Potrivit principiului disponibilitatii, reclamantul este cel care stabileste cadrul procesual, inclusiv sub aspectul persoanelor chemate in judecata, insa acest principiu trebuie interpretat prin corelatie cu alte principii care guverneaza procesul civil, in principal cu cel al rolului activ al instantei. Potrivit art. 129 Cod procedura civila, instanta trebuie sa puna in discutie orice imprejurari de fapt sau de drept care sa duca la solutionarea pricinii ( alin 4), trebuie sa staruie pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului ( alin 5) si sa lamureasca partile asupra drepturilor si indatoririlor ce le revin, potrivit pozitiei lor procesuale ( alin 2 ).
Ca urmare, judecatorul nu poate, din oficiu, sa dispuna chemarea in judecata a altor persoane in afara celor chemate in judecata potrivit art. 112 Cod procedura civila sau intervenite in proces in conditiile art. 49 si urm. Cod procedura civila, dar poate sa puna in discutie largirea cadrului procesual, atunci cand pentru judecata corecta, potrivit dispozitiilor legale aplicabile spetei, acest lucru este necesar. De asemenea, atunci cand participarea la proces a anumitor persoane fizice sau juridice este ceruta expres prin lege sau rezulta din natura actului juridic dedus judecatii, instanta are obligatia de a stabili corect cadrul procesual.
Atunci cand se contesta un act administrativ sau orice act juridic, solicitandu-se anularea sau modificarea acestuia, chemarea in judecata a tuturor persoanelor carora actul li se adreseaza sau intre care s-a incheiat actul juridic, este imperios necesara pentru a fi opozabila hotararea pronuntata tuturor.
Prin cererea inregistrata sub nr.6125/95/2007 pe rolul Tribunalului Gorj, contestatorul B. P. a chemat in judecata pe intimata Primaria Municipiului Tg.Jiu, solicitand instantei ca prin sentinta ce se va pronunta, sa se dispuna anularea Dispozitiei Primariei Tg.Jiu nr.4703/01.06.2007.
In motivarea cererii contestatorul a aratat ca este mostenitor al matusii sale E. C., cu imobil nationalizat prin Decr.92/1950, notificat cu nr.3306/09.07.2001.
A aratat ca, pentru partea ce i s-ar cuveni, de 6/8 din imobilul demolat total, de 509,30 mp. accepta despagubiri conform Legii 10/1001, iar partea de teren de 6/8 din 1823,25 mp. o solicita in natura deoarece exista aceasta suprafata ca parte din curtea Judecatoriei Tg.Jiu si a Tribunalului Gorj.
Prin sentinta civila nr.327 din 05 octombrie 2007, pronuntata in dosar nr.6125/95/2007, Tribunalul Gorj a respins contestatia formulata de contestator.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut ca prin Dispozitia nr.4703 din 01.06.2007 s-a propus acordarea de despagubiri mostenitorilor autoarei C. E., pentru terenul in suprafata de 1823,25 mp. si constructiile in suprafata de 509,30 mp. situate in Tg.Jiu, str. T.Vladimirescu nr.36, jud. Gorj, in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv. Mostenitorii care au formulat notificare si carora li s-a emis dispozitia sunt C. A., C. P., C. R- N., C.C.- M., C. A., C. G., C. D., C. M., B. P..
Contestatorul, solicitand restituirea in natura a 6/8 din suprafata de 1823,25 mp. a incalcat dispoz.art.4 din Lg. Nr. 10/2001 in care se arata ca atunci cand restituirea este ceruta de mai multe persoane indreptatite, coproprietare ale bunului imobil solicitat, dreptul de proprietate se constata sau se stabileste in cote parti ideale, potrivit dreptului comun.
Contestatorul nici nu a depus in fata instantei actele de proprietate asupra imobilelor pentru care mostenitorii autoarei C. E. au solicitat restituirea in natura sau masuri reparatorii in echivalent.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul, motivand ca este mostenitorul matusii sale, E. C., pentru suprafata de 1823,25 m.p. si ca a acceptat despagubiri pentru cota sa de 6/18 din suprafata de 509,3 m.p. ( terenul ocupat de constructia demolata), dar nu a acceptat despagubiri si pentru diferenta de teren, care poate fi restituita in natura. S-a sustinut ca dispozitiile art 4 din Legea nr. 10/2001 au fost gresit aplicate si nu s-a facut trimitere la actele care demonstreaza dreptul de proprietate. S-a aratat ca in mod gresit tribunalul a apreciat ca nu s-a dovedit acest drept, desi prin dispozitia primarului dreptul a fost recunoscut.
Intimata nu a formulat in cauza intampinare.
Apelul este fondat pentru urmatoarele considerente.
