ABUZ IN SERVICIU. ELEMENTE CONSTITUTIVE. EXISTENTA VINOVATIEI SUB FORMA INTENTIEI.
- art. 246 c.p.
Nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu, prevazuta de dispozitiile art. 246 c.pen., in conditiile in care intimatii au actionat in virtutea exercitarii obligatiilor de serviciu, iar petentul nu indica ce obligatii legale au fost incalcate, invederand doar generic faptul ca intimatii ar fi vandut, in cadrul procesului de privatizare, actiuni, la un pret derizoriu, sau ca ar fi ignorat contestatiile formulate de petenta la procesul-verbal de licitatie.
Astfel, nu a fost dovedita vinovatia numitilor B. S., D. A. si C. P., sub forma intentiei directe, in acceptiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a din Codul penal, acestia actionand in virtutea exercitarii obligatiilor de serviciu. Cu privire la nerespectarea de catre intimati a obligatiilor legale cu prilejul incheierii contractului AR nr. 54/2004 de vanzare-cumparare a actiunilor SC M. SA Deva, petenta nu a indicat care dispozitii legale nu au fost respectate, facand referire doar la pretul vanzarii, pe care il apreciaza ca „neserios de mic” si la faptul ca nu s-a tinut cont de contestatiile depuse in acest sens. Or, acest lucru nu poate fi imputat intimatilor, avand in vedere ca pretul de vanzare al actiunilor a rezultat din desfasurarea,conform dispozitiilor legale, a licitatiei, neavand un cuantum fix stabilit de catre intimati. Deasemenea, din „Informarea” din 25.03.2002 referitoare la situatia SC M. SA Deva rezulta ca s-au efectuat verificarile cu privire la obligatiile post privatizare prevazute in contract. Totodata, fapta de a nu pune in executare o sentinta civila care, desi este executorie, nu a ramas si irevocabila, de a exercita recursul si de a invoca exceptii nu poate constitui infractiune, astfel cum in mod corect a retinut Parchetul de pe langa Judecatoria sect.1.
Prin sentinta penala nr. 2321/2.11.2006 a acestei instante, s-a dispus respingerea plangerii formulate de petenta S.C. F. I. E. S.R.L., ca neintemeiata.
In temeiul art.278 ind.1 al.8 lit.a C.p.p. a fost mentinuta solutia de neincepere a urmaririi penale fata de S. B. dispusa prin rezolutia nr.10767/P/2005 din 30.11.2005 a Parchetului de pe langa Jud. Sect.1 Buc, mentinuta prin Rezolutia nr. 1559/II/1/2006.
In baza art.192 al.2 C.p.p. a fost obligata petenta la plata sumei de 105 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat.
In baza art.193 al.6 C.p.p. a fost obligata petenta la plata sumei de 8000 lei catre intimatul S. B., cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de catre acesta.
Pentru a pronunta aceastasolutie, instanta a retinut urmatoarele:
Prin plangerea formulata la data de 09.06.2006, petenta S.C. F. I. E. S.R.L. a formulat in baza art. 2781 C.p.p. plangere impotriva solutiei dispuse prin rezolutia nr.10767/P/2005 din 30.11.2005 a Parchetului de pe langa Jud. Sect.1 Buc, mentinuta prin Rezolutia nr. 1559/II/1/2006, prin care a fost respinsa ca neintemeiata plangerea impotriva primei rezolutii.
In motivarea plangerii, petenta a aratat ca solutiile Parchetului fata de intimatii B. S., D. A. si C.P. sunt nelegale si netemeinice deoarece motivatia care a stat la baza rezolutiei nr.10767/P/2005 din 30.11.2005 nu este corecta. Petenta a invederat ca plangerea penala se referea la faptul ca susnumitii au determinat incheierea contractului de privatizare al SC M. SA cu nerespectarea prevederilor legale si ulterior nu au urmarit indeplinirea obligatiilor post privatizare de catre actionarul majoritar privat, ceea ce a determinat situatia financiara precara a societatii, care a disponibilizat personalul incadrat, a inchis sectii de productie si a vandut toate utilajele din dotare. A mai aratat petenta ca din continutul plangerii penale reiese foarte clar ca faptuitorii aveau posibilitatea de a pune in aplicare sentinta definitiva prin care a fost anulata licitatia si contractul de vanzare-cumparare de actiuni, dar acestia au ales sa sprijine actionarul privat in dauna societatii-petente si a statului.
Petenta a solicitat desfiintarea rezolutiei atacate si trimiterea cauzei la Parchet in vederea inceperii urmaririi penale.
