Adunarea generala a societatii cu raspundere limitata se poate intruni la a doua convocare numai daca la prima convocare nu au fost prezenti toti asociatii si din cauza aceasta, adica a "neintrunirii majoritatii cerute", tinerea valabila a adunarii nu a fost posibila. Textul art.193 alin.3 din Legea nr.31/1990 nu se refera la neintrunirea votului pentru luarea hotararii ci la neintrunirea majoritatii cerute, adica la neintrunirea cvorumului pentru ca adunarea sa poata trece la dezbaterea problemelor de pe ordinea de zi. Textul art. 192 alin.2 nu se coroboreaza cu textul art.193 alin.3. Atunci cand in adunarea legal constituita, cu participarea tuturor asociatilor, nu se poate lua hotararea din cauza neintrunirii votului, hotararea pur si simplu nu se poate lua, iar asociatii nemultumiti se pot eventual retrage din societate. A interpreta altfel textul ar insemna ca unii dintre asociati pot lua orice hotarare, prin infrangerea vointei celorlalti prezenti si interesati, convocand o a doua adunare.
Astfel, hotararea luata in adunarea generala intrunita la cea de-a doua convocare, cu incalcarea dispozitiilor mentionate, este lovita de nulitate.
Reclamanta a solicitat instantei sa constate nulitatea absoluta a Hotararii Adunarii Generale a Asociatilor SC P. 2000 SRL nr. 234 din 15.12.2006.
Tribunalul Olt, prin sentinta nr.12/04.04.2007, a respins ca neintemeiata actiunea formulata de reclamanta.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamanta, criticand-o ca netemeinica si nelegala.
Apelul este fondat pentru cele ce se vor arata in continuare:
Curtea apreciaza ca instanta de fond a pronuntat o solutie nelegala intemeiata pe interpretarea eronata a dispozitiilor in art.192 din Legea nr.31/1990 care se regaseste, ca si clauza, in actul constitutiv al SC PARADIS 2000 SRL.
Potrivit art.192 alin.2 din Legea nr.31/1990, aplicabil societatilor cu raspundere limitata, pentru adunarile avand ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociatilor, in afara de cazul in care legea sau actul constitutiv prevede altfel.
Articolul 193 alin.3 prevede ca, daca adunarea legal constituita nu poate lua o hotarare valabila din cauza neintrunirii majoritatii cerute, adunarea convocata din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numarul de asociati si partea din capitalul social reprezentata de asociatii prezenti. Textul are de fapt in vedere lipsa de interes a unor asociati manifestata prin absenta acestora la adunarea generala.
In speta, intrucat actul constitutiv nu prevede altfel, pentru luarea hotararilor privitoare la modificarea actului constitutiv este aplicabil intocmai articolul 192 alin.2 din Legea nr.31/1990. Astfel, intrucat problema pusa pe ordinea de zi a adunarii din 14 decembrie 2006 privea modificarea actului constitutiv in ce priveste administrarea societatii, hotararea nu se putea lua decat cu votul tuturor celor 3 asociati, care au si fost prezenti in aceasta adunare. Cum nu s-a intrunit votul cerut de lege, inseamna ca hotararea de modificare a actului constitutiv nu s-a putut lua. Cea de-a doua adunare din 15 decembrie 2006 este nelegal tinuta, intemeindu-se pe interpretarea eronata a dispozitiilor art.193 alin.3 din Legea nr.31/1990. Adunarea generala se putea intruni in a doua convocare numai daca la prima convocare nu ar fi fost prezenti toti asociatii si din cauza aceasta, adica a "neintrunirii majoritatii cerute", tinerea valabila a adunarii nu ar fi fost posibila. Textul nu se refera la neintrunirea votului pentru luarea hotararii ci la neintrunirea majoritatii cerute, adica la neintrunirea cvorumului pentru ca adunarea sa poata trece la dezbaterea problemelor de pe ordinea de zi. Textul art. 192 alin.2 nu se coroboreaza cu textul art.193 alin.3. Atunci cand in adunarea legal constituita nu se poate lua hotararea din cauza neintrunirii votului, hotararea pur si simplu nu se poate lua, iar asociatii nemultumiti se pot eventual retrage din societate. A interpreta altfel textul ar insemna ca unii dintre asociati pot lua orice hotarare, prin infrangerea vointei celorlalti prezenti si interesati, convocand o a doua adunare.
Fata de aceste considerente, Curtea apreciaza ca adunarea generala a fost nelegal intrunita la cea de-a doua convocare si deci hotararea astfel luata este lovita de nulitate.
Astfel, Curtea va admite apelul, va schimba in totalitatea sentinta, care este nelegala, si va admite actiunea in sensul ca va anula hotararea Adunarii Generale a Asociatilor SC P. 2000 SRL nr. 234 din 15.12.2006, urmand sa-si produca efectele hotararea adoptata la prima convocare din 14 decembrie 2006.
In aceste conditii analizarea celui de-a doilea motiv de recurs ce vizeaza netemeinicia devine inutila.