Comunicarea hotararii. Schimbarea sediului. Nerespectarea dispozitiilor art. 98 C.proc.civ. Consecinte
In conditiile in care creditoarea nu a respectat dispozitiile art. 98 C.proc.civ., care ii impun sa aduca la cunostinta instantei schimbarea sediului, prin petitie la dosar, sub sanctiunea neluarii in seama, actul procedural prin care sentinta recurata a fost comunicata la fostul sediu a fost legal indeplinit, iar termenul de exercitare a recursului curge de la data comunicarii astfel validate.
(decizia comerciala nr. 310R/01.03.2007 a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala) Prin sentinta comerciala nr. 2865/07.11.2006, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VII-a Comerciala a respins, ca nefondata, cererea formulata de reclamanta-creditoare "C" S.A. (in faliment), reprezentata de lichidator judiciar, in contradictoriu cu paratul I.T. si a admis cererea formulata de aceeasi reclamanta-creditoare, in contradictoriu cu paratii D.I. si C.A., pe care i-a obligat sa suporte, in solidar, o parte din pasivul debitoarei S.C. C.I. S.R.L., in suma de 63.562 lei, conform tabelului definitiv consolidat.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, judecatorul-sindic a retinut ca prin sentinta comerciala nr. 126/13.01.2000, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VII-a Comerciala, s-a deschis procedura de reorganizare judiciara si faliment a debitoarei S.C. C.I. S.R.L., iar prin incheierea din data de 24.02.2000, s-a trecut la procedura falimentului. S-a mai retinut ca la 15.09.2003, reclamanta-creditoare "C" S.A. (in faliment), reprezentata de lichidator judiciar, a formulat cerere de atragere a raspunderii patrimoniale a fostului director al debitoarei, D.I. - pe care si-a precizat-o la data de 10.06.2006, cand a solicitat si atragerea raspunderii paratilor C.A., in calitate de presedinte director general si I.T., in calitate de fost administrator al debitoarei; in drept, au fost invocate dispozitiile art. 137 lit. a) si d) din Legea nr. 64/1995 republicata.
Judecatorul-sindic a prezentat o teorie asupra raspunderii speciale reglementata in prezent de art. 138 din Legea nr. 85/2006 si a apreciat ca, dupa cum rezulta din procesul-verbal incheiat la data de 07.03.1994, adunarea generala a asociatilor debitoarei a stabilit ca semnaturile paratilor D.I. si C.A. sunt autorizate pentru deschiderea unui cont in lei si in valuta la banca. In acest context, s-a mai constatat ca cele doua contracte de imprumut au fost semnate, din partea debitoarei, de aceiasi doi parati.
Coroborand insa nedepunerea tuturor documentelor contabile la dosar cu faptul ca paratii C.A. si D.I. au folosit creditul acordat pentru aprovizionarea cu marfuri pentru export si plati in folosul altor societati si ca au efectuat operatiuni patrimoniale in afara obiectului de activitate - comert cu tabla neagra si textile -, retinand, totodata, ca debitoarea nu a mai desfasurat activitate comerciala din anul 1995, la mai putin de un an de la acordarea imprumuturilor, intrand in incetare de plati, judecatorul-sindic a apreciat ca cei doi parati au savarsit faptele prevazute de art. 138 lit. a) si d) din Legea nr. 85/2006, raportul de cauzalitate intre acestea si ajungerea societatii in stare de insolventa rezultand din insasi savarsirea faptelor. In considerarea celor retinute mai sus, prima instanta a admis cererea reclamantei-creditoare, in contradictoriu cu paratii D.I. si C.A. si i-a obligat sa suporte, in solidar, o parte din pasivul debitoarei, in cuantum de 63.562 lei, conform tabelului definitiv consolidat.
Pe de alta parte, judecatorul-sindic a mai constatat ca la data de 20.02.1997, data preluarii calitatii de administrator de catre paratul I.T., societatea debitoare era deja in insolventa, operatiunile care au generat aceasta stare fiind angajate cu mult timp in urma de ceilalti doi parati, asa incat a respins cererea de angajare a raspunderii acestui parat, ca nefondata.
