Vanzare spatii comerciale sau de prestari servicii in baza Legii nr. 550/2002 - natura juridica a litigiilor - nerespectare termen de actionare in judecata - consecinte. Decizie nr. 8/R din data de 17.01.2006
pronunțată de Curtea de Apel Brasov

Vanzare spatii comerciale sau de prestari servicii
in baza Legii nr. 550/2002 - natura juridica a litigiilor -
nerespectare termen de actionare in judecata - consecinte.
Prin sentinta civila nr. 579/C/15.06.2005 a Tribunalului Brasov - sectia comerciala si de contencios administrativ, a fost admisa exceptia tardivitatii invocata din oficiu si s-a respins actiunea formulata si precizata de reclamanta RA "C.A." Brasov cu sediul in Brasov, str. Vlad Tepes, nr. 13 in contradictoriu cu paratii S.C." R" S.R.L. cu sediul in Brasov, str. Al. I. Cuza, nr. 29, Comisia pentru Vanzarea Spatiilor Comerciale sau de Prestari Servicii Brasov si Municipiul Brasov prin primar ambii cu sediul in Brasov, Bd. Eroilor, nr. 8.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca termenul prevazut de art. 5 alin. 5 din Legea nr. 29/1990 s-a implinit la 20.10.2004, 20.10.2003 fiind data comunicarii deciziei de respingere a cererii de cumparare a spatiilor cu alta destinatie, iar prezenta cerere de chemare in judecata a fost formulata la data de 14.03.2005, peste termenul de un an.
Pe de alta parte, la data introducerii cererii de chemare in judecata ( 14.03.2005) erau in vigoare dispozitiile Legii nr. 554/2004. Conform art. 11 alin. 1 lit. a din Legea nr. 554/2004 cererile prin care se solicita anularea unui act administrativ individual sau recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei cauzate se pot introduce in termen de 6 luni de la data primirii raspunsului la plangerea prealabila sau, dup caz, data comunicarii refuzului, considerent nejustificat, de solutionare a cererii, iar potrivit alin. 2 pentru motive temeinice, in cazul actului administrativ unilateral, cererea poate fi introdusa si peste termenul prevazut la alin. 1, dar nu mai tarziu de un an de la data emiterii actului.
Conform art. 11 alin. 5 din Legea nr. 554/2004 termenul prevazut de alin. 1 este termen de prescriptie, iar termenul prevazut de alin. 2 este termen de decadere.
Astfel cum s-a precizat mai inainte, data comunicarii refuzului considerat nejustificat este 20.10.2003, iar cererea de chemare in judecata a fost formulata la data de 14.03.2005, peste termenul de 6 luni, termen de prescriptie de asta data.
Pentru considerentele de fapt si de drept expuse, vazand si dispozitiile art. 137 alin. 1 Cod procedura civila, instanta a admis exceptia tardivitatii invocata din oficiu si a respins actiunea formulata astfel cum a fost precizata. Impotriva sentintei primei instante a declarat recurs reclamanta RA C.A. Brasov, iar in dezvoltarea motivelor de recurs s-a aratat ca obiectul litigiului nu intra sub incidenta legii contenciosului administrativ, refuzul paratei neconstituind un act administrativ. S-a mai aratat ca, la data nasterii dreptului la actiune al reclamantei era in vigoare Legea nr. 29/1990 si nu Legea nr. 554/2004 care nu poate sa aiba efect retroactiv, astfel ca termenul de prescriptie este de cel de 3 ani. Art. 27 din Legea nr. 550/2002 nu este aplicabil, deoarece S.C. Rial S.R.L. Brasov, nu este sub autoritatea Consiliului Judetean sau a Consiliului Local, iar vanzarea spatiilor comerciale este un act comercial.
Recursul este nefundat.
Din analiza actelor si lucrarilor dosarului de fond, raportat la sentinta atacata si la motivele de recurs invocate, s-a constatat ca prima instanta a retinut corect situatia de fapt si de drept dedusa judecatii, pronuntand o sentinta legala si temeinica.
Sustinerile reclamantei din motivele de recurs sunt nefondate si nu au suport legal, deoarece, situatiile litigioase care se ivesc ca urmare a aplicarii Legii 550/2002 sunt de competenta instantei de contencios administrativ conform art. 8 alin. 3 din aceasta lege.
Legea nr. 550/2002, incidenta in cauza stabileste natura juridica a acestor litigii care sunt de contencios administrativ si nu cum eronat sustine recurenta ca ar avea o natura comerciala si ca ar fi supuse termenului general de prescriptie de 3 ani. Dar, mai mult, conform art. 29 din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, ori de cate ori intr-o lege speciala, anterioara prezentei legi se face trimitere la Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 sau generic la instanta de contencios administrativ, trimiterea se va socoti facuta la dispozitiile corespunzatoare din prezenta lege. Ca tare, cum in Legea nr. 550/2002 se face trimitere, in mod generic, la instanta de contencios administrativ a tribunalului, iar aceasta fiind o lege speciala anterioara Legii 554/2004, trimiterea se socoteste facuta la dispozitiile acestei din urma legi.
Se mai constata ca sunt nefondate si celelalte sustineri ale reclamantei din motivele de recurs, deoarece, vanzarea spatiilor comerciale proprietatea privata a statului si a celor de prestari servicii, aflate in administrarea consiliilor judetene sau a consiliilor locale precum si a celor aflate in patrimoniul regiilor autonome de interes local se poate face numai pe baza Legii nr. 550/2002 care a fost invocata de reclamanta in cererea de chemare in judecata, astfel ca prin sustinerea inaplicabilitatii acestei legi si a faptului ca S.C." R" S.R.L. Brasov nu se afla sub autoritatea Consiliului Judetean sau a Consiliului Local aceasta isi lipseste cererea de temei legal si de dreptul de a solicita vanzarea - cumpararea spatiilor in litigiu.
Astfel, Curtea constata ca reclamanta nu a respectat termenul de actionare in judecata a paratei ca urmare a refuzului acestuia de a incheia
contractele de vanzare - cumparare, termen prevazut de art. 5 alin. 2 si 5 din Legea nr. 29/1990 avand in vedere ca aceasta lege era in vigoare la data de 20.10.2003 cand s-a emis decizia de respingere a cererii reclamantului. Reclamanta era obligata sa respecte termenele prevazute de lege, deoarece, asa cum s-a aratat mai sus natura juridica a cauzei aceea de contencios administrativ este prevazuta de Legea nr. 550/2002.
Fata de aceste considerente, Curtea a respins recursul reclamantei, nefiind indeplinite conditiile art. 304 Cod procedura civila, pentru casarea sau modificarea sentintei atacate.