In cauza, asa cum se poate observa, prin aceeasi cerere de chemare in judecata reclamanta a solicitat atat anularea certificatului de mostenitor, cat ?i partajul bunurilor ce compun masa succesorala, astfel ca nu sunt aplicabile disp. art.165 din Codul de procedura civila.
Intrucat solutionarea ambelor petite ale cererii de chemare in judecata presupune dezbaterea contradictorie a tuturor aspectelor disputate care vizeaza stabilirea calitatii de mostenitor, a cotelor, precum ?i a bunurilor ce compun masa de impartit, in vederea solutionarii unitare a acestora este necesara pronuntarea unei singure hotarari judecatoresti.
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Constanta, reclamanta V.E. a solicitat in contradictoriu cu paratii R.T. si R.A. anularea certificatului de mostenitor nr.14/14.05.2009; dezbaterea succesiunii ramase de pe urma defunctei R.C.N., prin stabilirea masei succesorale, a calitatii de mostenitor a partilor si a cotelor ce revin acestora si partajarea masei succesorale ramase de pe urma acesteia; obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii, reclamanta V.E. a sustinut ca este fiica defunctei. Cu toate acestea, s-a sustinut ca prin certificatul de mostenitor emis sub nr.14/14.05.2009 de BNP Eliza Toparceanu s-a dezbatut succesiunea mamei reclamantei, fara ca reclamanta sa fie convocata, motiv pentru care se impune anularea certificatului de mostenitor si reluarea procedurii de dezbatere succesorala.
Reclamanta a mai sustinut ca paratii nu i-au adus la cunostinta decesul mamei sale, fapt despre care a aflat de la o alta ruda dupa aproximativ o luna de la deces si, desi a incercat sa rezolve problema succesiunii pe cale amiabila (luand legatura cu fratele sau uterin - paratul R.A.), acesta nu a dat curs acestei propuneri.
In ceea ce priveste masa succesorala ramasa de pe urma autoarei, s-a aratat ca se compune din bunurile indicate in certificatul de mostenitor atacat, respectiv cota de 1/2 din apartamentul situat in Constanta ?i cota de 1/2 din dreptul de concesiune pentru loc de veci in suprafata de 4,50 mp situat in Cimitirul Municipal Constanta.
In ceea ce priveste cotele care revin partilor, s-a sustinut ca acestea sunt de 1/4 in ceea ce-l priveste pe paratul R.T. (in calitate de sot supravietuitor) si cate 3/8 in ceea ce-i priveste pe reclamanta si pe paratul R.A. (ambii avand calitatea de descendenti de gradul I fata de defuncta).
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 644 C. proc. civ., Legea nr. 319/1999, Legea nr. 36/1995 si art. 728 C. civ., respectiv art. 6731 C. proc. civ.
Prin sentinta civila nr.10909 din 28.04.2010 pronuntata de Judecatoria Constanta a fost admisa cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta ?i a fost anulat certificatul de mostenitor nr.14 din 14.05. 2009, eliberat la BNP Toparceanu Eliza.
In considerentele sentintei, s-a retinut ca prin certificatul de mostenitor contestat s-a dezbatut succesiunea ramasa de pe urma defunctei R.C.N., fiind declarati mostenitori paratul R.T. in calitate de sot supravietuitor, cu o cota de 1/4 din masa succesorala si paratul R.A. in calitate de fiu, cu o cota de 3/4 din masa succesorala.
S-a mai retinut ca reclamanta V.E. (nascuta I.) este fiica defunctei R.C.N. (I. inainte de casatorie). Acest aspect rezulta din inscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv certificat de nastere al reclamantei (din care rezulta faptul ca reclamanta este fiica numitei I.N.) si declaratiile autentice (privind faptul ca numita I.N. este una si aceeasi persoana cu numita R.C.N.). In sprijinul aceleiasi solutii, Judecatoria a constatat ca, verificand varsta defunctei la momentul nasterii reclamantei, aceasta este intr-adevar de 17 ani, astfel cum se arata pe certificatul de nastere al reclamantei (data nasterii defunctei este 10.10.1931), iar spre aceeasi concluzie conduce si pozitia procesuala a paratului R.A., care a aratat in intampinare ca, desi reclamanta a fost crescuta de o matusa, are cunostinta ca procedura de adoptie a reclamantei nu a fost finalizata, recunoscand astfel implicit legatura de rudenie dintre defuncta si reclamanta.
