Natura juridica a litigiului. Competenta materiala si teritoriala de solutionare a unui conflict de drepturi
C. muncii, art. 284 alin. (2)
Legea nr. 168/1999, art.5
C.proc.civ., art.2 alin. (1) lit. c), art. 137, art. 158 alin. (1), art. 159 pct. 3
Actiunea prin care un salariat solicita obligarea angajatorului la eliberarea unei adeverinte care sa ateste sporurile de care a beneficiat are natura juridica a unui conflict de drepturi, fiind supusa prevederilor de drept material si procedural care reglementeaza astfel de litigii, nefiind incidente cele cuprinse in art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.
Art. 284 alin. (2) din Codul muncii stabileste o competenta derogatorie de la dreptul comun, respectiv de la prevederile art. 5 C.proc.civ., fixand regula potrivit careia competenta de solutionare a conflictelor de drepturi apartine instantei in circumscriptia careia se afla domiciliul sau resedinta reclamantului ori, dupa caz, sediul acestuia. Aceasta competenta teritoriala este exclusiva, neputand fi inlaturata nici de catre parti, nici de catre instanta, deoarece este reglementata prin norme imperative.
Curtea de Apel Timisoara, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, decizia civila nr. 3301 din 12 noiembrie 2008 (judecator dr. Carmen Parvulescu)
Prin actiunea civila inregistrata la Tribunalul Caras-Severin, reclamantul O.M. a chemat in judecata parata S.C. "C." S.A. Resita, solicitand instantei ca, prin hotararea ce o va pronunta, sa oblige parata sa elibereze o adeverinta din care sa rezulte ca reclamantul a fost angajatul paratei in calitate de mecanic de locomotiva la linia ferata industriala MONIOM in perioada 31.03.1981 - 4.02.1991 si ca a beneficiat de spor de noapte in cuantum de 25 %.
In motivarea cererii sale, reclamantul a aratat ca adeverinta ii este necesara pentru recalcularea pensiei si ca in intreaga perioada a lucrat ca mecanic de locomotiva, beneficiind de spor de noapte.
In drept, a invocat dispozitiile art. 223 din Codul muncii, Legii nr. 57/1974, O.U.G. nr. 4/2005, aprobata prin Legea nr. 78/2005, Ordinului nr. 801/2006 si ale Legii nr. 554/2004.
Prin sentinta civila nr. 978/19.08.2008, Tribunalul Caras-Severin a declinat competenta de solutionare a actiunii in favoarea Tribunalului Timis - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, retinand ca reclamantul are domiciliul in judetul Timis, astfel incat competenta teritoriala de solutionare a cauzei revine Tribunalului Timis, conform art. 158 C.proc.civ. coroborat cu art. 284 alin. (2) din Codul muncii.
Reclamantul a formulat, in termenul legal, recurs impotriva acestei hotarari judecatoresti, solicitand casarea ei cu trimitere spre rejudecare in fond la acelasi tribunal.
In motivarea cererii de recurs se arata ca instanta de fond a declinat in mod gresit competenta de solutionare a cauzei la Tribunalul Timis, intrucat actiunea de contencios administrativ se poate adresa, potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, instantei de la domiciliul reclamantului sau celei de la domiciliul paratei. Prin urmare, reclamantul are dreptul de a opta intre cele doua instante teritoriale, sens in care sunt si dispozitiile art. 12 C.proc.civ.
Din cuprinsul art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 rezulta ca necompetenta instantei nu este de ordine publica, iar instanta nu o putea invoca din oficiu.
In drept, se invoca dispozitiile art. 304 pct. 9 si art. 3041 C.proc.civ.
Intimata nu a depus intampinare, desi a fost citata cu aceasta mentiune.
Examinand recursul prin prisma motivelor invocate si a dispozitiilor art. 304 pct. 9 coroborate cu cele ale art. 3041 C.proc.civ., Curtea a apreciat ca este neintemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.
Prin cererea de chemare in judecata, reclamantul O.M. a solicitat instantei ca, prin hotararea ce o va pronunta, sa oblige parata S.C. "C." S.A. Resita sa elibereze o adeverinta din care sa rezulte ca a fost angajatul paratei in calitate de mecanic de locomotiva la linia ferata industriala MONIOM in perioada 31.03.1981 - 4.02.1991 si ca a beneficiat de spor de noapte, in cuantum de 25%, invocand in drept dispozitiile art. 223 din Codul muncii, Legii nr. 57/1974, O.U.G. nr.4/2005, aprobata prin Legea nr. 78/2005, Ordinului nr. 801/2006 si ale Legii nr. 554/2004.
Avand in vedere pretentiile deduse judecatii, prevederile art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. c) si alin. (2) si art. 8 din Legea nr. 554/2004 si dispozitiile art. 5 din Legea nr. 168/1999, Curtea constata ca actiunea pendinte are natura unui conflict de drepturi, fiind supusa prevederilor de drept material si procedural care reglementeaza astfel de litigii, nefiind incidente cele cuprinse in art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.
Prin urmare, in mod corect a retinut instanta de fond ca, in speta, sunt incidente prevederile art. 284 alin. (2) din Codul muncii. Aceste dispozitii stabilesc o competenta derogatorie de la dreptul comun, respectiv de la prevederile art. 5 C.proc.civ., fixand regula potrivit careia competenta apartine instantei in circumscriptia careia se afla domiciliul sau resedinta reclamantului ori, dupa caz, sediul acestuia. Aceasta competenta teritoriala este exclusiva, neputand fi inlaturata nici de catre parti, nici de catre instanta, deoarece este reglementata prin norme imperative.
Pe cale de consecinta, exceptia de necompetenta teritoriala, invocata in temeiul art. 284 alin. (2) din Codul muncii, este de ordine publica, conform art. 159 pct. 3 C.proc.civ., si putea fi pusa in discutia partilor din oficiu de catre instanta de judecata, contrar sustinerilor recurentului.
Avand in vedere ca reclamantul are domiciliul in comuna Jebel, sat Jebel judetul Timis, Curtea a constatat ca, in mod corect, instanta de fond a declinat competenta teritoriala de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Timis, prin raportare la dispozitiile art. 284 alin. (2) din Codul muncii coroborate cu cele ale art. 2 alin. (1) lit. c), art. 137, art. 158 alin. (1) si art. 159 pct. 3 C.proc.civ., nefiind aplicabil, in speta, motivul de recurs reglementat de art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
In temeiul art. 312 alin. (1) C.proc.civ., Curtea a respins recursul reclamantului ca neintemeiat.