DECIZIE nr. 66/2004

Nicolae Popa - președinte Costică Bulai - judecător Nicolae Cochinescu - judecător Constantin Doldur - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Șerban Viorel Stănoiu - judecător Lucian Stângu - judecător Ioan Vida - judecător Dana Titian - procuror Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent șef Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare. Excepția a fost ridicată de Consiliul General al Municipiului București în Dosarul nr. 7.375 CA/2003 al Tribunalului București Secția a VIII-a pentru conflicte de muncă și litigii de muncă. La apelul nominal răspunde autorul excepției, prin consilier juridic Marius Brumușescu, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 508D/2003, nr. 509D/2003, nr. 510D/2003, nr. 511D/2003 și nr. 512D/2003 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. 1 și ale art. 9 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, excepții ridicate de același autor în dosarele nr. 7.719 CA/2003, nr. 3.547 CA/2003, nr. 3.548 CA/2003, nr. 3.549 CA/2003 și nr. 3.550 CA/2003 ale aceleiași instanțe. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Autorul excepției de neconstituționalitate, prin consilier juridic, și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 16 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, raportat la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 508D/2003, nr. 509D/2003, nr. 510D/2003, nr. 511D/2003 și nr. 512D/2003 la Dosarul nr. 507D/2003. Reprezentantul autorului excepției solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, în susținerea căreia reiterează motivele invocate cu prilejul ridicării acesteia. Depune note scrise. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, întrucât dispozițiile de lege criticate nu contravin normelor constituționale invocate ca fiind încălcate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierile din 18 septembrie 2003, pronunțate în dosarele nr. 7.375 CA/2003 și nr. 7.719 CA/2003, și prin încheierile din 17 septembrie 2003, pronunțate în dosarele nr. 3.547 CA/2003, nr. 3.548 CA/2003, nr. 3.549 CA/2003 și nr. 3.550 CA/2003, Tribunalul București - Secția a VIII-a pentru conflicte de muncă și litigii de muncă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. 1 și ale art. 9 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare. Excepția a fost ridicată de Consiliul General al Municipiului București în cauze având ca obiect cereri formulate de municipiul București, prin primarul general, privind anularea unor hotărâri ale Consiliului General al Municipiului București. În motivările excepțiilor de neconstituționalitate având un conținut identic se arată că, potrivit textelor de lege criticate, în litigiile de contencios administrativ reclamant este "orice persoană fizică sau juridică (română sau străină) de drept privat și nicidecum o persoană juridică de drept public". Se susține că, atunci când în asemenea litigii reclamant este o persoană de drept public, inclusiv municipiul București, care are această calitate potrivit art. 19 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, dispozițiile art. 1 alin. 1, coroborate cu cele ale art. 9 alin. 1 din Legea nr. 29/1990, cu modificările ulterioare, devin neconstituționale în raport cu prevederile art. 48 alin. (1), art. 37 alin. (1) și ale art. 122 alin. (4) din Constituție. Din conținutul acestor prevederi constituționale rezultă că hotărârile Consiliului General al Municipiului București pot fi atacate în justiție de "cetățenii capitalei României, persoane fizice sau cetățenii municipiului București, asociați în persoane juridice private". Astfel, se ajunge "la situația inacceptabilă ca o unitate administrativ-teritorială (municipiul București), prin autoritatea sa executivă (primarul general), să acționeze în judecată cealaltă autoritate a sa, respectiv cea deliberativă (Consiliul General al Municipiului București), deci în final să se acționeze în judecată pe ea însăși". Tribunalul București - Secția a VIII-a pentru conflicte de muncă și litigii de muncă apreciază că dispozițiile invocate nu intră în contradicție cu prevederile art. 48 alin. (1), art. 37 alin. (1) și ale art. 122 alin. (4) din Constituție, iar critica de neconstituționalitate este neîntemeiată. În esență, se arată că interpretarea autorului excepției, potrivit căreia persoanele juridice care pot ataca în justiție un act administrativ au în vedere doar persoanele juridice de drept privat, este o interpretare restrictivă și chiar de natură a încălca principiul constituțional al egalității în fața legii, precum și principiul liberului acces la justiție. Se consideră că "este de neconceput ca, în lipsa unei prevederi constituționale exprese, ceea ce se permite unei persoane fizice private să se refuze unei colectivități" sau ca "nici un subiect de drept public să nu-și poată apăra în justiție drepturile subiective încălcate de un act administrativ nelegal". Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate ridicate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. 1 și ale art. 9 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare, este neîntemeiată. În acest sens, arată că art. 48 alin. (1), devenit art. 52 alin. (1) din Constituție, invocat ca fiind încălcat, "face referire la «orice persoană vătămată» într-un drept al său sau într-un interes legitim de a se adresa instanței de contencios administrativ, iar legea criticată preia această dispoziție". Totodată, arată că sfera persoanelor care pot ataca un act administrativ, precum și aprecierea asupra calității procesuale active a primarului constituie exclusiv o problemă de aplicare și interpretare a dispozițiilor legale, iar nu una de constituționalitate. În sfârșit, din dispozițiile Legii administrației publice locale nr. 215/2001, coroborate cu art. 123 alin. (5) din Constituție, republicată, rezultă că primarul acționează în justiție în numele unității administrativ-teritoriale, dar numai în raporturile cu terții, nu și cu alte organe ale administrației publice locale. În acest sens, menționează Decizia Curții Supreme de Justiție nr. 4/2003. