Fond funciar. Procedura de stabilire si acordare a despagubirilor pentru terenuri cu privire la care s-a reconstituit dreptul de proprietate in baza Legii nr. 247/2005. Decizie nr. 324 din data de 20.10.2008
pronunțată de Curtea de Apel Craiova

Prin cererea inregistrata la 03.08.2007, reclamantul CV a chemat in judecata pe paratii Statul Roman prin Ministerul Economiei si Finantelor si Directia Generala a Finantelor Publice Gorj, pentru ca prin sentinta ce se va pronunta sa fie obligati in solidar sa-i plateasca cu titlu de despagubiri, suma de 4.000.000 lei RON, pentru suprafata de 19,39 ha teren cu vegetatie forestiera, ocupata si defrisata si ulterior decopertata de catre unitatile miniere de-a lungul anilor 1960-1990.
Si-a intemeiat aceasta actiunea pe dispozitiile art.4.1 si 3 din Legea nr.10/2001, modificata prin Legea nr. 247/2005.
Prin sentinta civila nr. 5604/12.09.2007, pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu in dosar nr. 9837/318/2007, s-a declinat competenta de solutionare a cererii de chemare in judecata formulata de reclamant, in favoarea Sectiei Civile a Tribunalului Gorj, cu motivarea ca valoarea obiectului cererii de chemare in judecata este de 4.000.000 lei, depasind astfel valoarea de 5 miliarde lei, prevazuta de art. 2 pct. 1 lit. a C.pr.civ. si astfel de cereri sunt date in competenta tribunalului.
Prin sentinta civila nr.9810/95/2007 pronuntata de Tribunalul Gorj in dosarul nr.9810/95/2007 s-a respins actiunea civila formulata de reclamant, impotriva paratilor Statul Roman prin Ministerul Economiei si Finantelor, si Directia Generala a Finantelor Publice Gorj.
S-a retinut ca reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin sentinta civila nr.2100/23.03.2007 a Judecatoriei Tg.Jiu, pentru suprafata de 19,39 ha teren cu vegetatie forestiera, prin acordare de despagubiri, conform dispozitiilor Legii nr.247/2005.
Desi actiunea a fost intemeiata pe dispozitiile Legii nr.10/2001, reclamantul nu a urmat procedura prevazuta de aceasta lege, fiind vorba de terenuri cu vegetatie forestiera, situate in extravilanul localitatii, pentru care i s-a recunoscut dreptul conform legilor fondului funciar.
In raport de dispozitiile art.1 alin.3 din Titlul VII din Legea nr.247/2005, plata despagubirilor pentru terenurile ce urmeaza regimul juridic stabilit de legile fondului funciar, se face in conformitate cu prevederile din acest titlu, astfel ca reclamantul are posibilitatea de a apela la procedura administrativa conform art.16 si urmatoarele din Titlul VII.
Impotriva sentintei reclamantul a declarat apel, pentru gresita aplicare a legii si interpretarea eronata a actului dedus judecatii.
A sustinut ca instanta avea obligatia de a acorda despagubiri conform Titlului VI din Legea nr.247/2005, dar a nesocotit aceste dispozitii, cat si prevederile art.44 alin.6 din Constitutia Romaniei.
Reclamantului i s-a stabilit dreptul la despagubiri in temeiul legilor fondului funciar, si cu toate acestea instanta, in mod gresit a apreciat ca are posibilitatea de a apela la procedura din art.16 si urmatoarele din Titlul VII al Legii nr.247/2005.
In ultima critica, apelantul pretinde ca hotararea cuprinde motive contradictorii, in ultimul alineat din prima pagina a considerentelor retinandu-se ca despagubirile s-au acordat in baza Legii nr.247/2005 de modificare a Legii nr.169/1997, iar in pagina a doua, ca urmeaza ca reclamantul sa-si intemeieze actiunea pe prevederile Titlului VII din lege.
La termenul acordat de Curtea de Apel Craiova la 18.02.2008, reclamantul a solicitat admiterea cererii de sesizare a Curtii Constitutionale, cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.13 alin.(1) si 16 din Titlul VII al legii nr.247/2005.
