Asistenti judiciari - spor de risc si suprasolicitare - respingere
Prin sentinta civila nr. 24/2001 a Tribunalului Brasov, a fost admisa exceptia prescriptiei partiale a dreptului material la actiune, invocata de Curtea de Apel Brasov.
A fost respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Curtii de Apel Brasov,invocata de aceasta prin intampinare.
A fost respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Ministerul Economiei si Finantelor, invocata de Directia Generala a Finantelor Publice Brasov,prin intampinare.
A fost admisa in parte actiunea formulata si de reclamantele G.M si V.E ,in contradictoriu cu paratii:
- Ministerul Justitie, Curtea de Apel Brasov , Tribunalul Covasna, Ministerul Economiei si Finantelor, si in consecinta:
Au fost obligati paratii Ministerul Justitiei,Curtea de Apel Brasov si Tribunalul Covasna sa calculeze si sa plateasca reclamantelor drepturile salariale reprezentand sporul de risc si solicitare neuropsihica de 50% din indemnizatia de baza bruta lunara incepand din data de 11.10.2004 pana la data de ramanerii irevocabile a prezentei hotarari, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflatie.
A fost obligat paratul Ministerul Finantelor Publice sa vireze fondurile de bani necesare achitarii drepturilor de natura salariala, reactualizate, mentionate anterior.
Au fost obligati paratii sa efectueze cuvenitele mentiuni in carnetele de munca ale reclamantelor.
A fost respinsa actiunea reclamantelor pentru perioada 01.01.2003 - 10.10.2004, ca fiind prescrisa.
Au fost respinse celelalte pretentii ale reclamantelor,ca neintemeiate.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta a retinut urmatoarele Potrivit art.137 alin.1 C.proc.civ., instanta urmeaza sa se pronunte mai intai asupra exceptiilor invocate in cauza.
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Curtea de Apel Brasov este neintemeiata, deoarece nu are relevanta faptul ca,pe perioada 03.10.2004-01.07.2005,aceasta parata nu avea calitatea de ordonator secundar de credite.
La momentul solicitarii drepturilor salariale ce fac obiectul prezentei actiuni,Curtea de Apel Brasov are calitatea de ordonator de credite,astfel incat poate sta in judecat,in calitate de parata.
In consecinta, instanta va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Curtea de Apel Brasov.
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului MEF,invocata de DGFP Brasov, va fi respinsa,avand in vedere urmatoarele considerente:
Potrivit art. 15 din H.G.nr.83/2005,instantele judecatoresti sunt institutii publice din sistemul justitiei, finantate de la bugetul de stat.
De asemenea, art. 118 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, stipuleaza ca activitatea instantelor si parchetelor este finantata de la bugetul de stat.
Totodata, potrivit dispozitiilor Legii nr. 500/2002, MEF coordoneaza actiunile care sunt in responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, si anume, pregatirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum si ale legilor privind aprobarea contului general anual de executie,acesta avand,in principal, urmatoarele atributii: _ "elaboreaza proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale si raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum si proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operand rectificarile corespunzatoare".
Astfel, rolul M.E.F. este de a raspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum si de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
In consecinta,instanta apreciaza ca are calitate procesuala pasiva deoarece,in cazul admiterii actiunii,acest parat poate fi obligat la alocarea fondurilor necesare achitarii drepturilor banesti.
Exceptia prescriptiei partiale a dreptului material la actiune pe perioada 01.01.2003-10.10.2004 este intemeiata ,urmand a fi admisa, avand in vedere prevederile art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 ,coroborate cu dispozitiile art. 3 alin. 1 din acelasi act normativ,potrivit carora dreptul la actiune avand un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege, respectiv in termen de 3 ani.
Pe fondul cauzei,instanta constata ca reclamantele au calitatea de asistenti judiciari la Tribunalul Brasov,functionand in aceasta calitate inca din data de 30.06.2000.(filele 7-19-dosar atasat)
Potrivit art.55 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara,asistentii judiciari fac parte din completele pentru solutionarea in prima instanta a cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale,participa la deliberari cu vot consultativ, semneaza hotararile pronuntate si motiveaza opinia separata.
Sub aspectul salarizarii asistentii judiciari sunt asimilati magistratilor,salarizarea acestora facandu-se initial in baza OUG nr.177/2002,iar in prezent,in baza OUG nr.27/2006.
