DECIZIE nr. 54/2004

Nicolae Popa - președinte Costică Bulai - judecător Nicolae Cochinescu - judecător Constantin Doldur - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Lucian Stângu - judecător Șerban Viorel Stănoiu - judecător Ioan Vida - judecător Dana Titian - procuror Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 129 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de Mariana Moroșanu în Dosarul nr. 8.297/2003 al Tribunalului Iași. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere că dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 13 octombrie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 8.297/2003, Tribunalul Iași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 129 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Excepția a fost ridicată de Mariana Moroșanu într-o cauză având ca obiect soluționarea acțiunii comerciale formulate, în baza Legii nr. 64/1995, de creditorii RADET Iași și Direcția Generală a Finanțelor Publice Iași împotriva autoarei excepției, în calitatea sa de administrator al debitoarei Societatea Comercială "Instant Company" - S.R.L. din Iași. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că dispozițiile criticate instituie o discriminare între administratorii societăților cu capital privat și cei ai societăților cu capital de stat, în favoarea acestora din urmă, întrucât aceștia "sunt absolviți de orice obligație în a achita datoriile societăților comerciale la care ei au fost administratori". Tribunalul Iași opinează că dispozițiile legale criticate nu contravin art. 16 din Constituție, întrucât norma constituțională menționată "nu vizează exercițiul acțiunilor intentate celor care, prin acte frauduloase, au prejudiciat pe creditorii societății". Pe de altă parte, nu se înfrânge egalitatea de tratament a debitorilor, suspendarea procedurilor vizate de dispozițiile criticate pe o perioadă limitată de timp fiind justificată de satisfacerea unui interes general, fără a se crea o situație mai favorabilă debitorilor societății comerciale cu capital de stat. Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat și punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este inadmisibilă, în temeiul art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, întrucât obiectul litigiului dedus soluționării instanței de fond îl constituie cererea de angajare a răspunderii personale a administratorului unei societăți comerciale supuse reorganizării judiciare și falimentului, în temeiul art. 124-127 din Legea nr. 64/1995, iar dispozițiile legal criticate - art. 129 din aceeași lege nu au incidență în cauză. Astfel, soluționarea cauzei nu depinde de prevederile legale criticate. Cu privire la aspectele de fond ale excepției, apreciază că dispozițiile art. 129 din Legea nr. 64/1995 reprezintă o aplicație specială a prevederilor art. 135 din Constituția României, potrivit cărora statul trebuie să asigure crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție, "protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară, exploatarea resurselor naturale, în concordanță cu interesul național și, nu în ultimul rând, crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții". Datorită existenței unor blocaje financiare în activitatea societăților comerciale cu capital majoritar de stat, cauzate în principal de lipsa lichidităților necesare achitării arieratelor financiare, aplicarea procedurii falimentului față de asemenea societăți comerciale ar fi putut antrena consecințe deosebit de grave asupra întregului sistem economico-financiar. Măsura suspendării prevăzute de art. 129 din Legea nr. 64/1995 răspunde exigenței formulate de Legea fundamentală, fiind menită să salveze societățile comerciale aflate în dificultate și capitalurile acestora, pentru a-și putea îndeplini în continuare funcțiile economice pentru care au fost create - deci, pentru a asigura libertatea comerțului. Totodată, menționează că art. 129 nu stabilește o inaplicabilitate a dispozițiilor art. 124-127 față de administratorii societăților comerciale cu capital majoritar de stat, așa cum în mod eronat susține autoarea excepției. Aceste organe de conducere sunt pe deplin supuse regimului instituit prin dispozițiile legale menționate, existând posibilitatea angajării, în condițiile legii, a răspunderii lor personale în vederea acoperirii unei părți din datoriile debitoarei insolvente, indiferent dacă aceasta a fost sau nu a fost supusă măsurilor de suspendare decise în temeiul art. 129. Avocatul Poporului apreciază ca fiind neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, considerând că dispozițiile criticate reglementează situația societăților comerciale cu capital majoritar de stat, pentru care Guvernul a instituit sau va institui proceduri speciale de supraveghere financiară, cărora le sunt aplicabile dispozițiile referitoare la suspendarea procedurilor prevăzute de Legea nr. 64/1995. Astfel, dispozițiile criticate nu sunt discriminatorii, întrucât nu este vorba de mai multe persoane aflate în situații similare și cărora să li se aplice nejustificat un tratament diferențiat. Principiul egalității nu interzice adoptarea unor reguli specifice în cazul unei diferențe de situații, așa cum s-a mai pronunțat Curtea prin Decizia nr. 342/2003. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, republicată, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, precum și celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 129 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următorul conținut: "Exercițiul acțiunilor sau, după caz, efectuarea procedurilor prevăzute în prezenta lege se suspendă față de debitorii - societăți comerciale cu capital majoritar de stat - pentru care Guvernul a instituit sau va institui proceduri speciale de supraveghere financiară, pe perioada cât acestea se află sub incidența acestor proceduri." În susținerea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia apreciază că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) din Constituția României, revizuită și republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, prevederi care au următorul conținut: - Art. 16 alin. (1) și (2): "(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate prevăd suspendarea acțiunilor sau, după caz, a procedurilor prevăzute de Legea nr. 64/1995 față de debitorii - societăți comerciale cu capital majoritar de stat - pentru care Guvernul a instituit sau va institui măsuri speciale de supraveghere financiară. De asemenea, Curtea reține că obiectul litigiului dedus instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate este soluționarea cererii de angajare a răspunderii administratorului unei societăți comerciale cu capital privat, cerere formulată de către unii dintre creditorii societății comerciale debitoare, în temeiul art. 124-127 ( cap. IV "Răspunderea membrilor organelor de conducere") din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Ca atare, Curtea constată că soluționarea cauzei deduse instanței de judecată nu depinde de dispozițiile art. 129 din Legea nr. 64/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea se pronunță numai asupra excepțiilor de neconstituționalitate "de care depinde soluționarea cauzei". Astfel, Curtea urmează a respinge ca fiind inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 129 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 și art. 25 alin. (1) și (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge ca fiind inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 129 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de Mariana Moroșanu în Dosarul nr. 8.297/2003 al Tribunalului Iași. Definitivă și obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 februarie 2004. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean