In situatia in care sunt indeplinite conditiile prevazute de art 320/1 alin 1 Cpp, imprejurarea ca au fost administrate din oficiu probe de catre instanta pentru lamurirea situatiei de fapt si a incadrarii juridice a faptei, nu poate fi imputata inculpatului si nu il poate priva pe acesta de dreptul de a beneficia de reducerea limitelor de pedeapsa cu o treime conform dispozitiilor art 320/1 alin 7 Cpp.
DREPT PENAL. INFRACTIUNI CONTRA VIETII. DISTINCTIA INTRE INFRACTIUNEA DE OMOR CALIFICAT SI INFRACTIUNEA DE LOVIRI SAU VATAMARI CAUZATOARE DE MOARTE.
Fapta inculpatului constand in aceea ca a aplicat victimei lovituri in mod repetat, in diferite zone ale corpului, cu intensitate, victima fiind lovita si in timp ce era doborata la pamant, iar ca urmare a acestor lovituri victima a intrat intr-o stare de coma, dupa care a decedat, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor si nu ale infractiunii de lovri sau vatamari cauzatoare de moarte, rezultand din modul de comitere a faptei si din intensitatea loviturilor aplicate, faptul ca inculpatul a actionat cu intentie, chiar daca indirecta, in sensul ca a prevazut ca forta si numarul acestor lovituri pot conduce la moartea victimei si, chiar daca nu a urmarit, a acceptat producerea rezultatului.
Prin sentinta penala nr.28 din 26 februarie 2013, Tribunalul Olt, s-a respins cererea privind aplicarea dispozitiilor art. 320/1 alin 8 c.p.p. formulata de inculpatul G. I., ca nefondata .
In baza art. 334 c.p.p. s-a respins cererea formulata de acelasi inculpat privind schimbarea incadrarii juridice a faptei din infractiunea de omor calificat prev. de art. 174 alin 1 rap. la art. 175 alin 1 lit. i Cpen. in infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte prev. de art. 183 c.p. ca nefondata .
In baza art. 174 alin 1 - art. 175 alin 1 lit. i Cod penal, a fost condamnat inculpatul G.I. la pedeapsa de 15 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a II a si lit. b c.p. pe o durata de 5 ani ca pedeapsa complementara .
In baza art.71 alin.2 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a II a si lit. b c.p.
In baza art. 88 alin 1 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa retinerea si arestarea preventiva si in baza art 350 Cpp s-a mentinut masura arestarii preventive a inculpatului .
Impotriva acestei sentinte a declarat apel inculpatul, solicitand admiterea apelului, desfiintarea sentintei penale sub aspectul laturii penale, in sensul schimbarii incadrarii juridice a faptei in infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte prev de art 183 Cpen. In motivarea apelului s-a aratat ca inculpatul nu a actionat cu intentia de a provoca decesul victimei, ci numai cu intentia de a-i aplica acestei a o corectie, decesul survenind ulterior. De asemenea au fost invocate critici sub aspectul neretinerii circumstantei atenuante a provocarii prevazuta de art 73 lit b Cpen, inculpatul sustinand ca a actionat violent sub stapanirea unei puternice tulburari si emotii determinata de actiunea victimei care l-a acuzat pe nedrept de furtul bicicletei, numindu-l "hotul satului". Au fost invocate critici si sub aspectul individualizarii judiciare a pedepsei aplicate, solicitandu-se retinerea dispozitiilor art 320/1 Cpp si art 74 alin 1 lit c Cpen, cu consecinta coborarii pedepsei sub minimul special prevazut de lege.
Examinand hotararea atacata in raport de actele si lucrarile dosarului, motivele de apel, cat si din oficiu, conform dispozitiilor art 371 alin 2 Cpp, Curtea constata ca apelul este fondat pentru urmatoarele considerente:
Instanta de fond a retinut o situatie de fapt corecta, in sensul ca, in data de 02 09 2012, victima C.V., aflata in stare de ebrietate, s-a deplasat la domiciliul inculpatului, acuzandu-l pe nedrept de faptul ca i-a sustras bicicleta si o plasa cu obiecte personale (victima uitand ca bicicleta si plasa au fost luate chiar de sotia lui, in timp ce se afla la bar). In aceste conditii intre cei doi a avut loc o altercatie verbala care a degenerat, inculpatul aplicand victimei lovituri repetate cu pumnii si picioarele, la nivelul capului si abdomenului. In urma loviturilor aplicate, victima a cazut la pamant iar inculpatul a continuat sa o loveasca, producandu-i leziuni care au condus la decesul acesteia.
Incadrarea juridica a faptei a fost corect retinuta de prima instanta, fiind neintemeiate criticile inculpatului prin care solicita schimbarea incadrarii juridice a faptei in infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, prev de art 183 Cpen.
Ceea ce diferentiaza infractiunea de omor de infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte este intentia cu care inculpatul actioneaza.
Infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte este o infractiune praeterintentionata, in sensul ca lovirea sau vatamarea corporala se savarseste cu intentie, iar urmarea mai grava produsa- decesul persoanei, survine din culpa.
