REVENDICARE. ACTE PRIMARE NEVALORIFICATE IN
PROCEDURA SPECIALA A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR.
CONSECINTE.
Terenul in litigiu a facut obiectul legilor fondului funciar si in aceasta
situatie, dovada dreptului de proprietate se face numai cu actele emise in baza acestor
legi. Actele primare de care se prevaleaza reclamantii in sustinerea actiunii puteau fi
valorificate numai in cadrul procedurii speciale legalmente instituite.
Cum nu detin un titlu de proprietate legal, respectiv hotarare de validare
a dreptului de proprietate, urmata de punerea in posesie asupra terenului si eliberarea
titlului de proprietate, in mod gresit a fost admisa actiunea in revendicare.
(Decizia civila nr.126/R din 26 ianuarie 2006 pronuntata
de Curtea de Apel Pitesti).
Prin sentinta civila nr.267/2.03.2005, pronuntata de
Judecatoria Horezu a fost admisa actiunea reclamantilor si obligati paratii
sa le respecte dreptul de proprietate si posesie asupra terenului in
suprafata de 0,50 ha., retinandu-se ca terenul litigios este detinut de catre
parati, desi nu a iesit niciodata din patrimoniul reclamantilor, statul
preluand numai folosinta acestuia care a fost conferita unei organizatii
agricole proprietate de stat.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel paratii, invocand
depasirea atributiilor puterii judecatoresti, incalcarea formelor de
procedura prevazute de art.105 alin.1 Cod procedura civila, aplicarea
gresita a legii si interventia prescriptiei de 10 ani.
Tribunalul Valcea, prin decizia civila nr.932 din 3 octombrie
2005 a respins ca nefondat apelul, retinand ca fiind legala si temeinica
hotararea adoptata de instanta de fond, a carei motivare a fost insusita.
Referitor la contractul de intretinere invocat de paratul P.G.,
s-a retinut ca nu poate fi considerat just titlu, intrucat existenta acestui act
exclude posibilitatea dobandirii terenului prin prescriptie, el fiind
dobandit ca efect al actului de vanzare-cumparare.
Decizia a fost recurata in termen legal de catre paratul P.G.
pentru motivele incadrate in prevederile art.304 pct.8 si 9 Cod procedura
civila.
Curtea de Apel Pitesti, prin decizia civila nr.126/R din 26
ianuarie 2006 a admis recursul, a modificat decizia, iar pe fond a respins
actiunea reclamantilor.
Pentru a hotari astfel, s-a retinut ca instantele in mod gresit
au constatat ca reclamantii au dovedit dreptul de proprietate asupra
terenului revendicat, chiar daca autorul lor D.P.D. a fost proprietarul
initial al terenului, improprietarit in anul 1945, fiul acestuia N.F. a
decedat in anul 2002, reclamantii fiind descendenti.
In anul 1959, terenul lui N.P.D. a fost comasat in perimetrul
IAS-ului Horezu si acesta a primit in schimbul suprafetei de 0,50 ha. din
punctul "Jarostea", doua suprafete de teren de cate 0,25 ha. in punctele
"Cornet" si "Jarostea".
I.A.S.-ul Horezu a fost desfiintat, iar dupa aparitia Legii
nr.1/2000, reclamantii au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate
pentru terenul din litigiu, insa pana in prezent nu au fost validati si pusi
in posesie.
Prin urmare, terenul in litigiu a facut obiectul legilor fondului
funciar si in aceasta situatie, dovada dreptului de proprietate se face
numai cu actele emise in baza acestor legi. Actele primare de care se
prevaleaza reclamantii in sustinerea actiunii puteau fi valorificate numai
in cadrul procedurii speciale legalmente instituita.
Cum reclamantii nu detin un titlu de proprietate legal,
respectiv hotarare de validare a dreptului de proprietate, urmata de
punerea in posesie asupra terenului si eliberarea titlului de proprietate, in
mod gresit a fost admisa actiunea in revendicare, solutie mentinuta si in
apel.
De altfel, terenul stapanit de catre recurent, primit in schimb
in anul 1969, nu se suprapune cu terenul in litigiu, fiind distincte, asa
incat nu a fost dovedita nici cerinta ocuparii abuzive de catre recurent.
Pentru aceste considerente, in baza art.312 alin.1 si 3 Cod procedura
civila, a fost admis recursul asa cum s-a precizat mai sus.