S-a mai retinut ca din cuprinsul textelor de lege enuntate rezulta faptul ca, in situatia in care la stabilirea calitatii de mostenitor nu au fost prezenti copiii in viata ai defunctului sau cei care mostenesc prin reprezentarea celor predecedati, urmeaza sa se dispuna pe cale judiciara anularea certificatului de mostenitor. In speta, numita R.C.N. a decedat la 29.04.2009, data la care reclamanta avea calitatea de "copil in viata la deschiderea mostenirii", motiv pentru care trebuia chemata la mostenire, astfel incat analizand continutul dosarului succesoral, Judecatoria a constatat ca reclamanta nu a fost chemata la dezbaterea succesiunii, motiv pentru care certificatul de mostenitor emis in lipsa acesteia se impune a fi anulat.
Impotriva hotararii a formulat recurs paratul R.A., prin care a criticat hotararea instantei de fond pentru nelegalitate si netemeinicie.
In motivare, paratul a aratat ca in mod neintemeiat prima instanta a retinut faptul ca la momentul deschiderii succesiunii dupa defuncta R.C.N. procedura de adoptie, in ceea ce o priveste pe reclamanta, nu a fost finalizata, iar pe certificatul de nastere al acesteia este mentionata data eliberarii 23 ianuarie 1957, desi s-a nascut la 24 ianuarie 1949.
In drept, s-au invocat dispozitiile art.304 ind.1 C.proc. civ.
Prin intampinare, intimata a invocat pe cale de exceptie nulitatea recursului pentru nemotivarea in termenul legal, exceptie respinsa de instanta de recurs, cat si tardivitatea promovarii caii de atac, la care s-a renuntat ulterior.
Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu consecinta mentinerii ca temeinica si legala a hotararii instantei de fond.
Din analiza coroborata a actelor si lucrarilor dosarului, prin prisma motivelor de recurs formulate, dar si din oficiu, conform art.304 ind.1 C.proc.civ., potrivit carora instanta trebuie sa examineze cauza sub toate aspectele, tribunalul a retinut urmatoarele:
Reclamanta a investit prima instanta cu o cerere de chemare in judecata privind anularea certificatului de mostenitor nr.14 din 14.05.2009, cu mentionarea calitatii sale de mostenitor alaturi de cei doi parati, precum si partajarea bunurilor ce compun masa de impartit, corespunzator cotelor succesorale detinute de parti.
La termenul de judecata din 28 aprilie 2010, instanta de fond a disjuns capatul de cerere privind anularea certificatului de mostenitor, de celelalte cereri privind dezbaterea succesiunii de pe urma defunctei R.C.N.
Potrivit dispozitiilor art.129 alin.5 C.proc.civ., judecatorii au indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le considera necesare, chiar daca partile se impotrivesc.
Dispozitiile art.165 C.proc.civ. arata ca, in orice stare a judecatii se pot desparti pricinile reunite, daca instanta socoteste ca numai una dintre ele este in stare de a fi judecata.
De principiu, dispozitiile procesuale enuntate stabilesc posibilitatea ca pricinile reunite sa fie separate, ori de cate ori se apreciaza ca doar una dintre ele este in stare de judecata.
In cauza, asa cum se poate observa, prin aceeasi cerere de chemare in judecata reclamanta a solicitat atat anularea certificatului de mostenitor nr. 14/ 2009, cat si partajul bunurilor ce compun masa succesorala.
Intrucat solutionarea ambelor petite ale cererii de chemare in judecata presupune dezbaterea contradictorie a tuturor aspectelor disputate care vizeaza stabilirea calitatii de mostenitor, precum ?i a bunurilor ce compun masa de impartit, in vederea solutionarii unitare a acestora este necesara pronuntarea unei singure hotarari judecatoresti.
Aceeasi solutie s-ar fi impus si in eventualitatea in care printr-o cerere incidentala s-ar fi solicitat partajarea bunurilor ce compun masa succesorala.
S-a constatat, asadar, ca disjungerea cererii privind anularea certificatului de mostenitor de cea referitoare la partajul bunurilor masei de impartit este nelegala, situatie care atrage inciden?a dispozitiilor art.304 pct.5 C.proc.civ. privind casarea cu trimiterea cauzei spre rejudecare.