Cadru didactic. Refuz de prelungire a contractului de munca dupa implinirea varstei de pensionare. Competenta materiala
Legea nr. 128/1997, art. 128, art. 146
Revine spre competenta solutionare tribunalului, ca instanta de litigii de munca si asigurari sociale, actiunea ce vizeaza refuzul prelungirii contractului de munca al unui profesor, dupa varsta de pensionare.
Curtea de Apel Timisoara, Sectia contencios administrativ si fiscal
Decizia civila nr. 316 din 4 martie 2009
Prin sentinta civila nr. 847 din 28 octombrie 2008, pronuntata in dosarul nr. 5400/30/2008, Tribunalul Timis a respins actiunea formulata de catre reclamantul S.D., in contradictoriu cu paratii Liceul Pedagogic "Carmen Silva" si Inspectoratul Scolar Judetean Timis.
In cauza a declarat recurs reclamantul si prin decizia civila nr. 316 din 4 martie 2009, pronuntata in dosarul nr. 5400/30/2008, Curtea de Apel Timisoara a admis cererea, a casat sentinta si a trimis cauza spre competenta solutionare in prima instanta Tribunalului Timis ca instanta de litigii de munca si asigurari sociale, cu aplicarea art. 312 alin. (6) raportat la art. 304 pct. 3 C.proc.civ.
Curtea a stabilit ca obiectul litigiului il constituie cererea reclamantului de a se anula hotararea Consiliului profesional din 29.I.2008 din cadrul Liceului Pedagogic "Carmen Silva" si a fi obligati paratii sa avizeze favorabil cererea acestuia de a fi mentinut la catedra, ca profesor, in anul scolar 2008-2009, peste varsta de pensionare.
In sustinerea actiunii, reclamantul a invocat dispozitiile art. 128 din Legea nr. 128/1997 republicata privind statutul personalului didactic, care prevede ca personalul didactic din invatamantul preuniversitar de stat, cu gradul didactic I sau cu titlul stiintific de doctor, care dovedeste competenta profesionala deosebita, poate fi mentinut ca titular in functia didactica pana la 3 ani peste varsta de pensionare la cerere, cu avizul consiliului profesoral al unitatii de invatamant, exprimat in urma votului nominal deschis si cu aprobarea anuala a inspectoratului scolar.
Art. 128 din legea susmentionata se gaseste in Titlul VII privitor la "pensionarea personalului didactic", al legii care nu contine nicio reglementare privind caile de atac legate de modul de solutionare a cererilor legate de pensionarea cadrelor didactice, dar la art. 146 din Legea nr. 128/1997, care se gaseste in Titlul VIII al acesteia referitor la "Dispozitii tranzitorii si finale" se prevede expres ca, in masura in care prezentul statut nu dispune altfel, personalului didactic i se aplica celelalte dispozitii din legislatia muncii.
Regulamentul de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar aprobat prin Ordinul M.E.C. nr. 4925/2005 nu cuprinde de asemenea nicio dispozitie care sa stabileasca competenta unei anume instante in solutionarea conflictelor de natura celui in litigiu.
Asa fiind, retinand ca in cauza sunt incidente dispozitiile art. 146 din Legea nr. 128/1997 suscitat, si ca actul atacat de reclamant nu este unul de autoritate administrativa intrucat priveste mentinerea unui raport de munca, revine instantei de dreptul muncii competenta materiala pentru judecarea litigiului si nu celei de contencios administrativ.
Cum sentinta s-a pronuntat cu incalcarea normei de competenta prevazuta de art. 146 din Legea nr. 128/1997, a fost admis recursul reclamantului asa cum s-a mentionat anterior, cu aplicarea art. 304 pct. 3 si art. 312 alin. (6) si 2 pct.1 lit. c) C.proc.civ.