Potrivit disp. art. 47 din Legea 50/1996, republicata "Pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, magistratii, precum si personalul auxiliar de specialitate, beneficiaza de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar".
Ulterior, prin art. 50 din O.U.G. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, printre altele, a fost abrogat si art. 47 din Legea nr.50/1996.
Potrivit art.1 din Protocolul aditional nr.1 la CEDO," " Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru o cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international."
Caracterizat in mod indubitabil printr-o valoare economica , sporul de risc si suprasolicitare nervoasa constituie un bun in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului ,alaturi de alte asemenea "bunuri" potrivit practicii C.E.D.O. (pensia , actiunile, partile sociale).
Pretentiile reclamantilor se bazeaza pe un serviciu deja prestat ,ele constituind "un bun" in sensul practicii C.E.D.O.,asa cum rezulta si din Hotararea Van Marle impotriva Olandei din 26.06.1986.
In concluzie,dreptul de proprietate invocat de reclamanti se analizeaza ca o valoare patrimoniala (ansamblu de interese care decurg din ansamblul raporturilor cu continut economic pe care o persoana ar fi putut in mod efectiv si licit sa le dobandeasca ), deci un bun in sensul primei fraze a art.1.
Proprietatea asupra acestui bun confera dreptul reclamantelor de a nu fi lipsite de ele in mod nejustificat ,din perspectiva art. 44 din Constitutia Romaniei coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului.
Masura eliminarii sporului de risc si suprasolicitare nervoasa pentru magistrati si personalul auxiliar de specialitate nu se justifica,intrucat limitarea drepturilor nu era " necesara intr-o societate democratica, pentru a garanta respectarea drepturilor si libertatilor altora sau pentru a proteja ordinea publica, securitatea nationala , sanatatea publica sau bunele moravuri ".
Acest act international ratificat de Romania nu prevede limitari ale dreptului reclamat decat in conditii speciale, ce nu sunt intrunite in speta , astfel incat, in baza art. 20 al.2 din Constitutia Romaniei, ca devin aplicabile dispozitiile art. art.1 din Protocolul aditional nr.1 la CEDO,ca fiind mai favorabile decat legislatia interna.
In concluzie,prin abrogarea art. art. 47 din Legea 50/1996,a fost incalcat dreptul reclamantilor la bun,acesta constand in contravaloarea sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica.
Impotriva acestei sentinte s-a declarat recurs de recurentii Curtea de Apel Brasov, Ministerul Justitiei, Ministerul Economiei si Finantelor prin DGFP Brasov, criticandu-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In dezvoltarea motivelor de recurs in ceea ce priveste recursul declarat de recurenta Curtea de Apel Brasov, sentinta este criticata pentru faptul ca nu a fost solutionata in mod corect exceptia lipsei calitatii procesual pasive a acestei recurente pentru perioada 9.11.2004 - 1.07.2005, perioada in care Curtea de Apel nu avea calitate de ordonator de credite si implicit caderea de a solicita si aloca drepturi de natura celor ce fac obiectul pretentiilor reclamantilor. Se mai arata ca reclamantii nu sunt angajati ai Curtii de Apel Brasov, acestia desfasurand-si activitatea in cadrul Tribunalul Covasna, iar obligatia de a plati sumele de bani solicitate, revine acestuia.
O alta critica, vizeaza fondul cauzei, aratandu-se ca art. 47 din legea 50/2000 a fost abrogat expres prin art. 42 din OG 83/2000 si prin acest lucru nu s-a dorit diminuarea salariului magistratilor ci modificarea sistemului de salarizare a personalului din organele autoritatii judecatoresti.
Acordandu-se astfel drepturi salariale care nu sunt prevazute de nici un act normativ, instanta de judecata si-a depasit atributiile puterii judecatoresti, arogandu-si atributii de legiferare.
In speta nu sunt incidente nici disp. art. 1 ale Protocolului aditional 1 al CEDO, pentru ca la alin. 2 se stipuleaza ca " prevederile precedente nu aduc atingere drepturilor statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor pentru interesul general".
Referitor la recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei si Finantelor, prin reprezentant legal Directia Generala a Finantelor Publice Brasov, sentinta este criticata pentru faptul ca in mod gresit a fost respinsa exceptia lipsei calitatii procesual pasive a acestuia, fata de atributiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.
