Judecata. Principiul disponibilitatii partilor in procesul civil. Actiune in reductiunea liberalitatilor Decizie nr. 77/R din data de 09.02.2006
pronunțată de Curtea de Apel Targu-Mures

Procesul civil este guvernat de principiul disponibilitatii, partile fiind cele care stabilesc cadrul procesual, obiectul si limitele cererii de chemare in judecata.
In cazul in care prin cererea introductiva reclamantul a solicitat stabilirea masei succesorale ramase dupa antecesorii sai, fara a solicita expres si reductiunea liberalitatilor facute de defuncti, instanta nu putea din oficiu sa dea o alta calificare cererii introductive, si sa dispune reductiunea , deoarece nu putea depasi limitele investirii sale. Aceasta imprejurare nu poate fi interpretata ca o omisiune in exercitarea rolului activ al judecatorului consacrat de art. 129 Cod pr. civila, judecatorul avand obligatia de a se pronunta doar in limitele in care instanta a fost investita.
Prin sentinta civila nr. 230 din 18 februarie 2005, pronuntata de Judecatoria Miercurea Ciuc in dosarul nr. 3296/2004, s-a admis in parte actiunea civila formulata de reclamantul V.L. in contradictoriu cu paratii C.T.V. , V.V. , V.M. si V.D.C. si in consecinta:
- s-a constatat ca succesiunea dupa defunctul V. D. s-a deschis la 13 mai 1973, potrivit certificatului de mostenitor nr. 577 din 13 martie 1973, fiind lipsita de interes cererea formulata, privind dezbaterea succesiunii;
- s-a constatat deschisa dezbaterea succesiunii dupa defuncta V.A. , decedata la 6 mai 2004;
- s-a constatat ca masa succesorala este compusa din imobilele ce fac obiectul titlului de proprietate nr. 4923/1993;
- s-a constat ca au vocatie la succesiune paratii V. V. si V.M. , in calitate de legatari cu titlu particular, potrivit testamentului autentificat sub nr. 24 din 7 ianuarie 2000;
- s-a respins cererea prin care s-a solicitat obligarea paratilor la cheltuieli de judecata.
Prin decizia civila nr. 135 din 21 octombrie 2005, pronuntata de Tribunalul harghita in dosarul nr. 1200/2005, s-a respins apelul declarat de V.M. ., impotriva sentintei civile sus-mentionate.
Impotriva acestei decizii, in termen legal, a declarat recurs reclamantul si a solicitat, in principal, casarea deciziei atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond, iar in subsidiar, a solicitat anularea atat a deciziei instantei de apel, cat si a sentintei primei instante si in consecinta, admiterea actiunii introductive asa cum a fost formulata si stabilirea calitatii de mostenitor a reclamantului si a paratilor dupa ambii parinti si impartirea masei succesorale in cote egale.
Examinand decizia atacata prin prisma motivelor de recurs si in raport de prevederile art. 306 alin. 2 Cod procedura civila, si avand in vedere actele si lucrarile dosarului, instanta de recurs a retinut urmatoarele:
Prin actiunea formulata, astfel cum au retinut si prima instanta si instanta de apel, reclamantul V.L. a solicitat dezbaterea succesiunii dupa parintii sai V.D. , decedat la 12 septembrie 1972 si V.A. , decedata la 6 mai2004.
Pe parcursul procesului reclamantul a precizat expres ca solicita sa fie incluse in masa partajabila mai multe suprafete de teren, respectiv 7100 mp, 5100 mp, 4900 mp si 2000 mp, toate aceste suprafete fiind inscrise in titlul de proprietate nr. 4923 din 6 octombrie 1993, emis de Comisia judeteana de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor Harghita si suprafata de 1,12 ha padure pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate in baza legilor fondului funciar .
In ceea ce priveste suprafetele de teren inscrise in titlul de proprietate sus-mentionat, din actele dosarului rezulta ca acest titlu de proprietate a fost eliberat pe numele defunctei V.A. antecesoarea reclamantului si a paratilor C.T.V. V.V. si V.D. C.
Conform testamentului autentificat sub nr. 24 din 7 ianuarie 2000 defuncta V.A. a testat in favoarea paratilor V.V. . si .M. terenurile inscrise in titlul de proprietate nr. 4923/1993. In privinta bunurilor ce au facut obiectul testamentului nici reclamantul si nici ceilalti mostenitori nu au formulat cerere pentru reductiunea liberalitatilor si in aceste conditii, in mod justificat s-a retinut in cauza ca acestia nu pot avea pretentii cu privire la bunurile testate, desi prin liberalitatile facute de defuncta se aduce atingere rezervei succesorale.
Reclamantul a invocat faptul ca nu a solicitat reductiunea liberalitatilor cu ocazia judecatii cauzei in prima instanta, intrucat nu a avut cunostinta de testamentul intocmit de mama sa, insa instanta, in baza rolului activ, trebuie sa procedeze la calificarea cererii reclamantului ca fiind o cerere de reductiune, avand in vedere ca a solicitat partea ce i se cuvine din masa succesorala.