Potrivit principiului disponibilitatii, reclamantul este cel care stabileste cadrul procesual, inclusiv sub aspectul persoanelor chemate in judecata, insa acest principiu trebuie interpretat prin corelatie cu alte principii care guverneaza procesul civil, in principal cu cel al rolului activ al instantei. Potrivit art. 129Cod procedura civila, instanta trebuie sa puna in discutie orice imprejurari de fapt sau de drept care sa duca la solutionarea pricinii ( alin 4), trebuie sa staruie pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului ( alin 5) si sa lamureasca partile asupra drepturilor si indatoririlor ce le revin, potrivit pozitiei lor procesuale ( alin 2 ).
Ca urmare, judecatorul nu poate, din oficiu, sa dispuna chemarea in judecata a altor persoane in afara celor chemate in judecata potrivit art. 112 Cod procedura civila sau intervenite in proces in conditiile art. 49 si urm. cod procedura civila, dar poate sa puna in discutie largirea cadrului procesual, atunci cand pentru judecata corecta, potrivit dispozitiilor legale aplicabile spetei, acest lucru este necesar. De asemenea, atunci cand participarea la proces a anumitor persoane fizice sau juridice este ceruta expres prin lege sau rezulta din natura actului juridic dedus judecatii, instanta are obligatia de a stabili corect cadrul procesual.
In speta, prin actiunea introductiva, reclamantul a chemat in judecata Primaria Mun. Tg. Jiu, contestand dispozitia emisa de primar in procedura Legii nr. 10/2001 si solicitand restituirea in natura a unei suprafete de teren ce a apartinut autoarei sale, C. E..
Dispozitia emisa de primar este un act administrativ prin natura sa, deoarece organul emitent este reprezentant al autoritatii administrative locale, insa produce efecte pe plan civil, avand valoarea unui titlu de proprietate, atunci cand se dispune restituirea unui imobil.
Atunci cand se contesta un act administrativ sau orice act juridic, solicitandu-se anularea sau modificarea acestuia, chemarea in judecata a tuturor persoanelor carora actul li se adreseaza sau intre care s-a incheiat actul juridic, este imperios necesara pentru a fi opozabila hotararea pronuntata tuturor.
Chiar daca reclamantul nu cere introducerea in cauza a persoanelor la care actul respectiv se refera, instanta are obligatia de a pune in discutie participarea lor la proces.
Dispozitia 4703/1.06.2007 emisa de primarul Mun. Tg. Jiu stabileste calitatea de persoane indreptatite la acordarea de despagubiri pentru 1823,25 m.p. teren pentru 9 persoane, toate avand calitatea de mostenitori ai autoarei C. E., asa cum rezulta din certificatul de mostenitor.
Intre aceste persoane exista o coparticipare procesuala, deoarece dreptul ce a fost recunoscut s-a nascut in patrimoniul tuturor, in indiviziune, iar contestarea acordarii de despagubiri si inlocuirea acestora cu restituirea in natura a terenului trebuie sa se faca in contradictoriu cu toti mostenitorii.
In ipoteza in care instanta ar considera ca este intemeiata cererea de restituire in natura, nu poate stabili doar cota reclamantului din intreaga suprafata de teren, ignorand drepturile celorlalti mostenitori, ci trebuie sa pronunte o hotarare care sa fie opozabila tuturor.
Respingerea actiunii pe considerentul ca s-au incalcat dispozitiile art. 4 din Legea nr.10/2001, deoarece dispozitia a fost emisa pentru mai multe persoane constituie o modalitate superficiala de a solutiona conflictul dedus judecatii , care atrage nelegalitatea sentintei.
Prezenta la proces a tuturor persoanelor indreptatite, carora li s-au stabilit anumite drepturi prin dispozitie, este stabilita prin lege, astfel ca devenea obligatoriu pentru instanta a pune in discutie cadrul procesul a si a atrage atentia reclamantului sa ceara citarea in cauza a persoanelor impreuna cu care se afla in situatia coparticiparii procesuale.
Respingerea actiunii in temeiul unei exceptiei este astfel nelegala, contravenind prevederilor art.129 Cod procedura civila, art. 4 din Legea nr. 10/2001. Cum tribunalul nu a intrat in cercetarea fondului cauzei, sunt incidente prevederile art. 297Cod procedura civila, ceea ce impune admiterea apelului, desfiintarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru a se pune in discutie largirea cadrului procesual si a se cita restul mostenitorilor la care se refera dispozitia, citarea acestora fiind obligatorie.
Prima instanta va pune ulterior in discutie administrarea probelor necesare pentru a stabili daca terenul solicitat poate fi restituit integral sau partial in natura.
1