Drept procedural. Necitare la fond in calitate de parat a Primarului municipiului Dr.Tr. Severin.Calitate procesuala pasiva. Stabilire cadru procesual in temeiul Lg.10/2001. Decizie nr. 152 din data de 11.05.2009
pronunțată de Curtea de Apel Craiova

Prin sentinta civila nr.1579 din 31.10.2006, pronuntata de Tribunalul Mehedinti in dosarul nr. 9295/2006 s-a respins contestatia retinand ca, potrivit art.16 din Capitolul V al Legii 247/2005, dispozitiile emise de autoritatile investite cu solutionarea notificarilor prin care s-a propus acordarea de despagubiri, se inainteaza Comisiei Centrale pentru Acordarea Despagubirilor, iar decizia acestei comisii poate fi atacata la Sectia Contencios Administrativ a Curtii de Apel Craiova, conform art.19 din Capitolul VI.
Impotriva sentintei, au declarat apel reclamantii criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
La 12.02.2007 a formulat cerere de interventie in interes propriu si in subsidiar in interesul reclamantului, Preda Ioana. Cererea a fost admisa in principiu de instanta de apel.
Prin decizia civila nr. 120/26.02.2007, pronuntata de Curtea de Apel Craiova in dosarul nr. 62/54/2007 s-a admis apelul declarat de reclamantii B. V. si C. V. si cererea de interventie accesorie formulata de P. I., in contradictoriu cu parata Primaria municipiului Drobeta Turnu Severin, a desfiintat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Mehedinti, pentru examinarea in fond a cauzei prin administrarea probelor necesare si concluzionarii asupra cererii reclamantilor de restituire in natura a terenului.
S-a retinut ca, instanta de fond a aplicat gresit dispozitiile art.19 si 20 din Capitolul VI al Titlului VII din Legea nr.247/2005, care se refera la contestarea deciziilor prin care s-a dispus emiterea titlurilor de despagubire, iar prin actiune reclamantii au solicitat restituirea in natura.
Pe parcursul rejudecarii cauzei dupa desfiintare, si-a reiterat cererea de interventie principala P. I. si au formulat cereri de interventie in interes propriu P. C. si P. I., sustinand ca mama lor P. V. a fost sora cu reclamantii si cu intervenienta P. I., iar terenul solicitat provine de la autori comuni B. V. si M. Cererile de interventie au fost incuviintate in principiu prin incheierile de sedinta din 18.06 si 24.09.2007.
In dovedirea contestatiei, reclamantii si intervenientii au depus urmatoarele inscrisuri: dispozitia nr.2099/25.08.2006, acte de filiatie, certificatele de mostenitor nr. 112/1986 si 728/1974, copie dupa planul TCPCH din anul 1974 si au solicitat incuviintarea probei testimoniale cu martorii H. P. si F. I. pentru dovedirea constructiilor care au existat pe teren in momentul exproprierii si a probei prin expertiza topo in vederea identificarii terenului.
Pentru efectuarea expertizei a fost desemnat expert B. S.
La raportul de expertiza intocmit de acesta, reclamantii si intervenientii au formulat obiectiuni intrucat nu au fost convocati sa se prezinte la fata locului in momentul efectuarii expertizei.
Intrucat din raspunsul intocmit de expert la obiectiuni, a rezultat ca expertiza nu s-a realizat la fata locului, instanta a dispus refacerea expertizei in conformitate cu dispozitiile art.208 c.p.civ., insa expertul a solicitat inlocuirea cu alt expert deoarece partile au formulat impotriva sa plangere penala.
Instanta a dispus efectuarea unei noi expertize numindu-l expert pe Paunescu Octavian.
In baza rolului activ, s-au solicitat relatii necesare solutionarii cauzei de la Primaria municipiului Drobeta Turnu Severin, raspunsul acesteia fiind inaintat cu adresa nr. 7217/14.04.2009(fila 89,99).
Tribunalul Mehedinti prin sentinta civila atacata :
A anulat partial dispozitia nr.2099/25.08.2006 in ceea ce priveste articolele 3 si 4.
