. Domenii asociate:
- asistenta juridica internationala
- drepturile omului
- mandat european de arestare
- procedura penala
Dosar nr. 7947/2/2009 (1996/2009)
Curtea de Apel Bucuresti, sectia a II-a penala si pentru cauze de minori si familie, sentinta penala nr. 225/F din 11 septembrie 2009
Asistenta juridica internationala in materie penala. Mandat european de arestare. Motive de refuz. Situatia cetateanului roman care nu este de acord cu executarea pedepsei in statul de condamnare. Recunoasterea pe cale incidentala a hotararii de condamnare. Judecare in lipsa cu nerespectarea CEDO. Respingerea sesizarii.
Din coroborarea art.88 alin.2 lit.c1 din Legea 302/2004 cu art.88 alin.3 din aceeasi lege - care face trimitere exclusiv la cazul de refuz optional prevazut de litera c1 - reiese ca se produce practic o intervertire a caracterului facultativ al acestui motiv de refuz. Aceasta inseamna ca, in masura in care persoana solicitata, cetatean roman, arata ca refuza executarea pedepsei in statul de condamnare, instanta este obligata, conform art.88 alin.3, sa solicite autoritatii judiciare emitente copia certificata a hotararii de condamnare, declansandu-se procedura recunoasterii pe cale incidentala a hotararii de condamnare (in cadrul procedurii de punere in executare a mandatului european de arestare), motivul optional de refuz la executare devenind unul obligatoriu.
Daca nu sunt indeplinite nici conditiile privind recunoasterea hotararii de condamnare in Romania, inclusiv datorita judecarii in lipsa a persoanei solicitate cu nerespectarea dreptului la un proces echitabil, sesizarea referitoare la punerea in executare a mandatului european de arestare va fi respinsa.
art.6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale
art.88, art.116 alin.1 lit.b din Legea nr.302/2004
Instanta a fost sesizata de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti pentru punerea in executare a mandatului european de arestare emis la data de 10.06.2009 de Tribunalul de Mare instanta din Paris - sectia 26 impotriva numitului B.M.E., pentru a se dispune cu privire la luarea masurii arestarii si predarii persoanei solicitate.
Procurorul nu a luat impotriva persoanei solicitate masura retinerii, apreciindu-se ca nu se impune raportat la toate circumstantele care rezulta din actele lucrarii.
Fata de manifestarea de vointa a persoanei solicitate exprimata in sedinta din 18 august 2009, care a declarat ca nu este de acord cu predarea sa catre statul francez in vederea executarii pedepsei, instanta a constatat incidenta dispozitiilor art.88 alin.3 din Legea 302/2004 si a solicitat autoritatii judiciare emitente copie certificata de pe hotararea de condamnare a persoanei solicitate, precum si informatii suplimentare. La data de 24.08.2009, au fost primite prin fax relatiile solicitate autoritatii judiciare franceze si s-a procedat la traducerea acestora.
Prin incheierea de sedinta de la aceeasi data, in conformitate cu dispozitiile art.90 alin.11 din Legea 302/2004, instanta a luat fata de persoana solicitata masura obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu, pana la solutionarea sesizarii privind punerea in executare a mandatului european de arestare.
Examinand cererea de punere in executare a mandatului european de arestare cu care este sesizata, Curtea retine urmatoarele:
Persoana solicitata B.M.E. este cetatean roman, avand insa si nationalitate franceza. Mandatul european de arestare a fost emis in baza hotararii din 10 iunie 2009 a Tribunalului de Mare Instanta din Paris - camera a 26 a, pronuntata in dosar nr.0828318001, persoana solicitata fiind declarata vinovata de savarsirea infractiunii de abandon de familie, constand in neplata unei pensii de intretinere din septembrie 2007 pana in septembrie 2008 inclusiv, fiind condamnata la 1 an inchisoare. Judecarea cauzei s-a facut in lipsa persoanei solicitate, prin aplicarea dispozitiilor art.412 C. pr. pen.
Referitor la motivele de refuz al executarii, in speta nu a fost identificat decat motivul optional prevazut de art.88 alin.2 lit.c1 din Legea 302/2004 potrivit caruia: "autoritatea judiciara romana de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare cand acesta a fost emis in scopul executarii unei pedepse cu inchisoarea sau a unei masuri de siguranta privativa de libertate, daca persoana solicitata este cetatean roman si acesta declara ca refuza sa execute pedeapsa ori masura de siguranta in statul membru emitent".
Din coroborarea art.88 alin.2 lit.c1 din Legea 302/2004 cu art.88 alin.3 din aceeasi lege (care face trimitere exclusiv la cazul de refuz optional prevazut de litera c1) reiese ca se produce practic o intervertire a caracterului facultativ al acestui motiv. Aceasta inseamna ca, in masura in care persoana solicitata, cetatean roman, arata ca refuza executarea pedepsei in statul de condamnare, instanta este obligata, conform art.88 alin.3 precitat sa solicite autoritatii judiciare emitente copia certificata a hotararii de condamnare, declansandu-se procedura recunoasterii pe cale incidentala a hotararii de condamnare (in cadrul procedurii de punere in executare a mandatului european de arestare), motivul optional de refuz la executare devenind unul obligatoriu.
In situatia in care statul de condamnare trimite documentele solicitate in termenele prevazute de lege, de 20 de zile de la data primei solicitari (conform art.88 alin.4 din legea speciala), instanta investita cu punerea in executare a mandatului european de arestare recunoaste hotararea pe cale incidentala si refuza predarea. Se poate insa ajunge si in situatia in care instanta sa constate ca nu sunt indeplinite nici conditiile prevazute de legea speciala privind recunoasterea hotararii de condamnare in Romania.
In speta, autoritatile judiciare franceze au trimis in termenul prevazut de lege copie certificata de pe hotararea de condamnare, precum si informatiile suplimentare cerute de instanta cu privire la garantia rejudecarii, nu insa si datele referitoare la imprejurarea daca hotararea in baza careia s-a emis mandatul european de arestare este sau nu definitiva, date ce nu erau specificate nici in mandat, in pofida dispozitiilor art.79 alin.1 lit.f din legea 302/2004.
Dar chiar si in masura in care aceasta hotarare ar fi definitiva, Curtea de Apel Bucuresti nu poate totusi dispune recunoasterea pe cale incidentala a hotararii din 10 iunie 2009 a Tribunalului de Mare Instanta din Paris - camera a 26 a, caci nu sunt indeplinite cerintele art.116 alin.1 lit.b din Legea 302/2004.
In acest sens, Curtea considera ca nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil, in sensul art.6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata de Romania prin Legea nr.30/1994. Persoana solicitata nu a avut cunostinta despre procesul pornit impotriva sa, in chiar cuprinsul hotararii din 10 iunie consemnandu-se: "in absenta dnului B.M.E., constatandu-se ca citatia nu a fost inmanata persoanei celui in cauza si ca nu s-a stabilit daca cel in cauza a luat cunostinta de aceasta, in privinta acestuia s-a hotarat judecarea in lipsa". Procesul s-a solutionat la al doilea termen de judecata (dupa ce la primul termen cauza s-a amanat pentru a permite partii civile sa depuna prin registratura suma de bani stabilita), iar pe durata procesului persoana solicitata nu a beneficiat de reprezentare ori de serviciile vreunui aparator (ales ori numit din oficiu).
In aceste conditii, Curtea de Apel Bucuresti a considerat ca persoanei solicitate nu i-a fost respectat dreptul la un proces echitabil, astfel ca nu sunt intrunite cerintele art.116 din legea speciala, pentru a putea dispune recunoasterea pe cale incidentala a hotararii din 10 iunie 2009 a Tribunalului de Mare Instanta din Paris - camera a 26 a.
Judecarea in lipsa nu este de plano incompatibila cu Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, insa in speta nu este posibila o rejudecare a cauzei, cu respectarea tuturor garantiilor procesuale, de catre instantele franceze (cata vreme exista un motiv de refuz la executare, cum s-a aratat mai sus, care va duce la respingerea sesizarii pendinte). Pe de alta parte, Curtea de Apel Bucuresti nu poate proceda nici ea la rejudecarea cauzei, competenta sa limitandu-se strict la a recunoaste hotararea straina (desigur, in masura in care sunt indeplinite cerintele legii).
Ca atare, instanta a constatat ca nu sunt indeplinite cerintele legale pentru a se putea dispune recunoasterea pe cale incidentala a sentintei de condamnare pronuntata la 10.06.2009 de catre Tribunalul de Mare Instanta din Paris - Camera a 26-a si a respins cererea de punere in executare a mandatului european de arestare.
Pe cale de consecinta, a revocat masura preventiva a obligarii de a nu parasi localitatea luata fata de persoana solicitata prin incheierea din 18.08.2009.