Calitatea de avand cauza se analizeaza ‚in raport cu actele anterioare ale autorului, referitoare la acelasi drept ori bun incheiate cu alte persoane.
Una din conditiile calitatii de avand cauza este ca opozabilitatea sa priveasca acte anterioare celui incheiat de dobanditor cu acelasi autor - iar nu acte ulterioare.
Prin actiunea civila adresata instantei de judecata si inregistrata sub nr. 587/CIV/2005 pe rolul Tribunalului Gorj reclamanta SC B.I. SRL a chemat in judecata paratii D.P., M.S., M.N.Gh., Comisia Locala Tg-Jiu pentru aplicarea L 18/1991 si Comisia Judeteana Gorj pentru aplicarea L 18/1991 solicitand ca prin sentinta ce va pronunta sa se constate dreptul reclamantei de proprietar asupra terenului in suprafata de 9800 mp situat in intravilanul Municipiului Tg-Jiu, , identificat conform contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 991/8.02.2002, sa se constate nulitatea absoluta totala a adeverintei de proprietate (initial fara numar de inregistrare si data, fiind inregistrata ulterior sub nr. 1180/27.11.2003) eliberata in favoarea paratului D.P. pentru suprafata de 1000 mp situata in Tg-Jiu, suprafata fiind inclusa in suprafata de 9800 mp, sa se constate nulitatea absoluta a actului de donatie incheiat intre paratii D.P. in calitate de donator si M.S. si M.N.Gh. in calitate de donatari, autentificat sub nr.835/28.01.1998. A solicitat obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de proces.
In motivarea actiunii reclamanta a aratat ca prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr.991/8.02.2002 a dobandit de la vanzatoarea SC V. B. Gorj SA dreptul de proprietate si posesia asupra terenului de 9800 mp mentionat anterior, vanzatoarea detinand pentru suprafata instrainata certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria MO7 nr. 0143/4.01.1994. Paratul D.P. a atacat in instanta acest certificat de atestare a dreptului de proprietate, insa cererea sa a fost respinsa irevocabil. In acelasi timp, cu incalcarea dispozitiilor legale in materie, comisia locala l-a pus in posesie pe paratul D.P. asupra terenului de 1000 mp, parte din cei 9800 mp cumparati de reclamanta, iar prin s.c. nr.912/20.02.2003 pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu in dosarul nr. 11255/2002 a fost anulat acest proces verbal de punere in posesie. Adeverinta de proprietate emisa de catre comisia locala pentru aceeasi suprafata de teren initial fara numar si data si inregistrata ulterior sub nr. 1180/27.11.2003 nu a fost insa anulata. In anul 1998 acelasi parat D.P. a instrainat paratilor M.S. si M.N.Gh. printr-un contract de donatie suprafata de 1000 mp, iar nulitatea acestui act este solicitata ca efect al desfiintarii dreptului transmitatorului D.P. A mai aratat ca adeverinta de proprietate incalca dispozitiile de ordine publica ale L 18/1991 si art. 480 - 482 C.civ, ingradind dreptul de proprietate al societatii reclamante, drept contestat de catre parati, ceea ce confera reclamantei interes in promovarea unei actiuni in constatare in temeiul art. 111 C.p.civ.
La randul lor, paratii au formulat intampinare solicitand respingerea actiunii civile si invocand exceptia autoritatii de lucru judecat cu privire la constatarea nulitatii absolute a adeverintei de proprietate, precizand ca prin s.c. nr.912/2003 pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu s-a solutionat in mod definitiv o cerere identica. S-a invocat exceptia inadmisibilitatii capatului de cerere in constatarea calitatii reclamantei de proprietar asupra terenului de 9800 mp, reclamanta avand la indemana calea actiunii in realizare.
