PROCEDURA INSOLVENTEI. ADMISIBILITATEA
CONTESTATIEI FORMULATA DE CREDITORI IN
TEMEIUL ART. 75 DIN LEGE, PRIN CARE SE SOLICITA
INSCRIEREA SAU MAJORAREA UBEI CREANTE ORI UNUI
DREPT DE PREFERINTA IN TABELUL DEFINITIV.
INTERPRETAREA SINTAGMEI "TRECUTE" DIN
CUPRINSUL ACESTUI ARTICOL. - art. 73 si 75 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.
Interpretarea sintagmei "trecute" din art. 75 din Legea nr. 85/2006,in
sensul ca se refera la drepturi deja mentionate, desi corecta din punct de vedere literal,
apare ca fiind in contradictie cu intentia legiuitorului si cu ratiunea celor doua texte
legale.
Astfel, in art. 73 se recunoaste dreptul la contestarea tabelului
preliminar si se accepta de catre instanta ca este posibil sa se solicite si majorarea sau
inscrierea unor creante neretinute de practicianul in lichidare, desi textul foloseste, de
asemenea, notiunea de "trecute".
Art. 75 foloseste acelasi termen si da dreptul ca in situatii de exceptie,
respectiv fals, dol sau eroare esentiala sa fie contestat si tabelul definitiv.
Din economia dispozitiilor art. 73 si art. 75 se apreciaza ca termenului
de "trecere" trebuie sa i se dea sensul larg, potrivit caruia este posibil sa se conteste nu
numai creantele sau drepturile de preferinta inscrise, solicitandu-se reducerea sau
stergerea lor, dar si neinscrierea in totalitate a unei creante sau a unui drept de
preferinta.
O alta interpretare ar intra in contradictie si cu dispozitiile din alin. 3
si 4 ale art. 73 si ar face imposibila contestarea, fie si a tabelului preliminar, atunci
cand practicianul in lichidare a refuzat sa inscrie o creanta sau un drept.
( Curtea de Apel Pitesti - s.c.c.a.f., decizia nr. 529/R-C/16 mai
2008)
Prin sentinta nr.127/F/2008, Tribunalul Comercial Arges a
respins contestatiile formulate de fostii salariati ca inadmisibile, retinand
ca acestia nu au contestat tabelul preliminar si tabelul preliminar
suplimentar, iar in conditiile art.75 din Legea nr.85/2006, este permisa
doar eliminarea sau reducerea unor drepturi inscrise in tabelul definitiv si
nu inscrierea sau majorarea sumelor recunoscute creditorilor.
Impotriva acestei sentinte au formulat recurs creditorii fosti
salariati, criticand-o pentru motive incadrabile in prevederile art.304 pct.9
si art.3041 Cod procedura civila.
Astfel s-a sustinut ca dispozitiile art. 75 din Legea nr.
85/2006, dispozitii precizate ca reprezentand temeiul pretentiilor
formulate de catre creditori, permit nu numai eliminarea unor sume
gresit inscrise in tabelul definitiv, dar si introducerea unor noi creante in
acesta.
Cum in cauza, nu se mai putea uza de prevederile art. 73 care
privesc numai tabelul preliminar si exista o eroare esentiala asupra valorii
creantelor inregistrate, se impune admiterea contestatiei.
Examinand criticile formulate, se constata ca ele sunt
fondate pentru cele ce se vor arata mai jos.
Asa cum s-a precizat in ultima contestatie cu care a fost
investita instanta si s-a sustinut in recurs, temeiul pretentiilor formulate
de recurenti este reprezentat de dispozitiile art. 75 din Legea nr. 85/2006.
Potrivit acestor prevederi legale "dupa expirarea termenului
de depunere a contestatiilor, prevazut la art. 73 alin. 2 si pana la
inchiderea procedurii, orice parte interesata poate face contestatie
impotriva trecerii unei creante sau unui drept de preferinta in tabel
definitiv de creante in cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau a
unei erori esentiale care au determinat admiterea creantei sau a dreptului
de preferinta, precum si in cazul descoperirii unor titluri hotaratoare si
pana atunci necunoscute".
