DECIZIE nr. 334/2001

Nicolae Popa - președinte Costica Bulai - judecător Nicolae Cochinescu - judecător Constantin Doldur - judecător Koszokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Lucian Stangu - judecător Șerban Viorel Stanoiu - judecător Ioan Vida - judecător Gabriela Ghita - procuror Doina Suliman - magistrat-asistent Pe rol se afla soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic al Legii nr. 323/2001 prin care s-au modificat dispozițiile art. 20 alin. (5) și (6) și ale art. 21 alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiatilor în România, excepții ridicate de Hu Li Hua și Xie Liyan din China în dosarele nr. 7.087/2001 și nr. 6.995/2001 ale Judecătoriei Sectorului 6 București. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea, având în vedere ca excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 316C/2001 și nr. 317C/2001 au un conținut identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexarii cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public considera legală și necesară conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicată, coroborate cu cele ale art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 317C/2001 la Dosarul nr. 316C/2001 care este primul înregistrat. Reprezentantul Ministerului Public, considerând ca dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, coroborate cu cele ale art. 6 din aceeași convenție, solicita admiterea excepțiilor de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constata următoarele: Prin încheierile din 5 iulie 2001, pronunțate în dosarele nr. 6.995/2001 și nr. 7.087/2001, Judecătoria Sectorului 6 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepțiile de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic al Legii nr. 323/2001 prin care s-au modificat dispozițiile art. 20 alin. (5) și (6) și ale art. 21 alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiatilor în România, excepții ridicate de Hu Li Hua și Xie Liyan din China. În motivarea excepțiilor de neconstituționalitate se susține ca dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 24 coroborate cu cele ale art. 16, deoarece, în cadrul procedurii accelerate de rezolvare a cererilor pentru acordarea statutului de refugiat, împotriva hotărârii pronunțate de instanța de judecată nu se poate exercita nici o cale de atac, ceea ce creează o discriminare față de solicitanții cărora li se examinează cererile pe calea procedurii ordinare. Judecătoria Sectorului 6 București, exprimandu-și opinia, apreciază ca excepțiile sunt neintemeiate. Se arata, în esenta, ca "deoarece, în anumite situații expres prevăzute de lege și care nu pot fi extinse prin analogie, legea poate exclude folosirea căilor de atac". Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate ridicate. Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepțiile de neconstituționalitate sunt neintemeiate. Se arata ca legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedura". Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepțiile de neconstituționalitate ridicate. Obiectul excepțiilor de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile articolului unic al Legii nr. 323/2001 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiatilor în România, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 27 iunie 2001. Aceste text de lege are următoarea redactare: "Articol unic. - Se aprobă Ordonanța Guvernului nr. 102 din 31 august 2000 privind statutul și regimul refugiatilor în România, adoptată în temeiul art. 1 lit. G pct. 2 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 3 septembrie 2000, cu următoarele modificări: 1. Alineatul (5) al articolului 20 va avea următorul cuprins: <<(5) Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă.>> 2. Alineatul (6) al articolului 20 se abroga. 3. Alineatul (6) al articolului 21 va avea următorul cuprins: <<(6) În cazul prevăzut la alin. (5) lit. a) hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă.>>" În susținerea neconstitutionalitatii acestor texte de lege se invoca încălcarea art. 24 din Constituție privind dreptul la apărare, precum și a principiului fundamental al egalității în drepturi, în sensul că dispozițiile legale criticate nu permit exercitarea unei cai de atac împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în cadrul procedurii accelerate de rezolvare a cererilor pentru acordarea statutului de refugiat. Examinând excepțiile de neconstituționalitate, Curtea constata ca modificările aduse art. 20 alin. (5) și art. 21 alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 prin pct. 1 și 3 ale articolului unic din Legea nr. 323/2001 nu au nici o legătură cu dreptul la apărare și nu ingradesc în nici un fel exercitarea acestui drept. Faptul ca hotărârea instanței de judecată este definitivă și irevocabilă nu înseamnă ca autorii excepțiilor sunt lipsiți de dreptul la apărare. Pe întreaga durata a procedurii accelerate petentii se bucura, potrivit art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 102/2000, de dreptul de a fi asistați sau reprezentați de un avocat, de dreptul de a li se asigura în mod gratuit un interpret, de a fi consiliati și asistați de un reprezentant al organizațiilor neguvernamentale, de a fi informati cu privire la drepturile și obligațiile pe care le au. Totodată, potrivit prevederilor constituționale ale art. 128, împotriva hotărârilor judecătorești căile de atac pot fi exercitate de partea interesată și de Ministerul Public numai în condițiile legii, legiuitorul putând institui, în considerarea unor situații deosebite (asa cum de altfel este situația refugiatilor în România), reguli speciale de procedura și modalități de exercitare a drepturilor procesuale. În acest sens este jurisprudenta Curții Constituționale, concretizata în numeroase decizii, ca de exemplu Decizia nr. 261/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 5 aprilie 2001. În ceea ce privește pct. 2 al aceluiași articol de lege, prin care se abroga dispozițiile art. 20 alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 102/2000, se constată că acesta nu poate constitui obiect al controlului de constituționalitate prin excepție, deoarece, potrivit art. 58 alin. (1) din Constituție, abrogarea dispozițiilor legale este atributul exclusiv al legiuitorului, iar Curtea Constituțională nu se poate substitui acestuia pentru menținerea în vigoare a acestor dispoziții. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge excepțiile de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic al Legii nr. 323/2001 prin care s-au modificat dispozițiile art. 20 alin. (5) și (6) și ale art. 21 alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiatilor în România, excepții ridicate de Hu Li Hua și Xie Liyan din China în dosarele nr. 7.087/2001 și nr. 6.995/2001 ale Judecătoriei Sectorului 6 București. Definitivă și obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 27 noiembrie 2001. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Doina Suliman