Prin s.c nr. 274/14.06.2005 pronuntata de Tribunalul Gorj a fost admisa actiunea civila formulata de catre reclamanta, dar impotriva acestei hotarari au formulat recurs paratii D.P., M.S. si M.N.Gh. si prin decizia nr. 180/23.02.2006 pronuntata de Curtea de Apel Craiova in dosarul nr. 5621/CIV/2005 cauza a fost trimisa spre rejudecare in prima instanta la Judecatoria Tg-Jiu, retinandu-se ca esenta litigiului consta in a se stabili daca paratul D.P. era sau nu indreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 1000 mp pentru care societatea reclamanta detine un titlu in sensul legii, numai dupa verificarea acestui aspect urmand sa se solutioneze celelalte capete de cerere.
Prin sentinta civila 6003/20.09.2007 pronuntata de Judecatoria TG-Jiu in dosar nr. 6542/318/2007, a fost admisa exceptia lipsei de interes a reclamantei SC B.I. SRL invocata de paratii D.P.;.S. si M.N.Gh. si respinsa ca lipsita de interes actiunea civila promovata de reclamanta pentru constatarea calitatii reclamantei de proprietar asupra suprafetei de 9800 mp teren.
S-a admis exceptia autoritatii de lucru judecat invocata de paratul D.P. si s-a respins pe exceptia autoritatii de lucru judecat actiunea civila formulata de reclamanta privind constatarea nulitatii absolute a adeverintei de proprietate inregistrate sub nr.1180/27.11.2003.
S-a respins actiunea civila pentru constatare nulitate absoluta contract de donatie autentificat sub nr. 835/28.01.1998.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut ca exista autoritate de lucru judecat - in privinta capatului actiunii prin care se cere constatarea nulitatii adeverintei.
In privinta capatului actiunii in constatarea dreptului de proprietate al reclamantului, instanta a retinut lipsa de interes, motivand ca reclamanta a exercitat posesia asupra terenului inca de la data dobandirii proprietatii de la SC V.B. Gorj SA, fara a fi tulburata de catre paratii donatari.
Capatul actiunii privitor la constatarea nulitatii contractului de donatie a fost respins, instanta motivand ca nu este incident motivul de nulitate invocat, privitor la efectul desfiintarii dreptului transmitatorului.
Impotriva sentintei a declarat apel reclamanta, sustinand ca in mod gresit s-a respins, ca lipsita de interes, actiunea sa intemeiata pe art.111 c.pr.civ., reclamantul avand interes in exercitarea actiunii intrucat dreptul sau de proprietate asupra terenului este contestat de catre parati.
A criticat si modul de solutionare a exceptiei autoritatii de lucru judecat intrucat nu erau intrunite conditiile prevazute de art.1201 c.civ.
Un alt motiv de apel s-a referit la gresita respingere a cererii in constatarea nulitatii contractului de donatie - si la respingerea cererii de admitere a probei interogatoriului.
Prin decizia civila nr.512 din 19 decembrie 2007, pronuntata de Tribunalul Gorj in dosarul nr.6542/318/2007 s-a respins, ca nefondat, apelul.
Instanta de apel a motivat ca prima instanta a pus in discutia partilor cererea de probatoriu a reclamantei si a respins-o, motivat ca nefiind utila cauzei administrarea probei cu interogatoriu.
Cu privire la respingerea primului capat al actiunii, instanta a argumentat ca prin actiunea in constatare - se urmareste sa se obtina o hotarare judecatoreasca prin care se constata inexistenta unui drept si ca nu sunt admisibile actiunile in constatarea unei stari de fapt.
A mai argumentat ca in mod corect s-a retinut lipsa de interes a reclamantei, intrucat prin admiterea acestei cereri reclamanta nu ar dobandi nici un folos material si direct atata timp cat toate partile recunosc ca terenul este in posesia si folosinta reclamantei.
S-a retinut si corecta solutionare a exceptiei autoritatii de lucru judecat, instanta de apel apreciind ca reclamanta este succesor cu titlu particular al reclamantei din litigiul anterior SC V.B. SA - iar hotararile pronuntate in acel litigiu ii sunt opozabile in calitatea de avand - cauza - stabilind identitatea de parti ceruta de art.1201 c.civ.