A constatat ca reclamantii sunt indreptatiti la masuri reparatorii in echivalent conform art.16 din Titlul VII al Legii 247/2005 pentru imobilele ce au facut obiectul decretului de expropriere nr.67/1985, situate in Dr. Tr. Severin, str. Cosminului nr.57, compuse din teren in suprafata de 448 mp si urmatoarele constructii: o casa cu doua camere construita din paianta acoperita cu tigla, o bucatarie de vara cu o incapere si o magazie de lemn cu o singura incapere acoperita cu carton.
S-au mentinut celelalte articole ale dispozitiei contestate.
S-au respins in fond cererile de interventie in interes propriu formulate de intervenientii Preda Ioana, Pogonici Constantin, Pogonici Ion
S-a admis in parte cererea privind acordarea cheltuielilor de judecata.
A obligat parata sa plateasca reclamantului Boruga Virgil 175 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunta astfel Tribunalul a avut in vedere urmatoarele considerente:
In baza Legii 10/2001, in termen legal reclamantii Calagiu Viorica si Boruga Virgil, in calitate de mostenitori directi ai defunctilor Boruga Virgil si Maria, s-au adresat Primariei municipiului Drobeta Turnu Severin cu notificarile nr. 1346/E/2001 si nr.680/E/2001, prin care au solicitat restituirea in natura a terenului de 448 mp situat in str. Cosminului nr. 57, sau despagubiri banesti pentru teren si constructiile demolate, expropriate prin Decretul 67/1985.
Prin dispozitia nr. 2099/31.08.2006, s-a respins cererea pentru restituirea in natura a terenului si s-a propus acordarea de masuri reparatorii reclamantului Boruga Virgil pentru cota de ? din teren si reclamantei Calagiu Viorica pentru cealalta cota de ? din teren si pentru constructiile demolate.
Cu certificatele de mostenitor nr. 728/1974 si 112/1986, atat reclamantii cat si intervenientii au dovedit ca sunt mostenitori ai defunctilor Boruga Virgil -decedat la 14 aug.1973 si Boruga Maria - decedata la 01 sept.1985 cat si faptul ca, bunurile ce au facut obiectul decretului de expropriere nr. 67/1985 au apartinut defunctilor.
Insa, intervenientii nu au formulat notificari cu privire la aceste bunuri, dupa cum rezulta din adresele nr. 7217/14.04.2008 si nr. 20294/2006 (filele 98,99) emise de Primaria municipiului Drobeta Turnu Severin, situatie fata de care, conform art.21 al.5 din L.10/2001 au pierdut dreptul de a solicita in justitie masuri reparatorii in natura sau prin echivalent.
Singurii care au urmat procedura prealabila sunt reclamantii, astfel ca, acestia sunt persoane indreptatite la masuri reparatorii pentru imobilele ce au facut obiectul celor doua notificari in conformitate cu disp. art.3 si 11 din Legea 10/2001.
Dupa exproprierea imobilelor teren si constructii, acestea din urma au fost demolate, dovada fiind declaratiile martorilor audiati.
Din expertiza efectuata in cauza de expertul Paunescu Octavian, a rezultat ca, din suprafata totala de 448 mp, 249 mp sunt ocupati de parcare auto si alee acces parcare, 61 mp sunt ocupati de trotuar, 92 mp reprezinta spatii verzi iar 46 mp teren pe care se afla doua bare de batut covoare, necesare locatarilor blocurilor IA.3 si IA.4.
In raport de destinatia pe care o au suprafetele mai sus mentionate, tribunalul a apreciat ca, terenul in suprafata totala de 4418 mp nu poate fi restituit in natura deoarece este necesar bunei utilizari a constructiilor blocurilor IA.3 si IA.4, pentru cai de acces, spatii verzi si alei, constituind un tot inseparabil, fara posibilitatea crearii unor portiuni libere.
Cum dintre toti cei patru mostenitori, numai reclamantii au uzat de prevederile L.10/2001, s-a apreciat ca decizia de restituire a bunurilor este gresita sub aspectul atribuirii in cote ideale, astfel ca s-a constatat dreptul lor la masuri pentru intregul imobil, urmand ca ulterior sa procedeze la iesirea din indiviziune pe calea dreptului comun.
