Litigiu de asigurari sociale. Obligatia de emitere a deciziei de recalculare a pensiei conform OUG nr. 4/2005, in care la stabilirea punctajului mediu anual sa fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 ani. Aplicabilitatea prevederilor OUG nr....

Decizie nr. 313R din data de 21.01.2010 pronunțată de Curtea de Apel Bucuresti

Litigiu de asigurari sociale. Obligatia de emitere a deciziei de recalculare a pensiei conform OUG nr. 4/2005, in care la stabilirea punctajului mediu anual sa fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 ani. Aplicabilitatea prevederilor OUG nr. 4/2005, HGR nr. 1550/2004, precum si a art. 77 alin. 2 rap. la art. 43 din Legea nr. 19/2000, cu referire la prevederile art. 14 din Legea nr. 3/1977. Respectarea dispozitiilor cuprinse in Decizia in Interesul Legii nr. 40/22.09.2008 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in Sectii Unite. Tinand seama de continutul dispozitiilor OUG nr. 4/2005 si HGR nr. 1550/2004, avand in vedere ca intimatul-contestator s-a pensionat sub imperiul Legii nr. 3/1977 si a lucrat o perioada de peste 20 ani in grupa I de munca, Tribunalul a procedat in mod just atunci cand a obligat recurenta-intimata sa recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului conform OUG nr. 4/2005, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani. O asemenea concluzie se impune, deoarece in cazul intimatului-persoana fizica sunt aplicabile, in privinta determinarii marimii stagiului complet de cotizare, prevederile art. 14 din Legea nr. 3/1977 (in baza carora el a fost pensionat) si care fac referire la persoane care au lucrat 20 ani in grupa I de munca, adica exact situatia intimatului-contestator.
De altfel, trebuie avute in vedere si dispozitiile Deciziei nr. 40/22.09.2008, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in Sectii Unite - decizie care este obligatorie pentru instantele judecatoresti romane conform art. 329 C.proc.civ. si care este intrutotul aplicabila in speta - prin care s-a statuat ca prevederile art. 77 alin. 2 rap. la art. 43 alin. 1 si 2 din Legea nr. 19/2000 se interpreteaza in sensul ca stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 01.07.1977-31.03.2001 si care si-au desfasurat activitatea in grupe speciale de munca (adica exact situatia intimatului-persoana fizica), este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977.


Decizia civila nr. 313/R din 21 ianuarie 2010 Constata ca prin sentinta civila nr. 2927 din 07 aprilie 2009, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale in dosarul nr. 31749/3/AS/2008, s-a admis actiunea restransa formulata de contestatorul V.I: si s-a dispus obligarea intimatei CPMB sa emita decizie de recalculare conform OUG nr. 4/2005, in care la stabilirea punctajului mediu anual sa fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 ani, incepand cu 01.12.2005.
Totodata, intimata a fost obligata la plata diferentelor de pensie, catre contestator, dintre cele cuvenite conform prezentei sentinte si cele efectiv incasate, incepand cu 01.12.2005.
In final, intimata a fost obligata la 500 lei cheltuieli de judecata catre contestator.
