Articolul 297 alin.1 Cod procedura civila prevede limitativ si expres doar doua situatii in care instanta de apel poate desfiinta hotararea primei instante cu trimitere spre rejudecare si anume cand instanta solutioneaza cauza in temeiul unei exceptii procesuale peremptorii, cand omite sa se pronunte asupra unei cereri sau acorda altceva decat s-a cerut si cazul in care partea nu a fost legal citata si a lipsit la termenul cand au avut loc dezbaterile in fond.
Ratiunea pentru care legiuitorul a prevazut posibilitatea desfiintarii cu trimitere doar in cele doua ipoteze a fost impusa de necesitatea asigurarii triplului grad de jurisdictie si tine de necesitatea solutionarii cu celeritate a cauzelor civile, ca o consecinta ce decurge din principiul constitutional al judecarii intr-un termen rezonabil, consacrat in art. 21 alin.3 din Constitutie, in acord cu dispozitiile art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Prima ipoteza se refera la gresita solutionare a cauzei in temeiul unei exceptii. Este vorba de exceptii peremptorii, a caror admitere are ca efect neanalizarea fondului raportului juridic dedus judecatii.
Or, in cauza, solutionarea cauzei la prima instanta s-a facut prin analiza in fond a actiunii, sub aspectul tuturor capetelor de cerere cu care instanta a fost investita, in urma administrarii unui probatoriu amplu, ceea ce inseamna ca din aceasta perspectiva nu opereaza dispozitia legala cuprinsa in art.297 alin.1 teza I Cod procedura civila.
Nici cea de-a doua premisa a aplicarii dispozitiilor art. 297 alin. 1 Cod procedura civila, vizand lipsa partii care nu a fost legal citata, nu este operanta, intrucat pentru termenul cand s-a judecat cauza in prima instanta, paratul P. N. a fost prezent, iar ceilalti parati au avut termen in cunostinta si au fost reprezentati de avocat.
Prin actiunea civila inregistrata pe rolul Judecatoriei Tg. Carbunesti, reclamantul D. A. a chemat in judecata pe paratii P. N., P. E., si P. M. solicitand sa fie stabilita linia de hotar ce desparte proprietatea sa de proprietatea paratilor, proprietati situate in Tg. Carbunesti, sat Pojogeni, jud. Gorj, sa fie obligati paratii sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de teren ce ii este ocupata abuziv de acestia din terenul proprietatea sa, cu cheltuieli de judecata.
In cauza, au formulat cerere de interventie in nume propriu, intervenientii D. L. A. si D. A. M., prin care au solicitat sa se stabileasca linia de hotar ce desparte proprietatea sa de proprietatea paratilor, proprietati situate in Tg. Carbunesti, sat Pojogeni, jud. Gorj si ca urmare a stabilirii liniei de hotar, sa fie obligati paratii sa le lase in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de teren ce le este ocupata abuziv de acestia din terenul proprietatea lor, sa fie obligati paratii sa-si ridice de pe terenul proprietatea lor constructiile edificate si sa-si retraga gardul la limita proprietatii lor, iar in caz de refuz, sa fie autorizati sa execute lucrarea pe cheltuiala paratilor, cu cheltuieli de judecata.
Paratii P. N., P. E. si P. M. au chemat in judecata pe reclamantii D. L. A. si D. A. M. si au solicitat sa fie obligati sa desfiinteze constructiile edificate fara autorizatie pe terenul lor, sa desfiinteze constructiile care nu respecta distanta prevazuta de lege fata de linia de hotar si sa ia toate masurile necesare pentru a impiedica scurgerea stresinii pe proprietatea lor, cerere ce a facut obiectul dosarului nr..., care a fost conexat la dosarul nr...
Prin sentinta civila nr.3113 din 12.11.2009, pronuntata de Judecatoria Tg. Carbunesti, , s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului D. A. si s-a respins actiunea formulata de acesta, s-a admis cererea de interventie formulata de intervenientii D. L. A. si D.A.M., s-a admis in parte actiunea formulata de P. N.
A fost omologat raportul de expertiza intocmit in cauza de expert V.N.si s-a stabilit linia de hotar ce desparte proprietatile partilor ca fiind cea care uneste punctele A 4-5-6-7-8-10-11 spre vest ( catre gardul vechi necontestat) din raportul de expertiza si schita anexa la raport, intocmite de exp. Vamesu Nicolae.
Au fost obligati paratii sa lase reclamantilor (intervenienti) in deplina proprietate si linistita posesie suprafata totala de 2 mp. cu vecinii: N- teren parati, cu lungimea de 14,22 m si latimile variabile, intre 0 m in punctul A, 0,05 m in pct. 4; 0,16 m in pct. 5; 0,25 m in pct. 6; 0,20 m in pct. 7 si 0 m in pct. 8.