Impotriva acestei hotarari judecatoresti, au declarat apel reclamantul Boruga Virgil, intervenientii Preda Ioana si Pogonici Constantin, precum si parata Primaria mun. Dr. Tr. Sevrin, in termen si motivat.
Criticile reclamantului si intervenientilor sunt in esenta urmatoarele: nu au fost avute in vedere dispozitiile din decizia Curtii de Apel prin care s-a dispus desfiintarea si trimiterea cauzei spre rejudecare; expertiza nu a fost realizata potrivit legii, nu a au fost avute in vedere toate inscrisurile depuse, toate obiectivele si obiectiunile, iar partile nu au fost convocate; instanta nu a avut rol activ pentru aflarea adevarului, desi cele doua expertize se contrazic; hotararea pronuntata nu cuprinde motivele care au stat la baza inlaturarii primei expertize sin u precizeaza care sunt utilitatile ce afecteaza terenul potrivit legii 10/2001 si care ar conduce la imposibilitatea restituirii in natura; desi initial cererea de interventie a fost admisa de Curtea de Apel Craiova, tribunalul a dispus in mod gresit respingerea acesteia.
Criticile paratei Primaria mun. Dr. Tr. Severin, sunt in esenta urmatoarele: Primaria nu are calitate procesuala pasiva, intrucat in ceea ce priveste solutia data notificarilor si avand in vedere inaintarea dosarului la Autoritatea Nationala, aceasta din urma are calitate daca partile sunt nemultumite de cuantumul despagubirilor; actiunea a ramas fara obiect intrucat notificarea s-a solutionat, iar dosarul s-a inaintat in procedura de stabilire a despagubirilor la Autoritatea centrala.
- Apelul declarat de reclamant si intervenienti este fondat si se va admite ca atare, pentru considerentele ce se vor arata in continuare:
In cauza, imobilul a fost preluat de stat prin expropriere, asa cum rezulta din sustinerile partilor, desi la dosar nu s-a facut dovada directa a acestei imprejurari de drept. Este important a se cunosate modalitatea de preluare a imobilului, pentru a se stii in care categorie de imobile se incadreaza cel in litigiu, din cele la care se refera art. 2 din Legea 10/2001.
De asemenea, este important a se cunoaste daca si ce lucrari pentru care s-a dispus exproprierea s-au edificat, daca s-au platit despagubiri, dar si cuantumul acestora, pentru aplicarea adecvata si nuantata, a disp. prev. de art. 11 din Legea 10/2001.
In cauza, s-a formulat contestatia impotriva Dispozitiei emise in procedura Legii 10/2001, dar inafara dispozitiei atacate ce a fost depusa in copie de catre reclamanti, nu s-au depus copii de pe: Notificarile formulate de catre cei doi reclamanti 680/E/2001 si 1346/N/2001 si actele intocmite de catre Primarie anterior dispozitiei si care au stat la baza emiterii acesteia, respectiv a modului de solutionare a notificarilor.
In aceeiasi ordine de idei, desi instanta a solicitat la un termen, reclamantii nu au depus actul de proprietate, prin care s-a dobandit de catre parintii (respectiv bunicii intervenientilor Pogonici Ion si Constantin), in anul 1937 - imobilul in litigiu, actul fiind cu siguranta depus odata cu notificarile si folosit la notariat in vederea dezbaterii celor doua succesiuni ale autorilor Boruga Maria si Virgil. Utilitatea acestuia poate fi indiscutabila la stabilirea clara si precisa a amplasamentului si dimensiunilor terenului in litigiu, respectiv la localizarea terenului in configuratia actuala a zonei, alaturi de alte elemente tehnice din documentatiile intocmite cu ocazia preluarii.
In cauza, cele doua expertize realizate se contrazic reciproc in privinta existentei unei suprafete de teren libere in sensul legii 10/2001 si care s-ar putea restitui in natura, in sensul ca expertiza Bites sustine posibilitatea restituirii unei suprafete de 240 mp, expertiza Paunescu arata contrariul, iar reclamantii isi exprima punctual de vedere potrivit caruia intreaga suprafata de teren ar fi susceptibila de restituire si ca o latime de 7 m din terenul lor, a fost dat altei persoane .
