DECIZIE nr. 383/1997

Mihai Constantinescu - președinte Costica Bulai - judecător Florin Bucur Vasilescu - judecător Romul Petru Vonica - judecător Victor Dan Zlatescu - judecător Paula C. Pantea - procuror Doina Suliman - magistrat-asistent Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de Ciuntu Liviu împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 56 din 20 martie 1997 *). ------------- Notă

*) Decizia Curții Constituționale nr. 56 din 20 martie 1997 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 11 noiembrie 1997.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 7 octombrie 1997 și au fost consemnate în încheierea din aceeași dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 14 octombrie 1997. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele: Curtea Suprema de Justiție - Secția civilă, prin Încheierea din 17 ianuarie 1997, pronunțată în Dosarul nr. 1.164/1996, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă, ridicată de intimatul-reclamant Ciuntu Liviu. Prin Decizia nr. 56 din 20 martie 1997, Curtea Constituțională a respins excepția de necostitutionalitate ca vadit nefondata, fiind lipsită de obiect, deoarece prin Legea nr. 17/1997 recursul în anulare poate fi declarat de procurorul general numai în termen de 6 luni, pentru motivele prevăzute în art. 330 pct. 1 și 2 din Codul de procedură civilă. Împotriva deciziei sus-menționate, Ciuntu Liviu a declarat recurs, în termen legal, considerând ca textele legal atacate pun în pericol dreptul de proprietate. Recurentul reitereaza motivele invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate. Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, întrucât excepția a fost respinsă ca vadit nefondata, s-au solicitat puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului. Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția de necostitutionalitate invocată este vadit nefondata, fiind lipsită de obiect. Camera Deputaților și Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, constata următoarele: Motivul de recurs invocat de recurent, în sensul că recursul în anulare afectează dreptul de proprietate, nu poate fi reținut. Recursul în anulare nu este contrar în nici un fel dreptului de proprietate, ale cărui garantare și ocrotire constituțională presupun ca el sa fi fost legal dobândit. Aceasta este însă o problemă de legalitate ce urmează să fie soluționată prin judecarea recursului în anulare declarat. Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 și al art. 26 din Legea nr. 47/1992, republicată, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge recursul declarat de Ciuntu Liviu împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 56 din 20 martie 1997. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din 14 octombrie 1997. PREȘEDINTE, dr. Mihai Constantinescu

Magistrat-asistent Doina Suliman