In speta, cum in mod corect a retinut si prima instanta inculpatul a aplicat victimei lovituri in mod repetat, in diferite zone ale corpului, cu intensitate, victima fiind lovita si in timp ce era doborata la pamant, iar ca urmare a acestor lovituri victima a intrat intr-o stare de coma, dupa care a decedat, rezultand din modul de comitere a faptei si intensitatea loviturilor aplicate, faptul ca inculpatul a actionat cu intentie, chiar daca indirecta, in sensul ca a prevazut ca forta si numarul acestor lovituri pot conduce la moartea victimei si, chiar daca nu a urmarit, a acceptat producerea rezultatului.
Sunt de asemenea neintemeiate criticile formulate de inculpat referitoare la omisiunea retinerii scuzei provocarii, raportat la atitudinea victimei care l-a acuzat de furtul bicicletei.
Este adevarat ca victima s-a deplasat la locuinta inculpatului si l-a acuzat pe acesta pe nedrept de furtul bicicletei, insa aceasta atitudine nu poate constitui circumstanta atenuanta a provocarii intrucat nu se poate concluziona ca inculpatul s-a aflat sub imperiul unei puternice tulburari sau emotii determinate de actiunea provocatoare a victimei.
Un simplu repros de acest gen din partea victimei nu justifica o riposta de o asemenea violenta din partea inculaptului si nu poate conduce la concluzia ca l-a adus pe inculpat intr-o stare de puternica tulburare sau emotie, cu atat mai mult cu cat victima era in stare vadita de ebrietate, astfel ca in mod corect nu au fost retinute in favoarea inculaptului dispozitiile art 73 lit b Cpen.
Sunt insa intemeiate criticile formulate de inculpat referitoare la omisiunea de a fi aplicate dispozitiile art 320/1 Cpp.
Conform acestor dispozitii legale, inainte de inceperea cercetarii judecatoresti, in sedinta publica din data de 04 12 2012, inculpatul a declarat ca recunoaste comiterea faptei, solictand ca judecata sa se desfasoare conform procedurii simplificate.
Cu toate acestea, desi erau indeplinite conditiile legale pentru ca judecata sa se desfasoare conform dispozitiilor art 320/1 Cpp, instanta din oficiu, apreciind ca situatia de fapt nu este lamurita a procedat la a administrarea de probe.
Imprejurarea ca au fost administrate din oficiu probe de catre instanta pentru lamurirea situatiei de fapt si a incadrarii juridice a faptei, nu poate fi imputata inculpatului si nu il poate priva pe acesta de dreptul de a beneficia de reducerea limitelor de pedeapsa cu o treime conform dispozitiilor art 320/1 alin 7 Cpp.
Pentru aceste considerente, apelul inculpatului va fi admis, in sensul de a se retine in favoarea acestuia dispozitiile art 320/1 Cpp.
Referitor la individualizarea judiciara a pedepsei, criticile formulate de inculpat se constata ca fiind intemeiate, pedeapsa aplicata de instanta de fond fiind prea aspra raportat la circumstantele reale de comitere a faptei, imprejurarea ca victima a fost cea care a declansat conflictul acuzandu-l pe inculpat pe nedrept de furtul bicicletei sale, imprejurarea ca este tanar, a recunoscut si regretat comiterea faptei.
Sunt nefondate criticile formulate de inculpat referitoare la neretinerea circumstantelor atenuante.
Nu se justifica retinerea in cauza de circumstante atenuante, fata de gradul de pericol social ridicat al faptei comise prin care a fost suprimata viata unei persoane si fata de datele care caracterizeaza persoana inculpatului care este cunoscut cu antecedente penale pentru infractiuni de furt calificat.
In consecinta, luand in considerare toate criteriile de individualizare a pedepsei conform dispozitiilor art 72 Cpen, inclusiv limitele de pedeapsa reduse cu o treime ca efect al aplicarii dispozitiilor art 320/1 alin 7 Cpp, instanta de apel apreciaza ca scopul educativ-preventiv al pedepsei va fi realizat prin aplicarea unei pedepse de 10 ani inchisoare si 4 ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a teza II, lit. b Cod penal.
Pentru aceste considerente, in baza art 379 pct 2 lit b Cpp, se va admite apelul inculpatului, se va desfiinta in parte sentinta apelata, sub aspectul laturii penale.
In baza art.174, 175 al.1 lit.i Cod penal, cu aplic. art.320/1 alin.1,7 C.p.p va fi condamnat inculpatul Guguci Ion la pedeapsa de 10 (zece) ani inchisoare si 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza II, lit. b Cod penal.
Constatand ca temeiurile care au justificat arestarea preventiva subzista in continuare si nu s-au modificat, lasarea in libertate a inculpatului prezentand in continuare pericol pentru ordinea publica, se va deduce in continuare detentia preventiva la zi si se va mentine arestarea preventiva a inculpatului.
Se vor mentine celelalte dispozitii ale sentintei apelate.