Prin intampinare, Primaria mun. Dr.Tr. Severin, sustine ca terenul apartine domeniului public al municipiului si ca nu poate fi restituit total sau partial. Invoca in sustinerea punctului de vedere, un act normativ ce reglementeaza planul de urbanism general, dar in concret, nu depune niciun act din care sa rezulte destinatia si apartenenta terenului in litigiu, la domeniul public al municipiului.
In situatia existentei a doua probe stiintifice cu valoare egala, dar si a apararilor paratei nesustinute prin probe in privinta destinatiei si regimului juridic al terenului, nu exista niciun un argument de a confirma si de a insusi concluziile uneia dintre expertize si inlaturarea celeorlalte, in lipsa unor alte dovezi care sa se coroboreze cu una sau alta din cele doua expertize. Imprejurarea ca expertiza Paunescu este ultima din punct de vedere cronologic, nu are nicio relevanta.
Mai mult, expertul nu a raspuns la toate obiectivele stabilite - desi tribunalul a indicat ca fiind obiective si obiectiunile formulate de parti la prima expertiza si nu apare consemnat in incheiere modalitatea de numire a expertului in raport cu disp. art. 202 alin. 1 Cod procedura civila, dar si posibilitatea legala a partilor de a alege experti asistenti.
Instanta a stabilit ca obiectiv de expertiza si evaluarea, desi fata de data emiterii Dispozitiei contestate, ulterioara modificarii Legii 10/2001 prin Legea 247/2005- ce contine norme de stricta interpretare si de imediata aplicare, evaluarea imobilelor nu se mai realizeaza de catre instantele judecatoresti ci de Autoritatea centrala si in procedura prev. de Titlul VII din legea 247/2005. Chiar daca evaluarea nu s-a realizat, intrucat expertii nu aveau specialitatea adecvata, este indicat ca instanta sa stabileasca in mod complet obiectivele utile unei rezolvari judicioase a cauzei, in asa fel incat si onorariul pe care partea il plateste sa fie afectat numai acestui scop, iar expertii sa intocmeasca lucrarea de calitate si la timp, exclusiv in raport cu specialitatea lor.
In aceeiasi ordine de idei, ambii experti mentioneaza ca au folosit ca instrument de masurare ruleta de 50 m, iar nu un instrument de masurare performant si de precizie.
De asemenea, in cauza s-au formulat mai multe cereri de interventie.
In primul ciclu procesual - in apel, a formulat cerere de interventie in interes propriu, calificata ca fiind accesorie, Preda Ioana.
In rejudecare, aceasta, dar si Pogonici Constantin si Pogonici Ion, au formulat cerere de interventie in interes propriu.
Intervenientii au fost conceptati, iar instanta s-a pronuntat prin sentinta asupra acestora, dar totusi - se constata ca asupra cererilor de interventie nu s-a acordat cuvantul si nu s-au pus concluzii, in sensul admiterii sau respingerii, fie pe exceptie, fie pe fond..
Din incheierea de dezbateri ce au avut loc in sedinta publica de la 26 ianuarie 2009, rezulta clar aceasta imprejurare.
Simplul fapt ca avocatul a pus conluzii asupra exceptiei ridicate de catre parata prin intampinare, prin lasarea la apreciere asupra acesteia, nu echivaleaza si nu satisface exigentele impuse de principiul oralitatii si contradictorialitatii dezbaterilor, ce garanteaza respectarea dreptului la aparare si la un proces echitabil.
Nu in ultimul rand, trebuie subliniata si imprejurarea cu privire la cadrul procesual cu privire la parti pe care reclamantii l-au fixat prin cererea de chemare in judecata.
