. deduce din pedeapsa aplicata inculpatului perioada executata respectiv: 18.08.1992-31.05.1993; 31.01.1995-21.07.2009; 01.02.2011 - pana la zi.
Anuleaza mandatele de executare emise in baza sentintelor penale anterioare si dispune emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa de 22 ani inchisoare.
Respinge cererea partii