DECIZIE nr. 16/2001

Lucian Mihai - președinte Costica Bulai - judecător Constantin Doldur - judecător Kozsokar Gabor - judecător Ioan Muraru - judecător Nicolae Popa - judecător Lucian Stangu - judecător Florin Bucur Vasilescu - judecător Romul Petru Vonica - judecător Paula C. Pantea - procuror Florentina Geangu - magistrat-asistent Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 111 alin. (2) și (3) din Legea administrației publice locale nr. 69/1991, republicată, excepție ridicată de prefectul județului Mures în Dosarul nr. 3.119/2000 al Tribunalului Mures. La apelul nominal se constata lipsa autorului excepției și a Consiliului Local Targu Mures, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind necesară menținerea termenului în care prefectul să poată ataca în fața instanțelor de contencios administrativ actele administrației publice locale pe care le considera ilegale. În caz contrar, s-ar da posibilitatea prefectului sa atace în mod discretionar în justiție actele administrației publice locale, fapt ce ar reprezenta o restrangere a drepturilor cetățenilor. De asemenea, se arata ca anterior Curtea s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor criticate, pe care le-a considerat constituționale, fapt pentru care se solicita respingerea excepției. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele: Prin Încheierea din 15 iunie 2000, pronunțată în Dosarul nr. 3.119/2000, Tribunalul Mures a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 111 alin. (2) și (3) din Legea administrației publice locale nr. 69/1991, republicată, excepție ridicată de prefectul județului Mures. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca dispozițiile art. 111 alin. (2) și (3) din Legea administrației publice locale nr. 69/1991, republicată, care înlocuiesc prevederile art. 101 din aceeași lege, anterioare modificărilor și completărilor aduse prin Legea nr. 24/1996, contravin art. 122 alin. (4) din Constituție, prin aceea ca exercitarea acțiunii în contencios administrativ de către prefect îl obliga pe acesta să se supună unei proceduri prealabile și unui termen de decădere, situație ce creează greutăți în îndeplinirea atribuțiilor conferite prefectului de către Constituție. Totodată autorul excepției invoca și considerentele Deciziei nr. 137 din 7 decembrie 1994, prin care Curtea Constituțională a declarat ca fiind neconstituționale prevederile art. 101 alin. (2) din Legea nr. 69/1991, în redactarea anterioară modificării și completării prin Legea nr. 24/1996. Tribunalul Mures, exprimandu-și opinia, apreciază ca excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 111 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1991, republicată, este neîntemeiată, "având în vedere că nu i se poate recunoaște prefectului un drept nelimitat în timp pentru a ataca actele ce emana de la autoritățile publice locale, deoarece aceasta ar putea avea consecințe grave asupra cetățenilor și stabilitatii raporturilor juridice în cazul în care s-ar anula, la cererea prefectului, acte ce și-au produs deja efectele într-o anumită perioada de timp. Pe de altă parte, instituirea unui termen de decădere pentru introducerea acțiunii de către prefect constituie o garanție a examinării cat mai rapide a actelor emise de autoritățile publice locale și luarea măsurilor ce se impun în cazul în care acestea sunt ilegale". Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului. Guvernul, în punctul sau de vedere, susține ca stabilirea prin art. 111 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1991, republicată, a unor termene pentru introducerea acțiunii de către prefect la instanța de contencios administrativ nu reprezintă o adaugare la textul art. 122 alin. (4) din Constituție sau o încălcare a acestuia. De altfel, prin alin. (3) al aceluiași articol din Constituție se prevede că "Atribuțiile prefectului se stabilesc potrivit legii". De asemenea, "se considera ca stabilirea unui termen de decădere pentru introducerea acțiunii de către prefect la instanța de contencios administrativ, în scopul desființării actului pe care îl considera ilegal, nu reprezintă o limitare a prerogativelor sale de tutela administrativă, ci, dimpotriva, reprezintă un stimulent și o garanție a examinării, cu celeritate, a actelor administrative emise de autoritățile publice locale, în vederea luării măsurilor legale de desființare a acelor acte date cu încălcarea dispozițiilor legii". Se mai precizează ca numai prin stabilirea unor termene de decădere pentru introducerea acțiunii în contencios administrativ de către prefect se asigura stabilitatea raporturilor juridice izvorâte din aceste acte și, implicit, siguranța juridică a cetățenilor care sunt părți în aceste raporturi juridice. În final, se considera ca excepția este neîntemeiată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile atacate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constituțională constata ca a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 111 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996. Curtea constata ca aceste prevederi legale au fost modificate prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 22 din 26 mai 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 29 mai 1997. Aceasta ordonanța a fost declarata neconstitutionala prin Decizia Curții Constituționale nr. 83 din 19 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998. Întrucât, potrivit art. 145 alin. (2) din Constituție, "Deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii și au putere numai pentru viitor", iar conform art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, "Decizia prin care se constata neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanța în vigoare este definitivă și obligatorie", Curtea urmează să se pronunțe, prin prezenta decizie, asupra constituționalității prevederilor art. 111 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1991, republicată, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 22/1997. Astfel dispozițiile art. 111 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1991, republicată, au următoarea redactare: "(2) Cu 10 zile înaintea introducerii acțiunii, prefectul va solicita autorităților administrației publice locale și județene, cu motivarea necesară, sa reanalizeze actul socotit ilegal, în vederea modificării sau, după caz, a revocării acestuia.