Astfel, acestia au contestat o dispozitie emisa de catre Primarul mun. Dr. Tr. Severin, in procedura legii 10/2001 si in conformitatea cu disp. art. 21 alin. 4 din lege, persoana juridica notificata si detinatoare conform art. 22 din acelasi act normative, fiind unitatea administrative-teritoriala - municipiul Dr. Tr. Severin. Reclamantii nu au specificat in mod expres paratii, dar fata de obiectul cererii introductive de instanta, este clar cadrul procesual cu privire la acestia.
Or, in mod gresit si cu incalcarea principiului disponibilitatii in procesul civil, nu s-a dispus conceptarea si citarea in cauza si a emitentului actului - Primarul municipiului, nefiind suficienta citarea primariei.
Astfel, potrivit art.20 alin.1 din Legea administratiei publice locale nr.215/2001, comunele, orasele, municipiile si judetele - sunt unitati administrativ teritoriale in care se exercita autonomia locala si in care se organizeaza si functioneaza, autoritati ale administratiei publice locale.
Aceste autoritati ale administratiei publice locale, prin care se realizeaza autonomia locala, sunt potrivit art.23 din Lege : consiliile locale, comunale, orasenesti si municipale - ca autoritati deliberative si primari - ca autoritati executive.
Art.21 alin.2 si art.62 alin.1 din Lege, recunosc primarului calitatea de reprezentant al unitatii administrativ teritoriale, in justitie si in relatiile cu persoanele fizice, iar potrivit legii speciale si in concordanta cu regulile ce se desprind din cea a administratiei locale, primarul ce exercita o functie de autoritate publica - emite dispozitia .
In virtutea unui rol activ minimal, potrivit disp. art. 129 alin. 4 si 5 Cod procedura civila si respecatand totodata principiul disponibilitatii, dispozitiile art. 129 alin. final Cod procedura civila, instanta era tinuta, in masura in care era nelamurita cu privire la persoanele parate chemate in judecata, sa ceara explicatii suplimentare partilor privind aceasta imprejurare de drept si in functie de acestea, dar si de dispozitiile legale ce reglementeaza modul de organizare, activitatea si atributiile autoritatilor statului si din legea speciala, sa le transpuna in cauza.
Numai procedand in acest mod, se asigura persoanei un drept real de acces la o instanta, fara ca prin aceasta sa i se poata imputa tribunalului ca schimba cadrul procesual cu privire la parti, avand in vedere ca, primarul impreuna cu aparatul propriu de specialitate al primarului, potrivit art. 61 alin. 3 si 4 din lege, formeaza Primaria - ca structura functionala cu activitate permanenta a municipiului, ce aduce la indeplinire hotararile consiliului local, conform art. 77 din acelasi act normativ.
Neprocedand in acest mod si expediind problema identitatii dintre parata chemata in judecata si persoana obligata in raportul juridic dedus judecatii fara o cercetare atenta, desi reclamantii au inteles sa-l indice prin contestarea actului si pe primar emitent al actului in calitate de reprezentant al unitatii administrativ teritoriale notificata, instanta de fond a pronuntat o hotarare nelegala.
Or, instanta nu poate stabili o obligatie in sarcina unei persoane care nu a fost parte in proces, iar reclamantii au interes in a obtine hotararea favorabila la care socotesc ca sunt indreptatiti, opozabila si in contradictoriu cu emitentul actului a carui anulare tind sa o obtina.
Altfel spus, raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decat intre toti titularii dreptului si ai obligatiei corelative, ce rezulta din raportul de drept material dedus judecatii. Cum o parte din titularii obligatiei deduse judecatii desi a fost chemata in judecata, respectiv Primarul , dar nu a fost citata- instanta nu putea examina si dispune asupra celor cerute de reclamanti si intervenienti - deoarece, din punct de vedere procesual, nu s-a stabilit corect cadrul cu privire la parti.