Impotriva acestei sentinte, "C" S.A. (in faliment), reprezentata de lichidator judiciar, a declarat recurs, solicitand modificarea sa in parte, in sensul obligarii paratilor D.I. si C.A. sa suporte intregul pasiv al debitoarei, in cuantum de 486.711,11 lei.
In motivare, recurenta a aratat, in esenta, ca desi prima instanta a apreciat ca sunt indeplinite conditiile legale pentru angajarea raspunderii patrimoniale a celor doi intimati, i-a obligat sa suporte doar o parte din pasiv, fara sa indice care sunt considerentele care au determinat-o sa ia o astfel de masura, in conditiile in care creanta sa, astfel cum a fost inscrisa in tabelul definitiv consolidat, se ridica la suma de 486.711,11 lei.
La termenul de astazi, Curtea a invocat din oficiu exceptia tardivitatii declararii recursului, asupra careia, in temeiul art. 137 alin. 1, rap. la art. 298, cu aplic. art. 316 C.proc.civ., a retinut urmatoarele:
Potrivit art. 301 C.proc.civ., termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel.
In materia reglementata de Legea nr. 85/2006, termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotararii, potrivit art. 8 alin. 2 din legea sus-mentionata.
Sentinta atacata a fost comunicata reclamantei-creditoare "C" S.A. (in faliment), reprezentata de lichidator judiciar, la data de 20.12.2006, dupa cum rezulta din dovada de primire si procesul-verbal de predare aflate la fila 202 din volumul III al dosarului de fond.
Curtea a constatat ca sentinta atacata a fost comunicata reclamantei-creditoare la adresa din Bucuresti, str. Jean Louis Calderon, nr. 70, sector 2 si pe dovada de primire s-a mentionat ca partea si-a schimbat sediul.
Cu toate acestea, reclamanta-creditoare nu a respectat dispozitiile art. 98 C.proc.civ., care ii impun sa aduca la cunostinta instantei schimbarea sediului, prin petitie la dosar, sub sanctiunea neluarii in seama. Aceste dispozitii trebuie respectate chiar si atunci cand schimbarea sediului intervine intre momentul pronuntarii hotararii si cel al comunicarii, intrucat si comunicarea se constituie intr-un act de procedura, pe care il efectueaza un functionar al instantei (grefierul).
Asa fiind, cum reclamanta-creditoare nu a comunicat instantei adresa noului sediu, prin coroborarea dispozitiilor art. 92 alin. 3 cu cele ale art. 98 C.proc.civ., rezulta ca intervine sanctiunea neluarii in seama a schimbarii sediului, ceea ce face ca actul procedural al instantei, prin care sentinta a fost comunicata la fostul sediu, sa fie legal indeplinit.
Fiind, asadar, validata comunicarea efectuata de prima instanta la data de 20.12.2006, se retin in continuare prevederile art. 101 alin. 1 C.proc.civ., potrivit carora termenele se inteleg pe zile libere, neintrand in calcul nici ziua cand a inceput, nici ziua cand s-a sfarsit termenul, astfel incat, vazand si prevederile art. 101 alin. final C.proc.civ., Curtea a constatat ca termenul de declarare a recursului s-a implinit la data de 03.01.2007.
Recurenta a declarat recurs la data de 19.01.2007, dupa implinirea termenului, expediindu-l prin posta.
Potrivit art. 103 alin. 1 C.proc.civ., neexercitarea oricarei cai de atac in termenul legal atrage decaderea, afara de cazul cand legea dispune altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei.
Retinand astfel declararea peste termen a recursului, Curtea a apreciat intemeiata exceptia tardivitatii declararii recursului, motiv pentru care a admis-o.
Ca o consecinta a admiterii exceptiei, recursul a fost respins, ca tardiv.