(3) Introducerea acțiunii de către prefect se face în termen de 30 de zile de la comunicarea actului, potrivit prevederilor art. 53 alin. (1) lit. h). Termenul de 30 de zile este termen de decădere. Acțiunea este scutită de taxa de timbru."

Autorul excepției considera ca aceste texte încalcă prevederile art. 122 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora "Prefectul poate ataca, în fața instanței de contencios administrativ, un act al consiliului județean, al celui local sau al primarului, în cazul în care considera actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept". Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca art. 111 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1991, republicată, a mai făcut obiectul controlului de constituționalitate prin raportare la prevederile art. 122 alin. (4) din Constituție. Astfel, prin Decizia nr. 66 din 27 aprilie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 30 iunie 1999, respingandu-se excepția de neconstituționalitate, s-a statuat ca "instituirea unui termen de decădere pentru introducerea acțiunii de către prefect la instanța de contencios administrativ nu înseamnă o adaugare la textul art. 122 alin. (4) din Constituție sau o încălcare a acestuia". De altfel, prin alin. (3) al aceluiași articol din Constituție se prevede că "Atribuțiile prefectului se stabilesc potrivit legii". Prin aceeași decizie Curtea a constatat ca "stabilirea acestui termen de decădere nu constituie o limitare a prerogativelor sale de tutela administrativă, ci, dimpotriva, reprezintă un stimulent și o garanție a examinării cu celeritate a actelor administrative emise de autoritățile publice locale, în vederea luării măsurilor legale de desființare a celor date cu încălcarea dispozițiilor legii. Totodată este neîndoielnic ca numai prin stabilirea unor termene de decădere pentru introducerea acțiunii în contencios administrativ de către prefect se asigura stabilitatea raporturilor juridice izvorâte din aceste acte și, implicit, siguranța juridică a cetățenilor care sunt părți în aceste raporturi juridice". Deoarece nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, iar considerentele din Decizia nr. 66/1999 își păstrează valabilitatea și în acest caz, prezenta excepție de neconstituționalitate urmează să fie respinsă. În ceea ce privește referirile autorului excepției la considerentele Deciziei nr. 137 din 7 decembrie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 2 februarie 1995, Curtea constata ca acestea nu pot fi reținute, neavând relevanta în soluționarea excepției. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), precum și al art. 23 și al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 111 alin. (2) și (3) din Legea administrației publice locale nr. 69/1991, republicată, excepție ridicată de prefectul județului Mures în Dosarul nr. 3.119/2000 al Tribunalului Mures. Definitivă și obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 18 ianuarie 2001. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

LUCIAN MIHAI Magistrat-asistent, Florentina Geangu