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, republicată, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. 1 și ale art. 9 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut: - Art. 1 alin. 1: "Orice persoană fizică sau juridică, dacă se consideră vătămată în drepturile sale, recunoscute de lege, printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instanței judecătorești competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată." - Art. 9 alin. 1: "În cazuri bine justificate și pentru a se preveni producerea unei pagube iminente, reclamantul poate cere tribunalului să dispună suspendarea executării actului administrativ până la soluționarea acțiunii." În opinia autorului excepției de neconstituționalitate prevederile menționate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 37 alin. (1), art. 48 alin. (1) și ale art. 122 alin. (4). Potrivit Constituției republicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor și renumerotarea textelor, art. 37 alin. (1) a devenit art. 40 alin. (1), art. 48 alin. (1) a devenit art. 52 alin. (1) și art. 122 alin. (4) a devenit art. 123 alin. (5): - Art. 40 alin. (1): "Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere." - Art. 52 alin. (1): "Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei." - Art. 123 alin. (5): "Prefectul poate ataca, în fața instanței de contencios administrativ, un act al consiliului județean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: Textele de lege criticate prevăd că orice persoană fizică sau juridică vătămată de o autoritate publică într-un drept al său ori într-un interes legitim poate obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei. Totodată acestea pot cere instanței, în cazuri bine justificate, să dispună suspendarea executării actului administrativ până la soluționarea acțiunii. Cu privire la aceste dispoziții de lege, autorul excepției susține, în esență, că ele devin neconstituționale prin raportare la art. 40 alin. (1), art. 52 alin. (1) și art. 123 alin. (5) din Constituție, republicată, atunci când "reclamant într-un litigiu de contencios administrativ este persoana juridică de drept public", în speță municipiul București. Analizând aceste susțineri, Curtea constată că prin formula "persoană vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică" din conținutul alin. (1) al art. 52 din Constituție, republicată, legiuitorul constituant a înțeles cetățenii, străinii și apatrizii, priviți individual sau în calitate de subiecte colective de drept privat ori de drept public, care acționează în calitatea lor de persoane juridice. De altfel, acest înțeles rezultă și din plasarea dispozițiilor art. 52 din Constituție în titlul II cap. II "Drepturile și libertățile fundamentale", care, de regulă, îi privesc pe cetățeni. Atunci când de aceste drepturi și libertăți beneficiază și cetățenii străini și apatrizii, subiectul de drept este desemnat de legiuitorul constituant prin termenul "persoană". Din categoria persoanelor nu sunt excluse subiectele colective de drept, în măsura în care constituie organizații ale persoanelor fizice. Aceeași concluzie se impune și în virtutea art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la "Cererile individuale", potrivit cărora "orice persoană fizică, orice organizație neguvernamentală sau de orice grup de particulari care se pretinde victimă a unei încălcări de către una dintre înaltele părți contractante a drepturilor recunoscute în convenție sau în protocoalele sale" se poate adresa Curții Europene a Drepturilor Omului. Așadar, autoritățile publice intră sub incidența prevederilor art. 52 din Constituție, republicată, numai în cazurile în care, conform alin. (2) al acestui articol, prin lege se prevede în mod expres aceasta. Față de cele arătate, Curtea Constituțională urmează să respingă susținerile referitoare la încălcarea art. 52 din Constituție, republicată, precum și, pentru aceleași considerente, criticile privind contrarietatea dintre textele de lege criticate și dreptul de asociere al cetățenilor, consacrat prin prevederile constituționale ale art. 40. În legătură cu încălcarea prin textele de lege criticate a prevederilor constituționale ale art. 123 alin. (5), republicată, Curtea constată că, potrivit acestora, numai prefectul, iar nu și primarul, are calitatea de a ataca în justiție actele ilegale ale consiliului local. În temeiul art. 67 din Legea nr. 215/2001, precum și în sensul celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 356 din 10 decembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 3 martie 2003, "primarul este abilitat să reprezinte în justiție unitatea administrativ-teritorială, dar această dispoziție vizează numai raporturile colectivității locale cu terții, nu și pe cele cu consiliul local, care este organ al unității administrativ-teritoriale, ca și primarul, și are aceeași legitimitate cu acesta". Așa fiind, Curtea urmează să respingă și aceste susțineri de neconstituționalitate ca neîntemeiate. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. 1 și ale art. 9 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare, excepție ridicată de Consiliul General al Municipiului București în dosarele nr. 7.375 CA/2003, nr. 7.719 CA/2003, nr. 3.547 CA/2003, nr. 3.548 CA/2003, nr. 3.549 CA/2003 și nr. 3.550 CA/2003 ale Tribunalului București - Secția a VIII-a pentru conflicte de muncă și litigii de muncă. Definitivă și obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 24 februarie 2004. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent șef, Gabriela Dragomirescu Întrucât doamna Gabriela Dragomirescu se află în străinătate, fiind plecată în interes de serviciu, în locul său semnează, în temeiul art. 261 alin. 2 din Codul de procedură civilă, Prim-magistrat asistent, Claudia Miu