Notiunea de "lucru judecat", in sensul art. 1201 Cod civil. Identitatea de obiect Decizie nr. 126 din data de 02.10.2008
pronunțată de Curtea de Apel Iasi

Notiunea de "lucru judecat", in sensul art. 1201 Cod civil. Identitatea de obiect
Nu exista identitate de obiect atunci cand scopul urmarit de reclamant in cea de-a doua actiune nu este acelasi cu scopul din prima actiune, solutionata irevocabil.
Curtea de Apel Iasi, decizia civila nr. 126 din 2 octombrie 2008
Tribunalul Iasi a respins apelul reclamantului L.-C.C.-S. si a pastrat sentinta Judecatoriei Iasi de respingere a actiunii pentru autoritate de lucru judecat.
Tribunalul a constatat ca prima instanta a retinut corect ca finalitatea urmarita in ambele cereri - stabilire paternitate, solutionata definitiv si irevocabil si cea de obligare a paratei sa se prezinte la I.M.L. pentru testarea serologica si ADN este aceeasi: cercetarea paternitatii apelantului L.-C.C.-S.
In jurisprudenta instantei supreme s-a decis ca pentru a exista identitate de obiect intre doua actiuni este suficient ca din cuprinsul lor sa rezulte ca scopul final urmarit de reclamant este acelasi in ambele actiuni si, chiar daca in primul litigiu s-a discutat numai pe cale incidenta un drept invocat de o parte, solutia data de instanta are putere de lucru judecat intr-o noua actiune in care se incearca valorificarea aceluiasi drept.
De asemenea, ca, daca statuand asupra obiectului unei cereri, judecatorul ar putea contrazice cele statornicite intr-o hotarare anterioara, afirmand un drept negat sau negand un drept afirmat, exista identitate de obiect.
Esential este sa nu se ajunga la doua hotarari contradictorii, in sensul ca drepturile recunoscute prin prima hotarare sa nu fie contrazise prin hotararea ulterioara, ceea ce trebuie sa se verifice este daca prin noua actiune nu se urmareste acelasi scop, ca in primul proces.
In speta, paternitatea apelantului a fost verificata in primul proces, astfel incat cererea de fata, care urmareste acelasi scop, nu poate fi primita, deoarece exista autoritate de lucru judecat.
In privinta identitatii de parti, tribunalul a constatat ca acestea sunt aceleasi ca in primul proces: copilul L.-C.A.(intrucat actiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei apartine copilului si se porneste in numele sau de mama, fiind irelevant ca in hotarare nu s-a specificat calitatea de reprezentanta a mamei) si tatal L.-C.C.-S.
Prin urmare, tribunalul a retinut ca exista autoritate de lucru judecat, tripla identitate de parti, obiect si cauza, ceruta de art. 1201 Cod civil, fiind intrunita.
Impotriva deciziei a declarat recurs reclamantul L.-C.C.-S., aratand ca nu sunt intrunite conditiile stabilite de art. 1201 Cod procedura civila, pentru a se retine in cauza autoritatea de lucru judecat. Chiar daca mama a reprezentat minora in justitie, a pretins recurentul ca parata majora in prezenta pricina nu a avut calitatea de reclamanta in prima actiune si ca scopurile celor doua cereri de chemare in judecata nu coincid.
Recurentul a invederat ca, in conformitate cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului, persoana are dreptul la stabilirea unui statut civil care sa corespunda realitatii.
Intimata L.-C.A.-A. nu a formulat intampinare.
Examinand actele si lucrarile dosarului, curtea a constatat ca recursul este fondat.
Articolul 1201 Cod civil reglementeaza "lucrul judecat", iar articolul 166 Cod procedura civila exceptia autoritatii de lucru judecat. Primele doua instante au retinut corect ca paternitatea paratei a fost stabilita prin hotarare judecatoreasca irevocabila, dar au conchis gresit ca opereaza exceptia puterii lucrului judecat. Curtea de apel a retinut ca judecatoria a verificat doar identitatea de obiect, tribunalul adaugand si considerente care vizeaza identitatea de parti. Este adevarat ca - astfel cum argumenteaza instanta de apel - se verifica identitatea de parti intre cele doua judecati. Nu exista - insa - identitate de obiect, atat timp cat scopul urmarit de reclamant in actiunea formulata de Judecatoria Iasi nu este acelasi cu scopul din actiunea in cercetarea paternitatii. Tribunalul a motivat corect - in abstract - ca esential este a nu se ajunge la doua hotarari contradictorii, in sensul ca drepturile recunoscute prin prima hotarare sa fie contrazise prin hotararea ulterioara. In concret, insa, instanta de apel nu a observat ca o asemenea contrazicere nu ar putea aparea intre cele doua judecati, L.-C.C.-S. cerand Judecatoriei Iasi nu constatarea unei situatii contrare celei stabilite irevocabil de Judecatoria Ploiesti, ci obligarea paratei la prezentarea pentru administrarea unor teste stiintifice. Prin urmare, Curtea de apel a constatat ca scopul urmarit de reclamant nu coincide cu acela din actiunea judecata de instanta ploiesteana, gresit fiind retinuta incidenta exceptiei autoritatii de lucru judecat, in sensul art. 1201 Cod civil si 156 Cod procedura civila.
Raportat considerentelor expuse curtea, in aplicarea art. 312(1) si (5) Cod procedura civila, a admis recursul, modificand in tot decizia Tribunalului Iasi si admitand apelul reclamantului. Curtea a desfiintat sentinta Judecatoriei Iasi, in baza art. 297 (1) Cod procedura civila si - respingand exceptia autoritatii de lucru judecat - a trimis cauza Judecatoriei Iasi, pentru rejudecare.