S-a inlaturat ca nefondat si motivul de apel referitor la solutia data cererii in constatarea nulitatii contractului de donatie, cu motivarea ca prima instanta a retinut ca nu este incidenta cauza de nulitate invocata de reclamanta si ca art.129 (6) c.pr.civ. nu permite examinarea altor cauze de nulitate a actului juridic.
Impotriva deciziei si a sentintei a declarat recurs reclamanta, invocand nelegalitatea acesteia.
Dezvoltand motivul de nelegalitate, reclamanta a sustinut ca in mod gresit cele doua instante au retinut lipsa de interes a reclamantei de a cere constatarea existentei dreptului sau asupra terenului in litigiu in suprafata de 1000 mp., intrucat paratii ii contesta dreptul de proprietate atat prin actele juridice incheiate cu privire la teren, cat si in fapt prin edificarea unei fundatii pe teren.
Un alt argument adus in sprijinul motivului de nelegalitate se refera la gresita interpretare si aplicare a dispoz.art.1201 c.civ.
Sub acest aspect a sustinut ca hotararile pronuntate in primul litigiu nu au solutionat pe fond capatul actiunii in constatarea nulitatii adeverintei de proprietate emisa paratului D., ca nu exista identitate de parti ( SC B.I. SRL dobandind dreptul de proprietate anterior pronuntarii acestor hotarari - nu este avand-cauza) nici identitate de obiect - (in actiunea de fata solicitand constatarea nulitatii unei alte adeverinte cu numar si data, emisa ulterior primei adeverinte) si nici identitate de cauza juridica (temeiurile de drept invocate fiind diferite).
A criticat recurenta si solutia data capatului actiunii in constatarea nulitatii contractului de donatie, aratand ca in mod gresit s-a respins cererea pe cale de exceptie, ca o consecinta a respingerii capatului actiunii in constatarea nulitatii adeverintei, desi fata de deficientele grave de forma ale adeverintei, actul pe baza caruia s-a incheiat contractul de donatie a fost procesul verbal de punere in posesie - ce a fost desfiintat in litigiul anterior, si nu adeverinta.
Recursul este fondat.
In mod gresit cele doua instante au solutionat toate capetele actiunii pe cale de exceptie - interpretand si aplicand gresit atat dispozitiile de drept materiale substantial cat si cele de drept procesual.
Potrivit art.111 c.pr.civ., partea care are interes poate sa faca cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept. Textul prevede in fraza a doua ca cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului.
Calea actiunii in constatare poate fi utilizata de catre proprietarul care se afla in posesia unui bun atunci cand ii este necesara o hotarare judecatoreasca prin care sa i se consolideze dreptul, in caz ca ii este contestat. In aceasta situatie, interesul proprietarului pentru promovarea actiunii in constatare deriva din chiar pericolul contestarii sau incalcarii dreptului sau de catre parat.
Reclamantul a formulat o cerere in constatare provocatorie - cerere prin care titularul unui drept cheama in judecata pe cel care prin atitudinea sau prin actele sale ii cauzeaza o tulburare serioasa in exercitiul dreptului sau, tulburare ce se bazeaza pe un pretins drept al paratului.
A sustinut, prin motivele actiunii ca, desi este titularul dreptului de proprietate conform contractului de vanzare-cumparare, paratii, atat prin contractul de donatie incheiat cu privire la o suprafata de teren inclusa in cea cumparata de reclamanta, cat si in fapt, ii contesta dreptul dobandit si cum are posesia terenului si nu estre admisibila revendicarea, are interes in promovarea actiunii in constatarea provocatorie.
Instantele, fara a analiza aceasta justificare a interesului actiunii, au retinut cu o motivare ce nu sustine solutia de respingere a cererii ca, reclamantul, avand posesia terenului, nu are interes in promovarea actiunii in constatare.