Prin incheierea din 31.03.2008, instanta a admis cererea apelantului si a dispus inaintarea dosarului la Curtea Constitutionala, judecarea cauzei in apel fiind suspendata in baza art.244 alin.1 pct.1 Cod pr.civila.
Exceptia de neconstitutionalitate invocata de reclamant a fost respinsa prin decizia nr.801 din 3.07.2008 a Curtii Constitutionale, pronuntata in dosarul nr.956 D/2008, decizie inaintata Curtii de Apel Craiova la data de 13.08.2008.
Examinand motivele de apel formulate de reclamant, se constata ca acesta nu este fondat.
Pentru terenul cu vegetatie forestiera in suprafata de 19,39 ha, reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate, prin acordare de despagubiri, in baza Legii nr.247/2005 (Titlul VI), prin sentinta civila nr.2100/23.03.2007 a Judecatoriei Tg.Jiu.
Dispozitiile din Titlul VI al legii modifica si completeaza Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 si ale Legii nr.169/1997, stabilind categoriile de persoane si termenele in care pot fi formulate cererile de reconstituire, suprafetele in limitele carora se recunoaste dreptul de proprietate si categoriile de terenuri vizate de lege, cat si procedura de reconstituire a dreptului.
Regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv este reglementat in Titlul VII al legii, asa cum a retinut prima instanta prin sentinta apelata.
Conform prevederilor art.1 alin.3 din Capitolul I al Titlului VII, "despagubirile acordate in baza Legii fondului funciar nr.18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, a Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legilor fondului funciar nr.18/1991 si ale Legii nr.169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, vor urma procedura si se vor supune dispozitiilor privind acordarea despagubirilor din aceasta lege".
Articolul 16 si urmatoarele din Titlul VII reglementeaza procedura administrativa pentru acordarea despagubirilor, instituind competenta Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor, care desemneaza in mod aleatoriu evaluatorul dintr-o lista de evaluatori autorizati, afisata pe site-ul oficial al Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, acesta urmand sa efectueze raportul de evaluare ce va contine cuantumul despagubirilor, in limita carora se acorda titluri de valoare.
Curtea Constitutionala, prin decizia nr.801/3 iulie 2008, a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.13 alin 1 si art.16 din Titlul VII al Legii nr.247/2005, invocata de reclamantul din prezenta cauza, retinand ca, prin emiterea OUG nr.81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv si a OUG nr.93/2007 pentru modificarea si completarea Titlului VII din Legea nr.247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, solutia legislativa anterior continuta si criticata, referitoare la modalitatea de acordare a despagubirilor sub forma unor titluri de valoare, a fost modificata substantial, art.3 lit.h) din Titlul VII prevazand ca persoanele carora li s-a stabilit un drept de creanta asupra statului roman ca urmare a aplicarii Legii nr.10/2001 si a altor acte normative precizate in titlul VII, pot primi in numerar o suma de pana la 500.000 lei.
In consecinta, intemeiat a retinut instanta ca reclamantul are posibilitatea de a apela la procedura administrativa prevazuta de art.16 si urmatoarele din titlul mentionat.
Textele din Titlul VI al Legii nr.247/2005, la care reclamantul face referire in motivele de apel, nu cuprind prevederi care sa reglementeze procedura de stabilire si plata a despagubirilor pentru terenurile ce cad sub incidenta legilor fondului funciar.
Prin hotararea apelata, reclamantului nu i s-a incalcat dreptul de proprietate ocrotit de dispozitiile art.44 din Constitutie, dar pentru a beneficia de masurile prevazute de lege, respectiv in vederea valorificarii dreptului sau, are obligatia de a urma procedura administrativa prevazuta in Titlul VII din Legea nr.247/2005, asa cum a fost modificat prin OUG nr.81/2007 si nr.93/2007.
Motivarea hotararii pronuntata de Tribunal este coerenta, fiind argumentata pe rationamente ce converg spre o solutie unica, aceea a respingerii cererii, astfel incat nici critica privitoare la contradictorialitatea motivelor din considerentele sentintei nu este intemeiata.
Fata de considerentele aratate, apelul este nefondat si va fi respins, conform art.296 Cod pr.civila.