Stabilirea criteriilor de apreciere a pericolului social si a vinovatiei autorului in cazul infractiunii prevazute de art. 6 alin.2 lit. a din Legea nr. 205/2004.
Art. 192 alin.2 Cod penal
Art. 6 alin.2 lit. a din Legea nr. 205/2004
Folosirea unor arme letale in conditiile rezultate din probele administrate in cauza, reprezinta incontestabil un pericol evident pentru ordinea publica si pentru valorile sociale ocrotite de lege. Totodata, uciderea in conditiile aratate a doua animale este o fapta deosebit de periculoasa din punct de vedere social care aduce atingere valorilor ocrotite de lege si ordinii publice.
Eventualul pericol pe care cei doi caini il reprezentau pentru bunurile partii vatamate putea fi inlaturat de catre inculpat prin folosirea mijloacelor legale pe care legea le pune la dispozitie in astfel de situatii, nu prin uciderea celor doua animale. (opinie majoritara)
Elementul material al infractiunii se realizeaza printr-o actiune de suprimare a vietii animalelor din perversitate, ceea ce nu se regaseste in cauza si prin practicarea tirului pe animale domestice.
Astfel, nu se poate pune problema tirului, pentru ca cei doi caini au fost impuscati din necesitatea de a inlatura actiunea lor violenta, iminenta si distructiva, circumstante ce exclud raspunderea penala, datorita lipsei vinovatiei. (opinie separata)
(Decizie nr. 338/R din 17 Aprilie 2012)
Prin sentinta penala nr.294 din 16 noiembrie 2011, Judecatoria Horezu, in baza art. 192 al 2 Cod penal si art.109 al. 4 Cod pr. pen. si art. 169 Cod pr. pen., a condamnat pe inculpat la pedeapsa inchisorii si, in baza art.118 Cod penal, a dispus confiscarea unei arme de vanatoare marca X si a doua plicuri ce contin 12 fragmente din metal si a dispus restituirea catre inculpat a armei de vanatoare cu glont marca Y.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca inculpatul a patruns pe proprietatea partii adverse inarmat cu arma letala, cu intentia vadita de a omori cainii, intentia fiind materializata prin actiunea de a trage foc de arma, direct in teasta celor doi caini, de la mica distanta.
Imprejurarea afirmata de invinuit, conform careia, focurile de arma le-ar fi tras din curtea sa, fara a intra in perimetrul gospodariei vecine, este infirmata de declaratiile martorilor audiati in cursul urmaririi penale, coroborate cu buletinul de analiza emis de Directia Sanitara Veterinara V., in cuprinsul caruia, medicii specialisti veterinari au ajuns la concluzia, in urma examinarii lesurilor celor doi caini, ca focurile de arma au fost trase de la mica distanta.
Totodata, din schita facuta de organele de cercetare penala cu privire la pozitionarea celor doua gospodarii, locul unde au fost gasite corpurile celor doi caini si distanta fata de gardul despartitor indicat de invinuit ca loc de tragere, a rezultat ca invinuitul nu avea cum sa execute foc, din curtea sa, asupra cainelui aflat langa sopronul din curtea lui G. E., intrucat nu ar fi avut vizibilitate, aceasta fiind obturata de patulul, toaleta si fanarul amplasate in directia de tragere.
Avand in vedere cele retinute, instanta, prin incheierea de sedinta din 26 mai 2011, in baza art. 278 ind. 1 al.8 lit. c Cod procedura penala, a admis plangerea petentului-intimat, formulata impotriva ordonantei din 06.01.2011 a Parchetului, confirmata de procurorul ierarhic superior prin ordonanta din 21.02.2011, a desfiintat ordonanta procurorului atacata, a pus in miscare actiunea penala impotriva inculpat pentru comiterea infractiunilor prev. de art. 192 al.2 C.pen. , art. 136 din L.nr. 295/2004 si art. 6 al.2 lit. a rap. la art. 23 al.1 ind. 1 lit. c din L.nr. 205/2004 modif., cu aplicarea disp. art. 33 lit. a C.pen., si a dispus trimiterea inculpatului in judecata.
Prin decizia nr. 338/R din 17 Aprilie 2012, Curtea de Apel Pitesti, in complet majoritar, a ....
Este evident ca faptele savarsite de catre inculpat prezinta gradul de pericol social concret a infractiunilor pentru care a fost condamnat de catre prima instanta. Apararea formulata de recurent potrivit careia a procedat in acest fel pentru ca cele doua animale produsesera daune insemnate si nu avea alt mijloc pentru a evita producerea in viitor si a altor prejudicii este lipsita de valoare juridica si nu poate fi un argument pentru a considera ca faptele nu prezinta gradul de pericol social al unor infractiuni. Folosirea unor arme letale in conditiile rezultate din probele administrate, reprezinta incontestabil un pericol evident pentru ordinea publica si pentru valorile sociale ocrotite de lege. Totodata, uciderea in conditiile aratate a doua animale este o fapta deosebit de periculoasa din punct de vedere social care aduce atingere valorilor ocrotite de lege si ordinii publice. Eventualul pericol pe care cei doi caini il reprezentau pentru bunurile partii vatamate putea fi inlaturat de catre inculpat prin folosirea mijloacelor legale pe care legea le pune la dispozitie in astfel de situatii, nu prin uciderea celor doua animale.
Opinia separata, exprimata in cauza a fost in sensul achitarii inculpatului.
In legatura cu infractiunea prevazuta de art. 6 alin.2 lit.a din Legea nr.205/2004, de asemenea, solutia era, potrivit opiniei separate exprimate in cauza, de achitare, conform art.10 lit.d Cod pr.penala, faptei lipsindu-i latura obiectiva.
Elementul material se realizeaza printr-o actiune de suprimare a vietii animalelor din perversitate, ceea ce nu se regaseste in cauza si prin practicarea tirului pe animale domestice.
Potrivit opiniei separate nu se poate pune problema tirului, pentru ca cei doi caini au fost impuscati din necesitatea de a inlatura actiunea lor violenta, iminenta si distructiva, circumstante ce exclud raspunderea penala, datorita lipsei vinovatiei.
Pe de alta parte, Legea nr.205/2004, prin dispozitiile art.4 si 5, instituie in sarcina detinatorilor de animale o serie intreaga de obligatii, intre care si acelea de a nu le parasi, de a le acorda ingrijire si atentie, hrana si apa suficiente.
Este, in opinia separata, cel putin discutabil in ce masura partea vatamata se achita de aceste obligatii, de vreme ce, cainii au fost dusi intr-o curte nelocuita, iar faptul ca din 6 pasari ucise mancasera 3, face tot mai plauzibila concluzia ca au actionat de foame.