Legea nr.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, in Lista anexa cuprinzand unele bunuri care alcatuiesc domeniul public al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale, prevede la pct.III subpunctul 2 ca fac parte din domeniul public al comunelor, oraselor si municipiului pietele publice, comerciale, targurile, oboarele si parcurile publice, precum si zonele de agrement.
In conformitate cu dispozitiile art.11 din acelasi act normativ, bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile si pe cale de consecinta, ele nu pot face obiectul retrocedarii in baza legilor speciale de restituire, cum este cazul in speta, ca atat mai mult cu cat terenul solicitat de reclamanti este afectat si de alte utilitati publice, respectiv o alee pietonala, identificata in Inventarul bunurilor ce apartin domeniului public al orasului la nr.crt.34, ca Drum stradal 33, cu o lungime de 0,375 km. si care traverseaza terenul in litigiu, precum si o conducta ce asigura furnizarea agentului termic.
Daca prin hotarare irevocabila s-a stabilit regimul juridic al terenului in litigiu si indreptatirea reclamantilor la despagubiri, acestora nu li se mai pot acorda, pentru acelasi bun, masuri reparatorii in baza Legii nr.10/2001.
Prin actiunea civila inregistrata la nr.964/2004 pe rolul Tribunalului Gorj, reclamantii T. A., T. M. si D. T. au chemat in judecata pe parata Primaria orasului Ticleni solicitand ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna restituirea in natura a unei suprafete de teren de 2000 mp. situata in centrul orasului Ticleni cu vecini la N - paratul Cioiana, la S - drum acces la locuinte, la R - mostenitori U. D. si la V - T.C., sau sa fie despagubiti cu suma de 160.000.000 lei.
In motivarea actiunii reclamantii au sustinut ca terenul a fost preluat abuziv de la parintii lor in anul 1952 iar parata refuza restituirea terenului, sustinand ca apartine domeniului public.
Reclamantii au aratat ca au depus la dosar notificarea nr.211/E/2001 in baza Legii nr.10/2001, pentru o suprafata de 10.000 mp. din care face parte si terenul in litigiu, odata cu notificarea fiind depuse si actele doveditoare potrivit Legii nr.10/2001.
In aparare parata a depus intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii, motivand ca reclamantii nu au solicitat expres prin notificare restituirea acestei suprafete de teren.
Prin sentinta civila nr.247/17.09.2004 pronuntata de Tribunalul Gorj in dosarul nr.964/2004 a fost respinsa ca nefondata actiunea formulata de reclamanti impotriva paratei Primaria orasului Ticleni.
S-a retinut ca sunt incidente dispozitiile art.8 alin.1 din Legea nr. 10/2001 in care se arata ca nu intra sub incidenta legii terenurile al caror regim juridic a fost reglementat de Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor agricole si forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 si ale Legii nr. 169/1997.
S-a apreciat ca din actele depuse la dosar a rezultat ca suprafata de 2000 mp. din litigiu a fost solicitata de autorul reclamantului prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate la Legea nr.18/1991, reclamantii fiind trecuti in anexa 39 a Legii nr.1/2000 pentru acordarea de despagubiri.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel reclamantii criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, sustinand ca in solutionarea cauzei instanta de fond nu a dat dovada de rol activ si ca terenul in litigiu se incadreaza in prevederile Legii nr.10/2001.
Prin decizia civila nr.953/31 martie 2005 a fost respins ca nefondat apelul declarat de reclamanti.
Pentru a se pronunta astfel s-au avut in vedere dispozitiile art.8 alin.1 din Legea nr.10/2001, retinandu-se ca autorul reclamantilor a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate potrivit Legii nr.1/2000 si ca astfel reclamantii nu mai pot sa solicite restituirea in natura sau masuri reparatorii in echivalent potrivit dispozitiilor Legii nr.10/2001.
Impotriva acestei decizii reclamantii au declarat recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, cu motivarea ca terenul solicitat prin notificare face obiectul Legii nr.10/2001 intrucat a fost preluat abuziv si se afla in intravilanul localitatii Ticleni.
S-a mai aratat ca terenul este liber si nu reprezinta un parc amenajat asa cum eronat a sustinut Comisia Locala Ticleni.
Inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia civila nr.3364/30.03.2006 pronuntata in dosarul nr.24152/1/2005 a admis recursul declarat de reclamanti, a casat decizia si sentinta civila nr.247/17.09.2004 si a trimis cauza spre rejudecare.
A retinut instanta de recurs ca in prezenta cauza nu este aplicabila nici una din ipotezele de exceptare prevazute in art.8 din Legea nr.10/2001 avandu-se in vedere ca terenul solicitat de reclamanti este situat in intravilanul localitatii, regimul sau juridic nu este reglementat prin Legea nr.18/1991 si Legea nr.1/2000.
Reluandu-se judecarea cauzei s-a format dosarul nr.2963/2006.
Prin sentinta civila nr.12 din 12.01.2007 pronuntata de Tribunalul Gorj in dosarul cu nr.2963/2006, s-a admis actiunea reclamantilor si a fost obligata parata sa le restituie suprafata de 3480 mp. situata in intravilanul orasului Ticleni cu latimea de 20 metri si lungimea de 174 m cu vecinii la E - mostenitori U. D., la V - T. C., la S-drum acces, si la N-paraul Cioiana.
S-a retinut ca reclamantii, prin notificarea formulata in baza Legii nr.10/2001, au solicitat si terenul in litigiu, iar hotararile date in cererile la Legea nr.18/1991 s-au pronuntat ulterior notificarii.
Restituirea in natura sau prin echivalent s-a cerut pentru suprafata de 2000 mp. ce face parte din terenul de 10000 mp. situat in pct."Snagov", dobandita de autorii reclamantilor prin actele de proprietate depuse la dosar si identificata de expertiza efectuata in cauza ca fiind libera, neafectata de utilitati publice.
Prin urmare, terenul facand parte din categoria imobilelor preluate abuziv, potrivit art.2 din Legea nr.10/2001 poate fi restituit reclamantilor in baza art.6 din lege, fiind irelevant ca anterior acestia au facut demersuri pentru reconstituirea dreptului de proprietate conform Legilor fondului funciar, atata timp cat acestea nu s-au finalizat prin retrocedarea bunului.
Impotriva sentintei, Primaria Ticleni a declarat apel invocand, in principal, exceptia lipsei procedurii prealabile si sustinand ca suprafata in litigiu nu a facut obiectul notificarii nr.211/E/2000, care se refera la terenul de cca.10000 mp pe care se afla construite locuinte personale in Colonia Snagov, in timp ce, asa cum rezulta din suplimentul la expertiza, cei 2000 mp. solicitati de reclamanti se includ in terenul aferent Parcului Tineretului, fiind amplasat in pct. "Cureaua La Scoala".
O alta critica priveste nesocotirea dispozitiilor din pct.1.3 din HG 498/2003, in conformitate cu care incidenta preluarii abuzive nu se prezuma, iar din actul de confiscare din 1952 nu rezulta ca s-a preluat de la autorul T. D.terenul in cauza.
Expertiza intocmita de ing. Gramada Romulus este neconcludenta, acesta nu a facut o identificare corecta a terenului si nu a tinut seama ca este afectat de amenajari de utilitate publica si de servituti, respectiv este traversat de un drum public, de zona de protectie si siguranta a raului Cioiana cu care se invecineaza pe latura de N, iar in mare parte are destinatia de parc.
In apel, instanta a dispus efectuarea unei noi expertize pentru identificarea terenului si stabilirea destinatiei acestuia, daca este liber, neafectat de utilitati publice si poate fi restituit in natura.
Raportul de expertiza intocmit de ing. Turceanu Toma s-a depus la dosar la 21.06.2007, iar raspunsul la obiectivele formulate de apelanta, la 2 oct.2007.
Examinand apelul in raport de criticile invocate, se constata ca este fondat, pentru urmatoarele considerente:
Exceptia referitoare la neindeplinirea procedurii prealabile nu este intemeiata, reclamantii adresand conform art.22 alin.1 din Legea nr.10/2001 republicata, notificarea nr.211/E/2001, prin care au solicitat restituirea unei suprafete totale de 10000 mp. situata in pct. "Snagov", suprafata in care asa cum s-a constatat prin expertizele intocmite in prima instanta si in apel, se include si terenul ce face obiectul litigiului, identificat de experti ca fiind cuprins in perimetrul " Parcului Tineretului".
