DECIZIE nr. 12/1995

Notă

*) Definitivă prin nerecurare.

Ion Filipescu - președinte Viorel Mihai Ciobanu - judecător Victor Dan Zlatescu - judecător Doina Suliman - magistrat-asistent Completul de judecată, convocat fără citarea părților, potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, examinînd excepția de neconstituționalitate a prevederilor Decretului nr. 111/1951, invocată de reclamantul Strulovici Drojdieru Iancu în Dosarul nr. 14.454/1993 al Judecătoriei Bacau, constata următoarele:

Judecătoria Bacau, prin Încheierea din 21 octombrie 1994, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Decretului nr. 111/1951, invocată de reclamantul Strulovici Drojdieru Iancu, care susține ca acest act normativ trebuie abrogat potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, deoarece contravine prevederilor art. 41 alin. (3) din legea fundamentală și ale Declarației Universale a Drepturilor Omului.

Pirita, Consiliul Local al Municipiului Bacau, considera excepția neîntemeiată având în vedere dispozițiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, conform cărora repararea daunelor suferite anterior intrării în vigoare a Constituției din 1991 se reglementează prin lege. Direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat Bacau, chemată și ea în judecata în calitate de pirita, considera excepția invocată ca fiind neîntemeiată, ținând seama de principiul neretroactivitatii legii prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție, dispozițiile referitoare la regimul juridic al proprietății private aplicindu-se exclusiv legilor și altor reglementări adoptate sub imperiul Constituției actuale.

Judecătoria Bacau, exprimindu-și opinia, în baza art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, considera ca "neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe constituie temei legal pentru rejudecarea cauzelor doar în cazul raporturilor juridice stabilite după intrarea în vigoare a Constituției din 1991, repararea unor eventuale daune suferite anterior urmînd a se reglementa prin lege specială".

Chiar dacă dispozițiile legale atacate sunt anterioare Constituției din 1991, este de observat ca excepția nu are în vedere aplicarea unor acte normative după intrarea în vigoare a Constituției, ci efectele aplicării dispozițiilor legale anterioare Constituției, deci aceasta excepție este de competența exclusiva a Curții Constituționale. În acest sens s-a statuat și prin Deciziile nr. 2/1993 și nr. 5/1993.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ, având în vedere încheierea de sesizare, raportul întocmit în cauza, dispozițiile art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, retine:

Art. 1 lit. d) din Decretul nr. 111/1951 dispune să fie trecute în proprietatea statului bunurile considerate a fi fără stapin, bunuri de orice fel, părăsite timp de un an de către titularii săi, necunoscuți sau absenți. În speta, în anul 1960, o suprafața de teren de 833 mp a fost trecută în proprietatea statului, pe motiv că nu s-a plătit impozitul aferent în ultimul an anterior menționatei măsuri.

Deci este vorba de un drept de proprietate constituit potrivit unui act normativ anterior Constituției din 1991, care se solicită să fie declarat neconstitutional.

În rezolvarea cauzei trebuie distins, pe de o parte, între constituirea dreptului și efectele sale sub imperiul actului normativ anterior și care este atacat, și efectele dreptului constituit anterior care se produc în continuare, sub regimul Constituției din 1991, pe de altă parte.

Legea posterioară, deci Constituția din 1991, nu poate stinge dreptul născut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar insemna ca ea să fie aplicată retroactiv, ceea ce interzice art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor.

Prin invocarea excepției de neconstituționalitate a Decretului nr. 111/1951 se urmărește repararea în natura a daunelor suferite prin aplicarea acestui act normativ. Repararea pagubei nu se poate realiza decît potrivit art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, care stabilește ca repararea daunelor suferite anterior Constituției din 1991 se realizează prin lege specială. Dispoziții asemănătoare mai sunt cuprinse și în art. 77 din Legea privatizării societăților comerciale nr. 58/1991. Deci repararea unor asemenea daune este rezervată legii.

În sensul acestor considerente, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat și prin alte decizii definitive, precum deciziile nr. 3/1993, nr. 5/1993, nr. 14/1993 și nr. 27/1993. Chiar dacă ele se referă la alte acte normative anterioare Constituției, cum ar fi Decretul nr. 92/1950, H.C.M. nr. 606/1959, Decretul nr. 223/1974, motivele care au stat la baza lor sunt pe deplin valabile și în cauza de fața și deci nu se justifica îndepărtarea Curții de la practica sa.

În aceasta situație, excepția invocată urmează a fi respinsă ca vadit nefondata.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 alin. (2) și al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

Respinge ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate a prevederilor Decretului nr. 111/1951, invocată de Strulovici Drojdieru Iancu în Dosarul nr. 14.454/1993 al Judecătoriei Bacau.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată la data de 31 ianuarie 1995.

PREȘEDINTE, acad. prof. dr. doc. Ion Filipescu

Magistrat-asistent, Doina Suliman