Curtea de Apel Cluj, Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal, decizia nr. 1955 din 9 septembrie 2010
Prin sentinta civila nr. 672 din data de 26 februarie 2010 pronuntata de Tribunalul Cluj - Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale s-a admis exceptia invocata de parata PRIMARIA MUNICIPIULUI DEJ si, in consecinta, s-a respins actiunea reclamantului SINDICATUL NATIONAL AL POLITISTILOR SI VAMESILOR PRO LEX, in calitate de reprezentant al membrilor de sindicat impotriva paratei, pentru exceptia lipsei calitatii procesuale pasive.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut ca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de parata PRIMARIA MUNICIPIULUI DEJ este fondata avand in vedere ca potrivit prev. art. 77 din Legea nr. 215/2001 "primarul, viceprimarul, secretarul unitatii administrativ teritoriale si aparatul de specialitate al primarului constituie o structura functionala cu activitate permanenta, denumita primaria comunei, orasului sau municipiului, care duce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale".
Totodata, potrivit prev. art. 20 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 "comunele, orasele, municipiile si judetele sunt unitati administrativ teritoriale in care se exercita autonomia locala si in care se organizeaza si functioneaza autoritati ale administratiei publice locale" iar conform art. 21 alin. 1 teza I din aceeasi lege "unitatile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu".
Art. 21 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 stipuleaza in mod expres ca "in justitie unitatile administrativ teritoriale sunt reprezentate, dupa caz, de primar sau de presedintele consiliului judetean".
Codul de Procedura Civila in art. 41 alin. 1 si 2 prevede ca "orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata iar asociatiile sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta in judecata ca parate daca au organe proprii de conducere".
Din coroborarea prevederilor art. 20 alin. 1 cu art. 21 alin. 1 teza I-a din Legea nr. 215/2001, a apreciat instanta de fond, reiese ca unitatile administrativ teritoriale fiind comunele, orasele, municipiile si judetele numai acestea sunt persoane juridice de drept public, au capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu.
Astfel, a concluzionat instanta de fond, pentru a fi parte in procesul civil atat reclamantul cat si paratul trebuie sa indeplineasca si conditia existentei capacitatii procesuale.
Potrivit prev. art. 77 din Legea nr. 215/2001 primaria este o simpla structura functionala cu o activitate permanenta alcatuita din primar, viceprimari, secretarul comunei, orasului sau municipiului si din aparatul propriu de specialitate al consiliului local care "duce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatilor locale".
Avand in vedere prevederile legale mentionate, instanta de fond a concluzionat ca primaria nu poate fi calificata ca si persoana juridica, deoarece este definita ca fiind o structura functionala interna a unitatii administrativ teritoriale iar pe de alta parte nu intruneste elementele constitutive ale unei persoane juridice neavand un buget si patrimoniu propriu.
Coroborand ansamblul prevederilor legale expuse, cu prevederile art. 35 din Decr. nr. 31/1954 potrivit carora numai persoana juridica are capacitate procesuala - exercitiul drepturilor procedurale - tribunalul a apreciat ca parata nu are capacitate procesuala de folosinta si a dispus admiterea exceptiei invocate si respingerea actiunii.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs reclamantul SINDICATUL NATIONAL AL POLITISTILOR SI VAMESILOR PRO LEX, in calitate de reprezentant al membrilor sai de sindicat, solicitand admiterea acestuia, desfiintarea hotararii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante.
In motivarea recursului, reclamantul a sustinut ca sentinta pronuntata de prima instanta este nelegala si netemeinica, fiind data cu incalcarea legii, deoarece in mod eronat s-a apreciat ca parata nu are calitate procesuala in cauza, in conditiile in care art. 77 din Legea nr. 215/2001 reglementeaza si defineste aceasta institutie ca pe o institutie cu activitate permanenta, constituita prin primar, viceprimar, secretarul unitatii administrativ-teritoriale, care duce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale, respectiv stabileste raporturile juridice necesare cu tertii.
Pe de alta parte, reclamantul a mai apreciat ca instanta de fond si-a intemeiat solutia pe considerente lipsite de legatura cu exceptia discutata, respectiv a argumentat respingerea cererii sale pe faptul ca Primaria Mun. Dej este doar o structura functionala cu activitate permanenta si ca atare, nu ar avea personalitate juridica si nu ar putea sta in instanta in nume propriu. Or, in opinia reclamantului, aceste argumente sunt de natura sa se subsumeze analizei notiunii de capacitate procesuala si unei eventuale exceptii a lipsei capacitatii procesuale, dar nu au nicio legatura cu ideea de calitate procesuala pasiva, deoarece aceasta calitate semnifica existenta unei identitati intre persoana paratului si cel obligat in raportul dedus judecatii, neavand de-a face cu ideea de existenta sau inexistenta a personalitatii juridice.
Pentru toate aceste considerente, reclamantul a solicitat admiterea recursului si desfiintarea hotararii atacate.
Analizand recursul prin prisma motivelor invocate si a actelor atasate la dosar, Curtea de apel constata ca este nefondat pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art. 2 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 republicata, functionarul public este persoana numita, in conditiile acestui act normativ, intr-o functie publica. In acceptiunea art. 2 alin. 1 din Legea nr. 188/1999 republicata, functia publica reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica centrala si locala si autoritatile administrative autonome.
Raporturile de serviciu, deduse judecatii in prezenta cauza, se nasc si se exercita in baza actului administrativ de numire emis in conditiile legii.
In calitate de autoritate a administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala, primarului ii revine conform art. 63 alin. 5 din Legea nr. 21572001, atributia de numire, sanctionare si suspendare , modificare sau incetare a raporturilor de serviciu pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate.
Potrivit art. 4 alin. 1, din Legea nr. 371/2004, Politia Comunitara se infiinteaza prin hotarare a consiliilor locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, oraselor si comunelor, dupa caz, si se subordoneaza primarilor acestora.
Rezulta asadar fara echivoc ca titulara de obligatii in raportul juridic dedus judecatii nu este parata Primaria municipiului Dej, care constituie, dupa cum se prevede in cuprinsul art. 77 din Legea nr. 215/2001, o entitate compusa din primar, viceprimar, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si aparatul de specialitate al primarului, in mod corect retinand prima instanta ca aceasta nu justifica legitimare procesuala pasiva in prezenta cauza.
Imprejurarea ca in argumentatie s-au folosit si argumente ce exced analizei exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive nu este de natura a infirma legalitatea solutiei de respingere a actiunii pentru lipsa calitatii procesuale pasive a paratei.
Ca urmare, in baza dispozitiilor art. 312 alin. 1 Cod procedura civila, Curtea va respinge recursul ca nefondat si va mentine sentinta recurata ca legala si temeinica, cu completarea motivarii in sensul celor aratate anterior.