Procedura insolventei.
Contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de administratorul judiciar/lichidator in tabelul preliminar de creante in conditiile art.75 (1) din Legea nr.85/2006.
Interpretarea gresita a tezei finale.
Legea nr.85/200: art.73, art.75
Teza finala a articolului 75 (1) din Legea nr.85/2006, ce a stat la baza motivarii sentintei atacate, care se refera la descoperirea unor titluri hotaratoare si pana atunci necunoscute, are in vedere situatia premisa (conditie de baza) de trecerea unei creante sau a unui drept de preferinta in tabelul definitiv de creanta.
Ori, in speta nu se regaseste ipoteza prevazuta de art.75 (1) teza finala din Legea nr.85/2006 deoarece creanta in discutie a fost scoasa definitiv prin decizia CAB nr.2139/R/20.06.2006.
In atare situatie admitand cererea creditoarei, desi in speta nu sunt indeplinite conditiile art.75 (1) teza finala din Legea nr.85/2006, instanta de fond a facut o interpretare si aplicare gresita a textului de lege mentionat, situatie in care Curtea considerand ca in speta isi au aplicabilitate dispozitiile art.3049 Cod procedura civila, a admis recursul. A modificat in tot sentinta atacata in sensul ca a respins contestatia creditoarei, ca nefondata.
(Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala; decizia nr.519R din 03.04.2009 pronuntata in dosarul nr.898.1/3/2008 avand ca obiect - procedura insolventei)
Prin sentinta comerciala nr.5565/17.12.2008 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VII-a Comerciala s-a admis contestatia creditoarei SC T O C SA formulata la tabelul definitiv al creantelor debitoarei SC N SA.
S-a dispus inscrierea creantei creditoarei in acest tabel cu suma de 332.759,74 EURO si dobanda legala conform legii grecesti, pana la data deschiderii procedurii insolventei si cheltuieli de judecata de 14.500 EURO.
In motivarea acestei sentinte s-a retinut ca prin cererea inregistrata la 31.10.2007 creditoarea a formulat contestatie la tabelul definitiv al obligatiilor debitoarei si c a urmare a respingerii contestatiilor prin sentinta comerciala nr.442/09.03.2005, sentinta comerciala nr.1445/20.07.2005 si sentinta comerciala nr.2382/23.11.2005, a cerut inscrierea in tabel a creantei ce o detine impotriva debitoarei in suma de 1.875.582 lei reprezentand contravaloare marfuri livrate efectiv debitoarei si neachitate de aceasta, asa cum rezulta din hotararea nr.1847/2002 a Tribunalului din Pireu, Grecia, si potrivit careia debitoarea a fost obligata sa-i plateasca suma de 332.759,74 EURO.
Facand un istoric al cererilor de inregistrare a creantei mai sus aratata in tabelul creditorilor, instanta de fond arata ca la data de 30.01.2004 creditoarea a formulat declaratie de creanta pentru suma de 1.875.582 lei (contravaloarea in lei a sumei exprimata in EURO), prin sentinta comerciala nr.718/04.06.2004 instanta a dispus inregistrarea in tabelul creditorilor sub conditia suspensiva a recunoasterii sentintei comerciale nr.1847/2002, de catre instantele romanesti.
Prin sentinta comerciala nr.442/09.03.2005 a fost respinsa contestatia debitoarei impotriva inscrierii acestei creante, ca tardiv formulata, iar prin sentinta comerciala nr.2382/23.11.2005 a fost respinsa declaratia de creanta a creditoarei, intrucat nu s-a indeplinit conditia suspensiva.
Solutia a ramas irevocabila prin decizia comerciala nr.2139/R/20.06.2006 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti.
Ulterior, prin sentinta comerciala nr.1276/19.10.2007 a Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a Civila, s-au recunoscut efectele sentintei comerciale nr.1847/2002 pe teritoriul Romaniei, sentinta ce a fost depusa la dosarul cauzei la 17.12.2008.
Ca urmare, instanta constatand ca in cauza sunt indeplinite conditiile prevazute de art.75 alin.1 din Legea nr.85/2006 cu privire la existenta unor titluri hotaratoare necunoscute pana la data deschiderii procedurii si in baza art.1169-1170 Cod civil, a considerat ca fiind dovedita si fiind indeplinita conditia suspensiva si a pronuntat sentinta de mai sus.
Impotriva sentintei comerciale nr.5565/17.12.2008 a declarat recurs debitoarea SC N SA prin lichidator judiciar AMD G E IPURL in temeiul art.3049 Cod procedura civila, criticand sentinta atacata pe care o considera ca fiind netemeinica si nelegala deoarece prin hotararea nr.718/2004 Tribunalul Bucuresti a dispus inscrierea creantei creditoare, sub conditia suspensiva de recunoastere a hotararii straine pe teritoriul Romaniei.