Actiunea in reductiunea liberalitatilor este o actiune personala, supusa termenului de prescriptie de 3 ani, indreptata impotriva beneficiarilor liberalitatilor.
Aceasta actiune poate fi formulata de mostenitorii rezervatari, insa in speta nici unul din mostenitori nu a formulat o astfel de cerere. Sustinerile reclamantului in sensul ca instanta trebuia sa califice cererea lui de dezbatere a succesiunii ca fiind in acelasi timp si o cerere de reductiune, sunt nefondate. Procesul civil este guvernat de principiul disponibilitatii, partile fiind cele care stabilesc cadrul procesual, obiectul si limitele cererii de chemare in judecata. Din moment ce reclamantul nu a solicitat expres reductiunea liberalitatilor, instanta nu putea din oficiu sa dea o alta calificare actiunii introductive si sa dispuna reductiunea, deoarece nu putea depasi limitele investirii sale. Aceasta imprejurare nu poate fi interpretata ca o omisiune in exercitarea rolului activ al judecatorului, consacrat de art. 129 Cod procedura civila, deoarece in virtutea acestui principiu judecatorul nu se substituie vointei partilor, judecatorul urmand sa se pronunte doar in limitele cadrului procesual stabilit de reclamant, care nu a investit instanta cu o cerere de reductiune a liberalitatilor.
Sub acest aspect nu are relevanta faptul ca reclamantul nu a avut cunostinta de existenta testamentului, deoarece in momentul cand a aflat de actul respectiv avea posibilitatea, chiar in cursul procesului, sa ceara reductiunea.
In consecinta, din moment ce toate terenurile cu privire la care reclamantul a solicitat includerea in masa succesorala figureaza in titlul de proprietate emis in favoarea mamei reclamantului si aceste terenuri au fost testate in favoarea altor persoane, fara a se solicita de catre persoanele interesate reductiunea liberalitatilor, in mod corect s-a stabilit ca au vocatie la succesiunea defunctei V. A. doar mostenitorii testamentari.
In ceea ce priveste masa succesorala ramasa dupa defunctul V.D. , antecesorul partilor, conform certificatului de mostenitor nr. 577 din 3 martie 1972, succesiunea dupa acest defunct a fost dezbatuta pe cale notariala. Din certificatul respectiv rezulta ca a fost inclus in masa succesorala ramasa dupa defunct imobilul inscris sub A+1 in CF nr. 4018 Jigodin, nr. top. 121, 122. Aceasta carte funciara a fost sistata, iar corpul funciar sus-mentionat, in urma dezmembrarii a fost transcris in CF nr. 1017 Miercurea Ciuc si in CF nr. 1018 Miercurea Ciuc. Din copiile fidele ale celor doua carti funciare rezulta ca asupra imobilelor rezultate in urma dezmembrarii sunt proprietari paratii V.V. si V.D.C. respectiv V.V. si sotia V.M.
In raport de aceste inscrieri, care nu au fost contestate, nefiind contestate nici actele care au stat la baza lor, reclamantul nu poate emite pretentii cu privire la imobilele din respectivele carti funciare, acesta nefigurand in nici una din cartile funciare mentionate.
Reclamantul a mai sustinut ca in masa succesorala dupa tatal sau se include si suprafata de 1,12 ha padure. Din aceasta suprafata pentru 1 ha padure s-a eliberat de catre Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Harghita titlul de proprietate nr. 77655/2004. Acest titlu a fost eliberat insa numai in favoarea paratului V.B. (V.), in calitate de mostenitor al defunctului V.A. Desi reclamantul a invocat faptul ca titlul respectiv este nelegal, nu a facut dovada ca acesta ar fi fost anulat si, prin urmare, suprafata de 1 ha padure inscris in acest titlu nu poate fi considerata ca facand parte din masa succesorala. Pentru diferenta de 0,12 ha padure in privinta careia reclamantul a sustinut ca a formulat si el cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, nu s-a facut dovada ca s-a eliberat titlu de proprietate si in atare situatie, suprafata respectiva nu poate fi inclusa in masa succesorala.
In consecinta, instanta de recurs a retinut ca decizia instantei de apel este legala, fiind solutionate toate cererile cu care reclamantul a investit instanta, astfel ca nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare. De asemenea, calitatea de mostenitor a partilor si compunerea masei succesorale au fost corect stabilite, sustinerile reclamantului sub acest aspect fiind nefondate.
Fata de cele ce preced, pentru considerentele aratate, constatand ca in cauza nu sunt incidente nici unul din motivele de recurs care pot atrage modificarea sau casarea deciziei atacate, in temeiul art. 312 si urm. Cod procedura civila recursul declarat de reclamant a fost respins ca nefondat.