Dispozitiile art.1 si 7 din Legea nr.10/2001 consacra principiul restituirii in natura a imobilelor preluate abuziv, asa cum sunt definite de art.2 din lege, principiu caruia in speta nu i se poate da eficienta in raport de situatia actuala a bunului a carui retrocedare au solicitat-o reclamantii.
Prin ambele expertize dispuse in dosar, s-a constatat ca suprafata de 2000 mp. este amplasata in perimetrul parcului public din Ticleni, expertul Turceanu Toma mentionand in raport studiul de fezabilitate din oct.1995 pentru amenajarea investitiei, dar a constatat ca desi s-au facut incercari de amenajare a unui parc de agrement, acestea nu s-au finalizat, actualmente terenul avand aspectul de "zavoi lasat in voia naturii" constatare in raport de care a concluzionat ca acesta nu este afectat de utilitati publice si poate fi restituit in natura.
Rezolvarea cererii reclamantilor nu poate fi argumentata pe baza concluziilor expertilor, infirmate de actele ce fac dovada regimului juridic al terenului in cauza.
La filele 71-74 din dosar s-a depus Hotararea de Guvern nr.973/5 sept.2002 privind atestarea domeniului public al judetului Gorj, precum si a municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Gorj si Inventarul bunurilor ce apartin domeniului public al orasului Ticleni insusit de Consiliul local prin Hotararea nr.41/24.08.1999, in care la nr.crt.67 este inscris Parcul Tineretului, situat pe str. Stadionului, cu o suprafata de 35230 mp.
Pentru amenajarea parcului s-a intocmit un studiu de fezabilitate - " Proiect nr.161/2007", depus in copie la dosar, la filele 44-50.
Legea nr.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, in Lista anexa cuprinzand unele bunuri care alcatuiesc domeniul public al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale, prevede la pct.III subpunctul 2 ca fac parte din domeniul public al comunelor, oraselor si municipiului pietele publice, comerciale, targurile, oboarele si parcurile publice, precum si zonele de agrement.
In conformitate cu dispozitiile art.11 din acelasi act normativ, bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile si pe cale de consecinta, ele nu pot face obiectul retrocedarii in baza legilor speciale de restituire, cum este cazul in speta.
Terenul solicitat de reclamanti este afectat si de alte utilitati publice, respectiv o alee pietonala, identificata in Inventarul bunurilor ce apartin domeniului public al orasului la nr.crt.34, ca Drum stradal 33, cu o lungime de 0,375 km. si care traverseaza terenul in litigiu, precum si o conducta ce asigura furnizarea agentului termic Clubului Sindicatului PETROM si spatiilor locative din Colonia Sapte Case (adresa nr.7492/2007 - fila 51).
Pentru argumentele prezentate, cererea reclamantilor de restituire in natura a terenului nu este fondata.
Cat priveste solicitarea subsidiara de acordare a masurilor reparatorii prin echivalent, se constata ca pentru terenul in litigiu, concomitent cu parcurgerea procedurii la Legea nr.10/2001, reclamantii au formulat si cerere in baza Legii nr.1/2000.
Procedura la legea fondului funciar a fost finalizata prin pronuntarea deciziei civile nr.3258/23.11.2005 a Curtii de Apel Craiova, depusa in copie la filele 13-17 din dosarul nr.2963/2006 al Tribunalului Gorj, prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate al reclamantilor prin echivalent, respectiv despagubiri, pentru suprafata de 3,0725 ha teren.
In considerentele deciziei s-a retinut ca din suprafata totala, 3480 mp se afla in perimetrul Parcului Tineretului, ce face parte din domeniul public al orasului si nu poate face obiectul restituirii in natura.
Asadar, prin hotararea irevocabila mentionata s-a stabilit regimul juridic al terenului in litigiu si indreptatirea reclamantilor la despagubiri, astfel ca acestora nu li se mai pot acorda, pentru acelasi bun, masuri reparatorii in baza Legii nr.10/2001.
In consecinta cererea pentru masuri reparatorii prin echivalent nu este intemeiata.
Fata de considerentele expuse, apelul este fondat, urmand sa fie admis conform art.296 Cod procedura civila, sa se schimbe sentinta si pe fond actiunea reclamantilor sa fie respinsa.
5