Cum creditoarea nu a indeplinit aceasta conditie, prin sentinta civila nr.2382/2005 Tribunalul Bucuresti a hotarat ca aceasta creanta a debitoarei sa nu mai fie inclusa in tabelul definitiv al creantelor N SA, sentinta care a devenit irevocabila prin decizia CAB nr.2139/R/20.06.2006.
Creditoarea a formulat astfel o prima contestatie la tabelul definitiv, cerand reinscrierea creantei sale, care i-a fost respinsa prin sentinta civila nr.1027/21.03.2007 a Tribunalului Bucuresti, pe motivul ca nu mai are calitate procesuala activa deoarece creanta a fost irevocabil scoasa din tabel, ori obiectul contestatiei poate fi numai o creanta trecuta in tabel la data formularii contestatiei. Considera ca aceasta creanta in discutie a capatat caracterul unei creante noi.
Dupa obtinerea recunoasterii hotararii straine de catre instantele romane, creditoarea formuleaza din nou contestatie la tabelul definitiv de creante solicitand inscrierea creantei sale in acest tabel invocand ca temei de drept teza finala a art.75 din Legea nr.85/2006, considerand ca hotararea straina recunoscuta intre timp prin sentinta civila nr.1276/2007 a Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a Civila, are caracterul unui titlu hotarator recunoscut, contestatie ce i-a fost admisa prin sentinta nr.5565/17.12.2008 ce a atacat-o cu recurs.
Arata ca sentinta este criticabila sub aspectul interpretarii si aplicarii gresite a textului de lege din art.75 alin.1 din Legea nr.85/2006, conditia suspensiva nemaiexistand la data obtinerii recunoasterii hotararii straine, deoarece aceasta a fost desfiintata prin sentinta comerciala irevocabila nr.2382/2006 potrivit careia s-a hotarat scoaterea creantei din tabel.
In plus este vorba si de o noua creanta a carei inscriere creditoarea o cere, si care nu indeplineste conditia prevazuta de art.75 alin.1 deoarece textul de lege se refera la o creanta inscrisa deja in tabelul definitiv, si nu o creanta noua, caracter pe care l-a capatat aceasta creanta a creditoarei dupa scoaterea ei din tabel prin sentinta nr.2382/2006.
Considerand ca instanta de fond a facut o interpretare si aplicare gresita a legii, cere admiterea recursului, modificarea in tot a sentintei atacate si pe cale de consecinta respingerea contestatiei creditoarei, ca nefondata. In drept isi intemeiaza cererea de recurs pe dispozitiile art.3049 Cod procedura civila.
Intimata nu a depus intampinare, dar prin reprezentantul sau in instanta cere respingerea recursului conform celor retinute in practicaua prezentei decizii.
Recursul este fondat.
Fata de cele de mai sus si avand in vedere actele depuse la dosarul cauzei, Curtea constata si retine urmatoarele:
Prin sentinta comerciala nr.2382/23.11.2005 (pag.201 dosar fond) ramasa irevocabila prin decizia comerciala nr.2139/R/20.06.2006 a Curtii de Apel Bucuresti, a fost respinsa declaratia de creanta a creditoarei pentru suma de 18.755.824.704 ROL, suma ce a fost scoasa irevocabil din tabelul de creante, pe motivul ca nu a fost indeplinita conditia suspensiva. In atare situatie, la data la care creditoarea a prezentat instantei sentinta nr.1276/19.10.2007 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a Civila care atesta faptul ca au fost recunoscute efectele sentintei nr.1847/2002, pe teritoriul Romaniei, creditoarea intimata nu mai avea nicio creanta inscrisa impotriva debitoarei.
Ori teza finala a articolului 75 (1) din Legea nr.85/2006, ce a stat la baza motivarii sentintei atacate, care se refera la descoperirea unor titluri hotaratoare si pana atunci necunoscute, are in vedere situatia premisa (conditie de baza) de trecerea unei creante sau a unui drept de preferinta in tabelul definitiv de creanta.
Ori, in speta nu se regaseste ipoteza prevazuta de art.75 (1) teza finala din Legea nr.85/2006 deoarece creanta in discutie a fost scoasa definitiv prin decizia CAB nr.2139/R/20.06.2006.
In atare situatie admitand cererea creditoarei, desi in speta nu sunt indeplinite conditiile art.75 (1) teza finala din Legea nr.85/2006, instanta de fond a facut o interpretare si aplicare gresita a textului de lege mentionat, situatie in care Curtea considerand ca in speta isi au aplicabilitate dispozitiile art.3049 Cod procedura civila, a admis recursul.
A modificat in tot sentinta atacata in sensul ca respinge contestatia creditoarei SC T O C SA, ca nefondata.
Vazand si dispozitiile art.312 Cod procedura civila. 2