Art. 73 la care trimite textul precitat, recunoaste dreptul
debitorului, creditorilor si oricarei alte parti interesate sa formuleze
contestatie cu privire la creantele si drepturile trecute de administratorul
sau lichidatorul judiciar in tabelul preliminar de creante.
Judecatorul sindic a interpretat folosirea termenului "trecerii"
in art. 75 in sensul ca nu este posibil sa se conteste pentru motivele
expres enuntate tabelul definitiv, decat sub aspectul drepturilor deja
mentionate, inscrise. De aceea, s-a sustinut ca este inadmisibil sa se ceara
altceva decat reducerea sau inlaturarea unor drepturi.
Aceasta interpretare, desi corecta din punct de vedere literal,
apare ca fiind in contradictie cu intentia legiuitorului si cu ratiunea celor
doua texte legale.
Astfel, in art. 73 se recunoaste dreptul la contestarea tabelului
preliminar si se accepta de catre instanta ca este posibil sa se solicite si
majorarea sau inscrierea unor creante neretinute de practicianul in
lichidare, desi textul foloseste, de asemenea, notiunea de trecute.
Art. 75 foloseste acelasi termen si da dreptul ca in situatii de
exceptie, respectiv fals, dol sau eroare esentiala sa fie contestat si tabelul
definitiv.
A sustine ca de aceasta data nu se poate cere inscrierea sau
majorarea unei creante, inseamna a interpreta acelasi termen in mod
diferit, desi nu exista o ratiune pentru aceasta diferentiere.
Din economia dispozitiilor art. 73 si art. 75, se apreciaza ca
termenului de trecere trebuie sa i se dea sensul larg, potrivit caruia este
posibil sa se conteste nu numai creantele sau drepturile de preferinta
inscrise, solicitandu-se reducerea sau stergerea lor, dar si neinscrierea in
totalitate a unei creante sau a unui drept de preferinta.
O alta interpretare ar intra in contradictie si cu dispozitiile din
alin. 3 si 4 ale art. 73 si ar face imposibila contestarea, fie si a tabelului
preliminar, atunci cand practicianul in lichidare a refuzat sa inscrie o
creanta sau un drept.
Ar fi de asemenea, lipsita de ratiune prevederea din alin. 4 al
art. 72 care obliga la afisarea tabelului preliminar si la comunicarea
notificarilor catre creditori din moment ce acestia, oricum nu ar putea sa
conteste decat trecerea.
De subliniat ca nu se poate accepta ca aceluiasi termen sa i se
dea interpretari diferite, cand este folosit in art. 73 decat atunci cand este
utilizat in art. 75.
In concluzie, se apreciaza ca este admisibila contestatia
formulata de creditori in temeiul art.75 din lege, chiar daca se solicita
inscrierea ori majorarea unei creante sau a unui drept de preferinta in
tabelul definitiv, ramanand partii sa dovedeasca indeplinirea celorlalte
conditii impuse de textul de lege.
Urmeaza asadar, ca in temeiul art.312 alin.5 din Codul de
procedura civila, sa fie admis recursul, casata sentinta si trimisa cauza
spre rejudecare pentru a se observa daca, contestatia formulata de fostii
salariati este intemeiata sub aspectul indeplinirii cerintelor privind
"existenta unui fals, dol sau a unei erori esentiale care au determinat
admiterea creantei sau a dreptului de preferinta, precum si in cazul
descoperirii unor titluri hotaratoare si pana atunci necunoscute". Numai
in masura in care se dovedeste indeplinirea acestor conditii, urmeaza a se
verifica fondul sustinerilor formulate de contestatori, in sensul ca le-a
fost inscrisa o creanta sub valoare.