Drepturi salariale. Ofiteri politie judiciara detasati la Directia Nationala Anticoruptie. Spor de 30% din salariul de baza lunara prevazut de dispozitiile art. 28 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.43/2002.
Acordare. Nelegalitate.
- art. 28 alin.3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.43/2002
Potrivit dispozitiilor art.28 alin.3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului 43/2002, ofiterii de politie judiciara beneficiaza de drepturile banesti si materiale prevazute de Legea 138/1999 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institutii, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de drepturile prevazute de legislatia personala pentru personalul militar.
Personalul prevazut la alin.1-3, precum si judecatorii care compun completele specializate in infractiunile de coruptie potrivit art.29 alin.2 din Legea 78/2000, primesc pentru activitatea specializata de combatere a infractiunilor de coruptie un spor de 30% din indemnizatia de incadrare lunara, respectiv solda lunara, in cazul ofiterilor de politie judiciara, conform alin.4 din art.28 al Ordonanta de Urgenta a Guvernului 43/2002.
Curtea constata ca instanta de fond in mod gresit a apreciat ca aceste dispozitii legale sunt aplicabile si in cazul intimatilor reclamanti ofiteri de politie judiciara incadrati in structurile Inspectoratul General al Politiei Romane, desi potrivit normelor legale mai sus mentionate, drepturile banesti solicitate se acorda numai unei anumite categorii de ofiteri de politie judiciara, respectiv celor detasati la Directia Nationala Anticoruptie.
Nu se poate retine ca prin aceste dispozitii legale s-a instituit un regim de salarizare discriminatoriu pentru aceasta categorie de personal, astfel cum in mod gresit instanta de fond a retinut prin sentinta criticata, intrucat astfel cum rezulta din prevederile Legea 78/2000, infractiunile de coruptie prevazute de acest act normativ au ca obiect sume sau bunuri a caror valoare depaseste un anumit prag sau ai caror subiecti activi au o anumita calitate (deputati, senatori, membri ai guvernului), prin urmare ofiterii de politie judiciara detasati la DNA instrumenteaza in cadrul acestei institutii sub conducerea, supravegherea si controlul procurorilor, o categorie aparte de infractiuni de o gravitate mult mai mare, ceea ce atrage o raspundere echivalenta din partea acestora.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A VIII A CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL, DECIZIA CIVILA NR. 701/16.03.2009)
Deliberand asupra recursurilor de fata, constata urmatoarele:
Prin actiunea inregistrata la 09.09.2008, pe rolul Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a Contencios Administrativ si Fiscal reclamantii G. E. F. si A. M. D. au solicitat in contradictoriu cu paratii Directia Generala de Politie Municipiul Bucuresti, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii si chematul in garantie Ministerul Finantelor Publice obligarea la plata sumelor reprezentand sporul de 30% prevazut de Ordonanta de Urgenta a Guvernului 43/2002, incepand cu anul 2002 pana la 31.03.2006, sume actualizate cu indicele inflatiei.
In motivarea actiunii, reclamantii au aratat ca prin dispozitiile art.28 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului 43/2002 s-a instituit in favoarea ofiterilor de politie judiciara, detasati in cadrul DGA un spor de 30% din salariul de baza lunar, ceea ce considera reclamantii constituie o forma de discriminare nejustificata obiectiv, in defavoarea acestora intrucat reclamantii exercita aceleasi atributii, astfel cum s-a stabilit si prin Hotararea nr.185/22.07.2005 a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii.
Prin sentinta civila nr.3020/11.11.2008 Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a Contencios Administrativ si Fiscal;
-a admis actiunea formulata de reclamanti;
-a obligat parata Directia Generala de Politie Municipiul Bucuresti la plata catre reclamanti a drepturilor banesti reprezentand 30% din salariul de baza prevazute de dispozitiile art.28 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului 43/2002 pentru perioada 2002-31.03.2006, suma actualizata in raport de dobanda legala de la nasterea dreptului pana la plata efectiva;
-a obligat chematul in garantie sa aloce paratei sumele necesare platii drepturilor banesti reclamantilor.
Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a avut in vedere urmatoarele aspecte:
Potrivit disp.art.28 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului 43/2002, ofiterii de politie judiciara beneficiaza de drepturile banesti si materiale prevazute de Legea 138/1999 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si judecatorii care compun completele specializate in infractiunile de coruptie potrivit art.29 alin.2 din Legea.78/2000, primesc pentru activitatea specializata de combatere a infractiunilor de coruptie un spor de 30% din indemnizatia de incadrare lunara, respectiv solda lunara, in cazul ofiterilor de politie judiciara, conform alin.4 din art.28 al Ordonanta de Urgenta a Guvernului 43/2002.
A retinut instanta de fond ca potrivit acestor dispozitii legale s-a instituit un regim de salarizare distinct pentru ofiterii de politie judiciara detasati in cadrul P.N.A., actualmente D.NA, acestia fiind retribuiti superior fata de ofiterii de politie judiciara din cadrul structurilor I.GPR, in acest mod un regim discriminatoriu pentru acestia din urma, constatat prin hotararea nr.185/22.07.2005 a Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii cat si prin decizia nr.VI din 2007 a ICCJ cu privire la drepturile magistratilor prevazute de art.28 al.4 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului 43/2002, modificata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului 24/2004, modificata si aprobata prin Legea 601/2004.
In consecinta, instanta de fond a retinut ca si in privinta ofiterilor de politie judiciara s-a instituit fara o justificare rezonabila, o retributie superioara, cu incalcarea dispozitiilor art.28 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului 43/2002, art.16 din Constitutia Romaniei, art.23 alin.2 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art.14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale cat si dispozitiile art.1 al.1 din primul Protocol aditional la Conventie.
Instanta a mai retinut ca este admisibila cererea de chemare in garantie a Ministerul Economiei si Finantelor care a fost obligat la alocarea sumelor necesare platii drepturilor banesti solicitate.
Impotriva acestei hotarari au declarat recursuri atat parata Directia Generala de Politie Municipiul Bucuresti cat si chematul in garantie Ministerul Economiei si Finantelor.
Recurenta parata Directia Generala de Politie Municipiul Bucuresti a sustinut in esenta ca in mod gresit au fost acordate drepturile banesti solicitate prin actiune, in conditiile in care nu exista nici o prevedere legala pentru acordarea acestora, in baza prevederilor Ordonanta de Urgenta a Guvernului 43/2002 privind P.N.A., desi reclamantii sunt salarizati potrivit Ordonanta de Urgenta a Guvernului 38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor.
In drept au fost invocate dispozitiile art.304 pct.9 si 3041 Cod procedura civila..
In ceea ce priveste recursul formulat de catre chematul in garantie Ministerul Finantelor Publice (fostul Ministerul Economiei si Finantelor) intemeiat pe dispozitiile art.304 pct.7 si pct.9 Cod procedura civila, recurentul a sustinut in esenta ca in mod gresit instanta de fond a admis cererea de chemare in garantie, invocand in acest sens exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, calitatea de ordonator principal de credite apartinand Ministerul Internelor si Reformei Administrative, iar pe fondul cauzei a sustinut ca in mod gresit au fost acordate drepturile banesti solicitate, acestea nefiind prevazute de dispozitiile legale in vigoare.
In drept au fost invocate dispozitiile art.304 pct.7 si 9, art.3041 Cod procedura civila, Legea 500/2002, Constitutia Romaniei.
Analizand sentinta atacata in raport de motivele de recurs invocate, cat si in temeiul dispozitiilor art.3041 Cod procedura civila, Curtea constata ca ambele recursuri sunt fondate si urmeaza a fi admise, avand in vedere urmatoarele considerente:
Potrivit dispozitiilor art.28 alin.3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului 43/2002, ofiterii de politie judiciara beneficiaza de drepturile banesti si materiale prevazute de Legea 138/1999 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institutii, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de drepturile prevazute de legislatia personala pentru personalul militar.
Personalul prevazut la alin.1-3, precum si judecatorii care compun completele specializate in infractiunile de coruptie potrivit art.29 alin.2 din Legea 78/2000, primesc pentru activitatea specializata de combatere a infractiunilor de coruptie un spor de 30% din indemnizatia de incadrare lunara, respectiv solda lunara, in cazul ofiterilor de politie judiciara, conform alin.4 din art.28 al Ordonanta de Urgenta a Guvernului 43/2002.