O asemenea motivare s-ar fi justificat in respingerea unei actiuni in revendicare iar nu in prezenta cauza.
Gresit au retinut instantele si exceptia autoritatii de lucru judecat cu privire la capatul actiunii in constatarea nulitatii adeverintei de proprietate eliberata paratului D.P.
Decizia civila, nr.790 din 01.04.2004, pronuntata de Curtea de Apel Craiova in dosarul nr.5261/civ/3004 - prin care (in urma admiterii recursului declarat de paratul D.P.) s-au modificat in parte hotararile date in prima instanta si in apel, in sensul respingerii capatului actiunii in constatarea nulitatii absolute a adeverintei de proprietate, nu a solutionat aceasta cerere pe fond - considerentele deciziei privind inadmisibilitatea actiunii - in conditiile in care nu s-a obtinut anularea hotararii Comisiei judetene - in baza careia s-a emis adeverinta.
Or, pentru existenta autoritatii de lucru judecat se cere conditia judecarii pe fond a primului litigiu .
Pe de alta parte, gresit cele doua instante au retinut calitatea reclamantei de avand-cauza ca succesor cu titlu particular al SC V. B. Gorj - (reclamanta din litigiu anterior).
Reclamanta din prezenta cauza a dobandit dreptul de proprietate anterior formularii actiunii de catre SC V.B. Gorj, si respectiv anterior pronuntarii hotararilor a caror autoritate de lucru judecat se invoca.
Calitatea de avand cauza se analizeaza ‚in raport cu actele anterioare ale autorului, referitoare la acelasi drept ori bun incheiate cu alte persoane.
Una din conditiile calitatii de avand cauza este ca opozabilitatea sa priveasca acte anterioare celui incheiat de dobanditor cu acelasi autor - iar nu acte ulterioare.
In speta, hotararile judecatoresti a caror autoritate de lucru judecat s-a invocat, nu sunt acte anterioare dobandirii dreptului reclamantei, fiind pronuntate ulterior incheierii contractului de vanzare-cumparare nr.991 din 08.02.2002 - astfel ca reclamanta din prezenta cauza nu are calitatea de avand cauza - pentru a i se opune efectele acestor hotarari si nu se poate retine identitatea de parti ceruta de art.1201 c.civ.
Prin urmare, instantele trebuiau sa examineze pe fond capatul actiunii in constatarea nulitatii adeverintei de proprietate iar nu sa o respinga, pe cale de exceptie.
Nici capatul actiunii in constatarea nulitatii contractului de donatie nu s-a solutionat pe fond - ci a fost respins pe exceptie ca o consecinta a respingerii celorlalte capete ale actiunii.
Reclamanta a solicitat desfiintarea contractului de donatie invocand una din regulile efectelor nulitatii actului juridic, respectiv principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial ( resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis). A aratat ca se impune desfiintarea actului donatiei incheiat de parati ca efect al constatarii nulitatii procesului verbal de punere in posesie a donatorului indicat in contract ca fiind titlul transmitatorului.
Instantele nu au analizat aceste aspecte, astfel ca nu au cercetat efectiv acest capat al actiunii.
Se impunea, totodata, fata de modul confuz de formulate a actiunii, sa se clarifice daca s-a invocat si nulitatea absoluta a donatiei, intrucat donatorul nu avea calitatea de proprietar asupra bunului donat.
Fata de toate aceste considerente se constata a fi fondat recursul in baza art.304 pct.9 c.pr.civ., dar cum cauza a fost solutionata pe cale de exceptie de cele doua instante, in baza art.312 alin.3 - urmeaza a se casa decizia data in apel, a se admite apelul reclamantei, a se desfiinta sentinta (in baza art.297 alin.1 c.pr.civ.) si a se trimite cauza spre rejudecare primei instante -Judecatoria Tg.Jiu.