Se mai arata in continuarea motivelor de recurs ca acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajatilor altor ordonatori de credite.
In ceea ce priveste fondul cauzei se mai arata ca sumele solicitate nu pot fi acordate pentru ca norma de finantare a resurselor bugetare si a repartizarii acestora pe destinatii este inscrisa in legea bugetului, si potrivit acesteia nici o cheltuiala nu poate fi angajata, ordonata si platita daca nu exista o baza legala pentru aceasta.
Ministerul Justitiei critica sentinta pentru faptul ca, sporul solicitat de reclamante nu a fost niciodata acordat asistentilor judiciari, facandu-se trimitere la legislatia care reglementeaza aceste drepturi.
Se mai arata ca instanta de fond a ignorat dispozitiile OG 83/2000 si nu s-a pronuntat in nici un fel asupra apararilor Ministerului, in ceea ce priveste abrogarea inca din octombrie 2000 a disp. art. 47 din legea 50/1996.
O alta critica se refera la faptul ca in mod gresit prima instanta s-a pronuntat asupra incidentei in cauza a art. 1 din Protocolul I aditional la CEDO, care este exclusa in cauza deoarece asistentii judiciari nu au beneficiat niciodata de acest spor.
In final se solicita a se constat de instanta de fond ca pretentiile intimatilor reclamanti sunt neintemeiate iar solutia Tribunalului Brasov, este una nelegala si netemeinica.
Examinand sentinta primei instante in raport de criticile formulate instanta apreciaza ca recursurile sunt intemeiate, si in consecinta, in baza disp. art. 312 Cod procedura civila va fi modificata in parte in sensul respingerii actiunii, pentru urmatoarele considerente.
Reclamantele au calitatea de asistenti judiciari in cadrul Tribunalului Covasna. Legislatia care reglementeaza statutul asistentilor judiciari a inregistrat mai multe modificari in timp.
In ceea ce priveste salarizarea acestora, asistentii judiciari nu au beneficiat niciodata de sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica, introdus prin OG 56/1997, care stipuleaza clar faptul ca acest spor este instituit numai pentru magistrati si executorii judecatoresti.
Ulterior, prin legea 104/1999 acest spor nu s-a mai aplicat executorilor judecatoresti ci sfera de aplicabilitate a acestuia s-a extins la personalul auxiliar de specialitate.
Rationamentul instantei de fond cu privire la statutul asistentilor judiciari care sunt asimilati magistratilor prin OUG 177/2002 si prin OG 27/2006, este unul gresit, pentru ca, analiza trebuia sa se faca prin prisma reglementarilor de la momentul instituirii sporului.
Ori prin statutul lor, asistentii judiciari nu intrau in categoria personalului auxiliar de specialitate si nici in categoria magistratilor, chiar daca legea de salarizare a acestora face trimitere la salariul de baza pentru judecatorul stagiar anul I - II. In perioada in care sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica a fost introdus de legiuitor, asistentii judiciari, nu erau asimilati magistratilor, ci erau functionari publici, carora l-i se aplicau dispozitiile legii de organizare judecatoreasca. Nu trebuie ignorat faptul ca pretentiile in discutie reprezinta un spor, care se adauga la indemnizatia bruta lunara, si nu se include in indemnizatie, pentru a putea spune ca beneficiaza si reclamantele de aceasta majorare salariala.
Desi Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a pronuntat prin decizia nr. 21 din 2008, asupra problemei sporului in discutie, din dispozitivul deciziei rezulta ca de acesta beneficiaza numai "judecatorii, procurorii, magistratii - asistenti precum si personalul auxiliar de specialitate". Ori, asistentii judiciari, nu se regasesc in nici una din categoriile enumerate limitativ, de Instanta Suprema, astfel incat, in lipsa unui text legal care sa prevada expres acest drept, in mod gresit prima instanta a admis actiunea reclamantelor.
Fata de toate aceste considerente instanta apreciaza ca sentinta pronuntata de prima instanta este nelegala si in consecinta va fi modificata in parte respingand actiunea reclamantelor si pastrand dispozitiile privind modul de solutionare al exceptiilor.
Decizia civila 276/M/1.04.2008 - Red N.G.