Instanta a solicitat comunicarea dosarului 10767/P/2006 al Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti care a fost trimis si atasat la dosarul de instanta si in baza art. 278 indice 1 al. 4 C.p.p. a dispus citarea petentei si a intimatilor B. S., D. A. si C. P..
Analizand actele dosarului de urmarire penala si inscrisurile depuse de parti la dosarul cauzei, instanta constata urmatoarele:
Prin rezolutia nr.10767/P/2005 din 30.11.2005 a Parchetului de pe langa Jud. Sect.1 Bucuresti, s-a dispus in temeiul art. 228 alin.6 rap. la art.10 lit.b C.p.p., neinceperea urmaririi penale fata de numitii B. S., D. A. si C. P. pentru sav. infr. prev. de art. 246 C.pen .
Impotriva acestei rezolutii a formulat plangere petenta si prin Rezolutia nr. 1559/II/1/2006 din 10.07.2006 a prim-procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti plangerea a fost respinsa ca neintemeiata.
Deliberand cu privire exceptia ridicata de catre intimatul Stanescu Bogdan a lipsei calitatii procesuale active a petentei, care nu ar putea ataca in conditiile art.2781 C.p.p. solutia pronuntata de organul de urmarire penala, instanta apreciaza ca aspectul lipsei calitatii petentei de a ataca rezolutia Parchetului este tardiv invocat. Astfel, conform disp. art. 301 C.p.p. „in cursul judecatii, procurorul si oricare dintre parti pot formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii”. Or, in cauza, exceptia a fost invocata dupa ce s-a acordat cuvantul partilor in dezbateri.
Cu privire la temeinicia si legalitatea rezolutiilor nr.10767/P/2005 din 30.11.2005 si 1559/II/1/2006 din 10.07.2006, analizand actele dosarului de urmarire penala cat si inscrisurile depuse de la dosarul cauzei, instanta constata ca solutiile dispuse sunt temeinice si legale, pentru urmatoarele motive:
In fapt, s-a retinut ca in cursul anului 2000 intre societatea administrata de partea vatamata S.C. F. I. E. S.R.L. si A. N. P., unde numitii B. S., D. A. si C. P. sunt functionari, s-a derulat un proces civil care a avut ca obiect anularea unei licitatii publice organizata de F.P.S. Prima instanta a dat castig de cauza partii vatamate, insa A.P.A.P.S. a exercitat calea de atac a recursului. Or, fapta de a exercita un drept conferit prin lege nu poate constitui infractiune.
Din intreg materialul probator administrat in cauza, instanta constata nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 din Codul penal. Potrivit acestui articol, constituie infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor „fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o vatamare intereselor legale ale unei persoane”.
Astfel, nu a fost dovedita vinovatia numitilor B. S., D. A. si C. P., sub forma intentiei directe, in acceptiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a din Codul penal, acestia actionand in virtutea exercitarii obligatiilor de serviciu. Cu privire la nerespectarea de catre intimati a obligatiilor legale cu prilejul incheierii contractului AR nr. 54/2004 de vanzare-cumparare a actiunilor SC M. SA Deva, petenta nu a indicat care dispozitii legale nu au fost respectate, facand referire doar la pretul vanzarii, pe care il apreciaza ca „neserios de mic” si la faptul ca nu s-a tinut cont de contestatiile depuse in acest sens. Or, acest lucru nu poate fi imputat intimatilor, avand in vedere ca pretul de vanzare al actiunilor a rezultat din desfasurarea,conform dispozitiilor legale, a licitatiei, neavand un cuantum fix stabilit de catre intimati. Deasemenea, din „Informarea” din 25.03.2002 referitoare la situatia SC M. SA Deva rezulta ca s-au efectuat verificarile cu privire la obligatiile post privatizare prevazute in contract. Totodata, fapta de a nu pune in executare o sentinta civila care, desi este executorie, nu a ramas si irevocabila, de a exercita recursul si de a invoca exceptii nu poate constitui infractiune, astfel cum in mod corect a retinut Parchetul de pe langa Judecatoria sect.1.
Fata de motivele de mai sus, instanta va respinge plangerea ca neintemeiata si va mentine solutiile Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului1 Bucuresti si va obliga petenta la 105 lei cheltuieli judiciare catre stat si la 8.000 lei catre intimatul S. B., cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de catre acesta reprezentand onorariu avocat.
Sentinta a ramas definitiva prin decizia penala nr. 67/8.01.2007 a Tribunalului Bucuresti, sectia a II-apenala, prin care a fost respins recursul petentului.