Curtea constata ca instanta de fond in mod gresit a apreciat ca aceste dispozitii legale sunt aplicabile si in cazul intimatilor reclamanti ofiteri de politie judiciara incadrati in structurile Inspectoratul General al Politiei Romane, desi potrivit normelor legale mai sus mentionate, drepturile banesti solicitate se acorda numai unei anumite categorii de ofiteri de politie judiciara, respectiv celor detasati la Directia Nationala Anticoruptie.
Nu se poate retine ca prin aceste dispozitii legale s-a instituit un regim de salarizare discriminatoriu pentru aceasta categorie de personal, astfel cum in mod gresit instanta de fond a retinut prin sentinta criticata, intrucat astfel cum rezulta din prevederile Legea 78/2000, infractiunile de coruptie prevazute de acest act normativ au ca obiect sume sau bunuri a caror valoare depaseste un anumit prag sau ai caror subiecti activi au o anumita calitate (deputati, senatori, membri ai guvernului), prin urmare ofiterii de politie judiciara detasati la DNA instrumenteaza in cadrul acestei institutii sub conducerea, supravegherea si controlul procurorilor, o categorie aparte de infractiuni de o gravitate mult mai mare, ceea ce atrage o raspundere echivalenta din partea acestora.
In acelasi sens s-a pronuntat de altfel si CNCD prin hotararile nr.271/5.09.2007, 418/28.11.2007 si 419/27.11.2007, retinand faptul ca in astfel de cazuri, nu exista un tratament diferentiat, discriminatoriu, potrivit prevederilor art.2 din Ordonanta Guvernului 137/2000.
Pe de alta parte, intimatii - reclamanti, in calitate de ofiteri de politie judiciara sunt salarizati conform Ordonantei Guvernului 38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor si nu potrivit Ordonanta de Urgenta a Guvernului 43/2002 privind PNA - nefiind detasati in cadrul acestei institutii, dispozitii care au fost in vigoare pana la data de 7.04.2006, cand au fost abrogate prin OUG 27/2006, privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei.
Totodata, astfel cum s-a retinut prin deciziile nr.818/3.07.2008, nr.819/2008 si nr.820/2008 si 821/2008, dispozitiile art.1, art.2 alin.3 si art.27 alin.1 din Ordonanta Guvernului 137/2000 sunt neconstitutionale in masura in care din ele se desprinde intelesul ca instantele judecatoresti au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in acte normative neavute in vedere de legiuitor, la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii.
In ceea ce priveste recursul formulat de catre Ministerul Finantelor Publice, in calitate de chemat in garantie, Curtea constata ca si acesta este fondat si urmeaza a fi admis, Curtea constatand ca in mod gresit instanta de fond a admis cererea de chemare in garantie formulata de reclamanti, desi in cauza nu erau indeplinite conditiile legale prevazute de dispozitiile art.60 Cod procedura civila, respectiv faptul ca nu se poate retine existenta in sarcina MFP a unei obligatii de garantie sau de despagubire in ipoteza admiterii actiunii, intrucat potrivit dispozitiilor Legea 500/2002 privind finantele publice, respectiv art.116 alin.1 lit.a) si art.28, MFP are rolul de administrator al bugetului statului, iar in baza legii bugetului de stat, acesta repartizeaza sumele catre ordonatorii principali de credite, astfel cum acestea sunt prevazute in buget.
In aceste conditii, Ministerul Finantelor Publice nu are atributia de a vira ordonatorilor principali de credite alte sume decat cele prevazute de legea bugetului de stat si nici posibilitatea de a proceda la modificarea bugetelor ordonatorilor principali de credite cuprinse in bugetul de stat.
Avand in vedere toate aceste considerente, Curtea in temeiul art.312 al.1 si 3 Cod procedura civila cu referire la dispozitiile art.304 pct.9 Cod procedura civila va admite recursurile de fata si va modifica hotararea atacata in sensul ca respinge actiunea si cererea de chemare in garantie, ca neintemeiate.