Intimata a declarat recurs, criticand sentinta precitata, in esenta, sub urmatoarele aspecte:
- hotararea este criticabila sub aspectul probelor administrate si al aplicarii gresite a prevederilor legale in ceea ce priveste utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani la stabilirea drepturilor de pensie;
- reclamantul beneficiaza de pensie in sistemul public in temeiul Legii nr. 3/1977;
- pentru persoanele pensionate sub imperiul Legii nr. 3/1977, drepturile de pensie se recalculeaza conform dispozitiilor HGR nr. 1550/2004, in conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000;
- trebuie avute in vedere in special prevederile art. 2 alineatul 1 si 3 din HGR nr. 1550/2004;
- din interpretarea acestor texte rezulta indubitabil ca facilitatile oferite de Legea nr. 3/1977 persoanelor care au lucrat in grupe superioare de munca se refera doar la acordarea sporului aferent si posibilitatea pensionarii inainte de implinirea varstei standard, dispozitiile art. 14 din lege neavand semnificatia reducerii stagiului de cotizare utilizat la recalcularea pensiei;
- este lipsita de relevanta imprejurarea ca potrivit art. 43 si 77 alineatul 2 din Legea nr. 19/2000, stagiul complet de cotizare a fost stabilit la 20 ani pentru aceste grupe de munca;
- este criticabila solutia instantei care retine ca art. 14 din Legea nr. 3/1977 se aplica in speta, in sensul ca reclamantul este indreptatit sa beneficieze de un stagiu complet de cotizare de 20 ani;
- mai mult, noua legislatie a pensiilor are ca principiu general stabilirea cuantumului pensiei prin luarea in considerare a intregii activitati si a drepturilor salariale realizate pe tot parcursul perioadei de cotizare;
- legiuitorul nu a dorit sa creeze o discrepanta atat de mare intre categoriile de asigurati, mai cu seama ca cei care au lucrat in grupe speciale de munca au avut beneficii salariale de-a lungul anilor, in sensul unui spor suplimentar la salariu si al reducerii varstei de pensionare;
- referitor la dispozitia instantei de obligare a CPMB la cheltuieli de judecata, aceasta apare ca neintemeiata, intrucat in speta sunt aplicabile prevederile art. 159 din Legea nr. 19/2000, potrivit cu care in litigiile de asigurari sociale, cererile in fata oricaror organe si toate actele de procedura sunt scutite de taxa de timbru.
Prin intampinarea formulata de intimatul-contestator, s-a solicitat respingerea recursului si obligarea CPMB la cheltuieli de judecata.
Nu s-au propus noi dovezi in cauza.
Curtea, vazand disp. art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod Procedura Civila si apreciind ca in raport de pretentiile deduse judecatii, de probatoriul administrat si de normele juridice incidente, solutia primei instante este legala si temeinica, va respinge recursul ca nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.
Criticile exprimate prin motivele de recurs nu pot fi primite, Tribunalul procedand corect atunci cand a admis actiunea in sensul mentionat prin dispozitivul sentintei atacate.
Tinand seama de continutul dispozitiilor OUG nr. 4/2005 si HGR nr. 1550/2004, avand in vedere ca intimatul-contestator s-a pensionat sub imperiul Legii nr. 3/1977 si a lucrat o perioada de peste 20 ani in grupa I de munca, Tribunalul a procedat in mod just atunci cand a obligat recurenta-intimata sa recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului conform OUG nr. 4/2005, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani. O asemenea concluzie se impune, deoarece in cazul intimatului-persoana fizica sunt aplicabile, in privinta determinarii marimii stagiului complet de cotizare, prevederile art. 14 din Legea nr. 3/1977 (in baza carora el a fost pensionat) si care fac referire la persoane care au lucrat 20 ani in grupa I de munca, adica exact situatia intimatului-contestator.
De altfel, trebuie avute in vedere si dispozitiile Deciziei nr. 40/22.09.2008, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in Sectii Unite - decizie care este obligatorie pentru instantele judecatoresti romane conform art. 329 C.proc.civ. si care este intrutotul aplicabila in speta - prin care s-a statuat ca prevederile art. 77 alin. 2 rap. la art. 43 alin. 1 si 2 din Legea nr. 19/2000 se interpreteaza in sensul ca stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 01.07.1977-31.03.2001 si care si-au desfasurat activitatea in grupe speciale de munca (adica exact situatia intimatului-persoana fizica), este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977.
In plus, asa cum se arata in preambulul OUG nr. 4/2005, acest act normativ a fost adoptat "in vederea sustinerii masurilor de reformare a sistemului de pensii prevazute in Programul de guvernare, respectiv urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, stabilite in baza legislatiei in vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, aflate in plata, astfel incat sa fie respectat principiul "la conditii egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul iesirii la pensie", precum si pentru asigurarea cadrului legal necesar recalcularii pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat..." Mai precis, scopul esential al adoptarii acestei ordonante guvernamentale a fost acela de a se asigura respectarea principiului "la conditii egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul iesirii la pensie".
