Legea nr. 10/2001. Expropriere. Bunuri mobile

Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Dolj, la data de 02.09.2008, reclamantii P.V.G. si P.V.C.E. au chemat in judecata Primaria Craiova, prin Primar, solicitand instantei restituirea bunurilor mobile ce au apartinut tatalui lor.
In motivare au aratat ca au formulat notificare in conformitate cu Legea nr. 10/2001, care se refera la bunurile (marfurile) ce au apartinut tatalui acestora, in calitate de unic comerciant, ce a functionat intr-un spatiu inchiriat.
Activitatea magazinului a fost suspendata temporar pentru 30 de zile la data de 7 mai 1949, in baza unei scrisori din 11 mai 1949 a Ministerului Alimentatiei si Comertului.
Marfurile inventariate la 10 mai 1949, cand a fost resigilat magazinul de catre organele administratiei locale, au facut obiectul unei propuneri de vanzare catre stat pentru un procent de 15% din valoarea marfurilor, prin magazinul de stat Oltenia din Craiova. In urma refuzului de a primi aceasta oferta, marfurile au fost preluate in mod abuziv in custodie de catre magazinul de stat Oltenia, la data de 24.09.1949, preluarea facandu-se cu proces verbal si inventar.
Prin sentinta civila nr.374 din 02 decembrie 2008, pronuntata in dosar nr.15384/63/2008, Tribunalul Dolj a respins contestatia formulata de reclamantii P.V.G. si P.V.C.E., in contradictoriu cu paratul Municipiul Craiova, prin Primar.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a constatat urmatoarele :
Temeiul de aplicare al Legii 10/2001, lege cadru in materia restituirii bunurilor preluate abuziv de statul roman in perioada 1940 - 1989, include in primul rand bunurile imobile, astfel cum sunt definite prin art. 6 alin 1, respectiv terenuri cu sau fara constructii, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii in mod abuziv.
Cu privire la bunurile mobile, masurile reparatorii vizeaza doua situatii limitativ prevazute de Legea 10/2001, republicata, in care persoanele indreptatite pot beneficia de acestea, reclamantii neregasindu-se in niciunul din cazuri (art.6 alin.1 si 2 din Lg. 10/2001).
O situatie este cea a bunurilor mobile devenite imobile prin incorporare in constructii, iar cea de a doua situatie este aceea in care utilajele si instalatiile au fost preluate abuziv de catre stat sau persoane juridice odata cu imobilul. In consecinta, desi reclamantii au depus la dosar inscrisuri pentru dovedirea preluarii abuzive a marfurilor, tribunalul a constatat ca notificarea a fost solutionata conform dispozitiilor legii invocate, actul administrativ-jurisdictional fiind legal si temeinic.
In termen legal, impotriva acestei sentinte au declarat apel reclamantii P.V.G. si P.V.C.E., considerand-o ca fiind nelegala si netemeinica deoarece sunt nemultumiti de timpul in care s-a produs solutionarea notificarii de catre Comisia Judeteana pentru Aplicarea Lg. 10/2001, dupa 7 ani de la momentul notificarii, iar pe de alta parte instanta nu a facut corect aplicarea dispoz. art. 11 din Lg. 10/2001, avand in vedere ca marfurile au fost confiscate si vandute ca urmare a exproprierii lor de catre stat.
Consimtamantul autorului lor la preluarea marfurilor s-a dat prin constrangere, iar ca urmare a obiectiunilor formulate de acesta, a fost condamnat penal. S-a considerat, de asemenea, ca in cauza sunt aplicabile dispoz. art. 47 din Lg. 10/2001, Normele Metodologice adoptate prin HG 498/2003, precum si HG 250/2007.
Criticile formulate nu sunt intemeiate.
In cauza, nu isi gasesc aplicarea dispoz. art. 11 din Lg. 10/2001, avand in vedere ca acest text de lege se refera in mod expres la bunuri imobile expropriate si nu la bunuri mobile, asa cum sunt cele care fac obiectul notificarii formulate de apelanti.
Bunurile care fac obiectul notificarii se regasesc in procesul verbal de preluare din 24.09.1959, precum si in actul de vanzare-cumparare, toate constituind bunuri mobile: chei franceze, cutite pentru bucatarie, rulete de otel, lacate, chei, etc., toate aceste bunuri fiind valorificate prin sectorul de stat. Bunurile enumerate se incadreaza in categoria bunurilor definite ca bunuri mobile prin art. 473 Cod civil (sunt mobile prin natura lor corpurile care se pot transporta de la un loc la altul).
Atat prin HG 498/2003, cat si prin HG 250/2007, privind Normele Metodologice de Aplicare a Lg. 10/2001, nu se face nicio referire la bunuri mobile, asa cum sustin reclamantii apelanti, dimpotriva legea precizeaza ca, prin sintagma "imobilele expropriate" s-a avut in vedere aceasta categorie de bunuri, indiferent de legea prin care s-a facut exproprierea in perioada de referinta si indiferent de calificarea titlului in temeiul caruia acestea au fost expropriate.
De altfel, prin art. 6 din Lg. 10/2001, sunt definite bunurile imobile, in sensul legii, ca fiind terenurile cu sau fara constructii cu oricare dintre destinatiile avute la data preluarii in mod abuziv, precum si bunurile mobile devenite imobile prin incorporare in aceste constructii.
Prin urmare, legea se refera numai la restituirea bunurilor mobile care sunt devenite imobile prin incorporare, in alin. 2 al textului de lege specificandu-se utilajele si instalatiile preluate odata cu constructiile, ceea ce nu este cazul marfurilor ce au facut obiectul preluarii de catre stat de la autorul reclamantilor, acestea neputand intra in categoria bunurilor imobile prin incorporare.
Legea are in vedere bunurile imobile, asa cum sunt definite prin art. 462 Cod civil si urmat. (bunuri imobile prin natura lor sau, prin destinatia lor, sau prin obiectul la care ele se aplica). Bunurile imobile prin destinatie se refera la bunurile mobile aflate intr-un raport de accesorietate cu bunurile imobile, concretizat fie printr-o legatura materiala, fie printr-o legatura intelectuala, astfel incat formeaza un tot unitar.
Chiar daca art. 47 din Lg. 10/2001 nu mai foloseste sintagma "bunuri imobile", ci numai bunuri preluate in mod abuziv, atat timp cat prin art. 1 si 6 din lege se definesc bunurile ce sunt preluate in mod abuziv, iar acestea sunt numai bunuri imobile sau bunuri mobile prin incorporare in constructii, aceasta norma nu are aplicare decat cu privire la aceasta categorie de bunuri care face obiectul Lg. 10/2001.
Este reala sustinerea apelantilor ca preluarea acestor bunuri s-a facut de catre stat in mod abuziv, dar neexistand o lege speciala pentru repararea prejudiciului suferit prin preluarea abuziva a acestui gen de bunuri mobile (marfuri vandabile), reclamantii aveau la indemana actiunea de drept comun, in revendicare, conform art. 480 Cod civil.
Faptul ca a durat foarte mult solutionarea notificarii de catre organele administrative, nu este o critica care vizeaza activitatea de judecata si instanta nu are abilitarea de a se pronunta asupra acestei critici.
Urmeaza ca, aplicand art. 296 Cod pr. civ., sa se respinga ca nefondat apelul.