Au fost obligati paratii-reclamanti D. A. L. si D. A. M. sa monteze burlane de preluare a apelor pluviale, astfel incat apele provenite din ploi si zapezi sa nu se mai scurga pe proprietatea reclamantului parat P. N. si sa modifice streasina de la ultima constructie din lemn ( in partea de V), astfel incat sa nu treaca pe proprietatea acestuia, cum s-a individualizat in raportul de expertiza.
Au fost respinse celelalte cereri, fiind compensate partial cheltuielile de judecata, pana la concurenta sumei de 1740 lei, urmand ca reclamantii D.A. Lucian si D. A. M. sa fie obligati la diferenta de 700 lei catre P. N., ca titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, s-a retinut ca partile detin in proprietate suprafete de teren invecinate, insa odata cu reconstructia gardului ce desparte proprietatile acestora, nu s-a mai respectat aliniamentul vechiului gard, paratii ocupand din terenul proprietatea intervenientilor o suprafata totala de 2 mp, astfel cum a fost identificata in raportul de expertiza intocmit in cauza, ocupatiunea din partea paratilor fiind dovedita pentru suprafata de teren precizata anterior.
S-a retinut ca reclamantul D. A. nu are calitate procesuala activa, intrucat si-a instrainat proprietatea intervenientilor.
De asemenea, s-au avut in vedere concluziile raportului de expertiza, prin care s-a stabilit ca streasina unei constructii de lemn ce apartine intervenientilor trece pe proprietatea lui P. N. pe latura de vest, incalcandu-i astfel acestuia dreptul de proprietate.
Pentru actiunea in revendicare si obligatia de a face s-au avut in vedere aceleasi concluzii ale raportului de expertiza.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel paratii, invocand faptul ca instanta nu s-a pronuntat asupra exceptiilor invocate si care se refereau la lipsa calitatii procesuale active a reclamantului D. A. si a intervenientilor, exceptii care au avut temeiuri de fapt si de drept diferite, ca instanta a incalcat disp. art. 129 al.4 Cod procedura civila si art. 261 pct. 5 Cod procedura civila, in sensul ca nu a analizat in nici un fel apararile si probele administrate de catre paratii reclamanti, enumerand doar in cuprinsul hotararii o parte din acestea, fara a le analiza.
De asemenea, apelantii au considerat ca le-a fost incalcat dreptul la aparare si la un proces echitabil, intrucat au depus la dosarul cauzei titlul de proprietate pe care instanta nu l-a avut in vedere, nu l-a analizat si si-a insusit in mod necritic concluziile raportului de expertiza.
Astfel, acestia au precizat ca, desi prin raportul de expertiza s-a stabilit ca actele partilor nu respecta situatia concreta de la fata locului, instanta nu a analizat aceste acte, desi putea sa ajunga la concluzia ca situatia de fapt nu concorda cu actele, din culpa intervenientilor care au schimbat aliniamentul gardului vechi, intrand in proprietatea apelantilor cu 50 cm.
In acest sens au formulat obiectiuni la raportul de expertiza, pe care instanta le-a respins fara nici o motivare .
S-a concluzionat ca sentinta este nemotivata, in raport cu probele administrate, pentru ca nu cuprinde nici un considerent din care sa rezulte ca au fost analizate apararile pe care le-au formulat.
Prin decizia civila nr. 94 din 29 martie 2010, pronuntata de Tribunalul Gorj, s-a admis apelul declarat de apelantii parati P. N., P. E., P. M., impotriva sentintei civile nr.3113 din 12.11.2009, pronuntata de Judecatoria Tg. Carbunesti.
A fost desfiintata sentinta si s-a trimis cauza pentru rejudecare aceleiasi instante.
Pentru a decide astfel, Tribunalul a retinut ca prima instanta a pronuntat o sentinta nemotivata, fara a expune considerentele care au condus la solutia adoptata, astfel ca s-a incalcat dreptul la aparare al paratilor, si implicit dreptul la un proces echitabil.
S-a facut aplicarea dispozitiilor art. 297 alin.1 Cod procedura civila, Tribunalul apreciind ca in masura in care litigiul s-ar solutiona in fond in aceasta faza procesuala, in temeiul efectului devolutiv, s-ar incalca dreptul partilor la un grad de jurisdictie, in recurs putand fi invocate doar critici de nelegalitate, si nu de netemeinicie.
Impotriva acestei decizii civile, in termen legal, au declarat recurs intervenientii D. L. A. si D. M. A., criticand-o pentru nelegalitate.
S-a sustinut ca instanta de apel a facut o aplicare gresita a dispozitiilor art. 297 alin.1 Cod procedura civila, nefiind incident nici un din cazurile reglementate de acest text de lege, aspect care atrage aplicarea art. 304 pct.9 Cod procedura civila.
Recurentii intervenienti au aratat ca prima instanta a administrat probele solicitate de parti si a examinat in fond raportul juridic dedus judecatii, iar in masura in care instanta de control judiciar aprecia ca se impune suplimentarea probatoriilor, putea face aplicarea dispozitiilor art.295 Cod procedura civila.
Au solicitat, in principal, admiterea recursului, modificarea deciziei, in sensul respingerii apelului, iar in subsidiar, casarea deciziei din apel si trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 304 pct.7 si 9 Cod procedura civila.
Recursul este fondat.
Tribunalul a facut o aplicare gresita a dispozitiilor art. 297 alin.1 Cod procedura civila, incalcand astfel formele de procedura prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii.
Potrivit art. 297 alin.1 Cod procedura civila, in cazul in care se constata ca, in mod gresit, prima instanta a rezolvat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata, instanta de apel va desfiinta hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare primei instante.
Textul de lege mentionat prevede limitativ si expres doar doua situatii in care instanta de apel poate desfiinta hotararea primei instante cu trimitere spre rejudecare, si anume cand instanta solutioneaza cauza in temeiul unei exceptii procesuale peremptorii, omite sa se pronunte asupra unei cereri sau acorda altceva decat s-a cerut, si cazul in care partea nu a fost legal citata si a lipsit la termenul cand au avut loc dezbaterile in fond.
Ratiunea pentru care legiuitorul a prevazut posibilitatea desfiintarii cu trimitere doar in cele doua ipoteze a fost impusa de necesitatea asigurarii triplului grad de jurisdictie si tine de necesitatea solutionarii cu celeritate a cauzelor civile, ca o consecinta ce decurge din principiul constitutional al judecarii intr-un termen rezonabil, consacrat in art. 21 alin.3 din Constitutie, in acord cu dispozitiile art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului.
Prima ipoteza se refera la gresita solutionare a cauzei in temeiul unei exceptii. Este vorba de exceptii peremptorii, a caror admitere are ca efect neanalizarea fondului raportului juridic dedus judecatii.
Or, in cauza, solutionarea cauzei la prima instanta s-a facut prin analiza in fond a actiunii, sub aspectul tuturor capetelor de cerere cu care instanta a fost investita, in urma administrarii unui probatoriu amplu, ceea ce inseamna ca din aceasta perspectiva nu opereaza dispozitia legala cuprinsa in art.297 alin.1 teza I Cod procedura civila. Imprejurarea retinuta de Tribunal, in sensul ca sunt eronate concluziile raportului de expertiza intocmit la prima instanta si ca obiectiunile formulate impotriva acestuia de catre parati sunt intemeiate si ca atare trebuiau incuviintate, nu are semnificatia juridica a unei necercetari a fondului si putea fi suplinita prin administrarea de probatorii in faza procesuala a apelului, potrivit art. 295 alin.2 Cod procedura civila, avand in vedere cererea de suplimentare a probatoriilor si efectul devolutiv al acestei cai de atac.
Nici cea de-a doua premisa a aplicarii dispozitiilor art. 297 alin. 1 Cod procedura civila, vizand lipsa partii care nu a fost legal citata, nu este operanta, intrucat pentru termenul cand s-a judecat cauza in prima instanta, paratul P. N. a fost prezent, iar ceilalti parati au avut termen in cunostinta si au fost reprezentati de avocat.
Nefiind incidente niciunul din cazurile prevazute de art. 297 alin1 Cod procedura civila, solutia de desfiintare cu trimitere este nelegala.
Avand in vedere aceste considerente, se apreciaza ca instanta de apel a facut o aplicare gresita a dispozitiilor legale cuprinse in art.297 alin.1 Cod procedura civila si a solutionat apelul cu incalcarea formelor de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 alin. 2 Cod procedura civila, fiind incidente motivele de recurs prevazute de art. 304 pct.5 si 9 Cod pr. civ.
Aplicarea gresita a dispozitiilor art. 297 alin.1 Cod procedura civila a impiedicat examinarea criticilor aduse prin motivele de apel si a determinat o necercetare a fondului caii de atac, situatie in care devin incidente prevederile art. 312 pct.5 Cod procedura civila.
Vazand dispozitiile legale mai sus mentionate, se va admite recursul, si potrivit art. 312 pct.3 partea finala Cod procedura civila, se va casa decizia civila si se va trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.
In rejudecare, Tribunalul va raspunde motivelor de apel formulate si va avea in vedere si celelalte critici formulate prin motivele de recurs, care, in contextul solutiei adoptate, devin inutil de analizat.
5