Iar art. 1 din HGR 1550/2004 statueaza ca "incepand cu data de 1 octombrie 2004 pensiile din sistemul public, stabilite in fostul sistem al asigurarilor sociale de stat potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, vor fi evaluate in vederea recalcularii in conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare."
Printre principiile fundamentale prevazute de Legea nr. 19/2000 se afla si cel al egalitatii (art. 2 lit. e) "care asigura tuturor participantilor la sistemul public, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu in ceea ce priveste drepturile si obligatiile prevazute de lege".
Or, daca s-ar adopta teza sustinuta de recurenta-intimata s-ar ajunge sa se incalce atat principiul "la conditii egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul iesirii la pensie", cat si principiul fundamental al egalitatii, bazat pe un tratament nediscriminatoriu.
Mai mult, s-ar ajunge sa se contravina jurisprudentei constante a Curtii Europene a Drepturilor Omului, in care se arata ca nu poate fi admisa existenta unui tratament discriminatoriu ce nu are o justificare obiectiva si rezonabila. Iar diferentierea intre categoria de pensionari din care face parte intimatul-contestator si categoria celor pensionati sub imperiul Legii nr. 19/2000 nu are nici cea mai mica justificare cu caracter de obiectivitate si rezonabilitate.
Vor fi inlaturate si sustinerile recurentei in sensul ca dispozitia instantei fondului de obligare a CPMB la cheltuieli de judecata apare ca neintemeiata, deoarece in speta ar fi aplicabile prevederile art. 159 din Legea nr. 19/2000, potrivit cu care in litigiile de asigurari sociale, cererile in fata oricaror organe si toate actele de procedura sunt scutite de taxa de timbru.
Intrucat pretentiile deduse judecatii de catre autorul actiunii au fost admise in contradictoriu cu CPMB, era absolut firesc sa se faca aplicatiunea corespunzatoare in cauza a dispozitiilor art. 274 Cod Procedura Civila si in consecinta, sa se dispuna obligarea partii cazute in pretentii la suportarea cheltuielilor de judecata facute de adversarul procesual. Este ceea ce s-a intamplat si in speta, dispozitia tribunalului in acest sens fiind legala si temeinica.
Imprejurarea ca potrivit art.159 din Legea nr. 19/2000, in procese precum cel de fata nu se percep taxe de timbru, nu are nici o importanta din perspectiva aplicarii art. 274 si urm. Cod Procedura Civila, intrucat cheltuielile de judecata cuprind nu doar taxele de timbru eventual achitate, ci si alte elemente, precum onorariile de avocat ori de expert, sumele de bani platite pentru transport, etc. Cu alte cuvinte, chiar daca nu se achita taxe de timbru pe parcursul procesului, nu inseamna ca nu s-au facut cheltuieli de judecata si ca acestea nu pot fi acordate. Este suficient sa fie solicitate de catre partea care a castigat si sa se faca dovada existentei lor, pentru ca adversarul sa fie obligat a le restitui, cerinte care sunt indeplinite si in cauza.
Or, CPMB a pierdut procesul in fond, iar contestatorul a facut dovada ca a efectuate cheltuieli de judecata constand din onorariul platit avocatului sau in cuantum de 500 lei, asa incat in mod just Tribunalul a dispus ca aceasta sa plateasca suma amintita cu titlu de cheltuieli de judecata.
Oricum, aceasta suma nu a fost achitata ca taxa de timbru in prezenta pricina, astfel ca dispozitiile art. 159 din Legea nr. 19/2000, invocate de recurenta, nu sunt incalcate in nici un fel. De altfel, tocmai din acest motiv, ele nu au nici un fel de relevanta in cauza.
In baza art. 316 C. proced. civ., se va face aplicatiunea corespunzatoare in recurs a prevederilor art. 274 Cod Procedura Civila, urmand a se dispune obligarea recurentei la plata catre intimat a sumei de 600 lei cheltuieli de judecata, reprezentand contravaloarea onorariului achitat aparatorului ales conform chitantei aflata la fila 12 dosar recurs.

Sursa: Portal.just.ro