In final, Curtea mai identifica o serie de elemente ce nu au fost avute in vedere in prima instanta, necesare in prevenirea unor neregularitati procedurale ce s-ar putea repeta in caz ca nu sunt observate, cu toate consecintele ce decurg de aici, in raport cu disp. art. 105 si urm. Cod procedura civila: numele corect al reclamantului este Boruga Virgil Gheorghe; acesta nu mai locuieste la adresa initial indicata, fiind restituita dovada de citare cu in primul ciclu procesual in apel, cu mentiunea mutat de la adresa; atat reclamantul, cat si intervenienta Preda Ioana au mandatat pe numitii Carstea Ion si Carstea Daniela sa le reprezinte interesele. In aceasta privinta, instanta trebuie sa analizeze limitele mandatului pentru a stabili daca/unde si prin cine se face citarea mandantilor, atat pentru chemarea in fata instantei, pentru comunicarea hotararii, cat si pentru o convocare regulata la fata locului de catre expert.
De asemenea, cei doi intervenienti nu au depus niciun act de stare civila, pentru a-si dovedi calitatea pretinsa, de nepoti ai autorilor Boruga Maria si Virgil, desi este adevarat nu este contestata de celelalte parti. In aceeiasi ordine de idei, instanta trebuie sa verifice limitele mandatului dat avocatului ales, avand in vedere ca in prima instanta, intr-una din incheieri apare mentiunea ca aparatorul o asista si pe reclamanta Calagiu Viorica, respectiv ca ii reprezinta pe ambii reclamanti, desi din imputernicirea avocatiala nu rezulta aceasta imprejurare. De asemenea, pentru a se garanta o citare legala a tuturor partilor in proces, a se intocmi procedurile de citare si comunicare fara vatamarea procesuala a vreuneia dintre acestea si pentru o aplicare corecta a disp. art. 15 3 alin. 1 Cod procedura civila, este necesar ca instanta sa se asigure care sunt partile care au angajat aparatorul ce-i asista/reprezinta, intrucat la o simpla observare a imputernicirii se poate constata ca un nume pare sa nu fie scris odata cu celelalte, iar numarul persoanelor nu concorda cu cel al semnaturilor.
- Avand un vedere solutia de desfiintare cu trimitere ce se impune prin solutionarea apelului analizat in precedent, apelul declarat de parata Primaria mun. Dr. Tr. Severin - ca unitate functionala permanenta asa cum este definita de art. 77 din legea 215/2001, se va admite ca urmare, pentru o rezolvare unitara a cauzei si avand in vedere ca prin necitare si prin necomunicarea sentintei catre Primar, acesta a fost lipsit de posibilitatea de a declara apel. Dar, cele doua exceptii invocate de catre apelanta, nu sunt intemeiate, astfel:
Asa cum s-a aratat si in prima decizie pronuntata de Curtea de Apel Craiova, decizia ce se va emite eventual in procedura prev. in Titlul VII din Legea 247/2005, va face obiectul unui alt litigiu, in care Autoritatea Nationala emitenta este parte. Prin urmare, in prezenta cauza au calitate procesuala pasiva Primarul si Primaria, asa cum s-a aratat in raport cu dispozitiile legale enuntate in precedent.
Pe de alta parte, actiunea nu este lipsita sau ramasa fara obiect si priveste legalitatea si temeinicia Dispozitiei emise in solutionarea Notificarilor potrivit art 25 alin 1 din legea 10/2001 , reclamantii formuland contestatia in temeiul art. 26 alin. 3 din acelasi act normativ, fiind nemultumiti de solutia din Dispozitie prin care s-a respins cererea de restituire in natura a imobilului teren.
In orice caz, nu se poate dispune citarea direct in apel a Primarului municipiului, fara ca acesta sa nu poata invoca in mod valabil lipsirea de un grad de jurisdictie, imprejurare ce ar conduce la casarea unei astfel de decizii, la reluarea judecatii si la prelungirea excesiva a duratei procesului.
Prin urmare, toate partile au interes ca fondul cauzei sa se solutioneze intr-un cadru procesual adecvat si cu observarea tuturor formelor legale privind citarea, comunicarea actelor de procedura si administrarea probelor si cu aflarea adevarului - in scopul pronuntarii unei hotarari legale si temeinice si prevenirii unor litigii viitoare
Acestea sunt considerentele pentru care, in baza art. 297 alin. 1 Cod procedura civila, se vor admite apelurile, se va desfiinta sentinta si se va trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante - Tribunalul Mehedinti.