DECIZIE nr. 339/2005

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Constantin Doldur - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Șerban Viorel Stănoiu - judecător Ion Tiucă - procuror Benke Karoly - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, excepție ridicată de Doina Răileanu în Dosarul nr. 1.056/2005 al Tribunalului Arad - Secția comercială și contencios administrativ. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 228D/2005, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004, excepție ridicată de Olah Attila-Remus în Dosarul nr. 1.060/2005 al Tribunalului Arad - Secția comercială și contencios administrativ. De asemenea, Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 441D/2005, nr. 442D/2005, nr. 443D/2005 și nr. 444D/2005, având ca obiect dispozițiile art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004, excepție ridicată de Cosmin Sebastian Petrea, Sorina Negru, Mioara Veronica Manea și Adrian Constantin Radu în dosarele nr. 742/CA/2005, nr. 743/CA/2005, nr. 744/CA/2005 și nr. 750/CA/2005 ale Tribunalului Dolj - Secția comercială și de contencios administrativ. La apelul nominal efectuat în dosarele de mai sus răspund Mioara Veronica Manea și Direcția Generală a Finanțelor Publice Dolj, prin consilier juridic, fiind lipsă celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea, având în vedere strânsa legătură între obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele de mai sus, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Părțile prezente și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, pentru o mai bună administrare a justiției, dispune conexarea dosarelor nr. 228D/2005, nr. 441D/2005, nr. 442D/2005, nr. 443D/2005 și nr. 444D/2005 la Dosarul nr. 227D/2005, care este primul înregistrat. Cauza se află în stare de judecată. Mioara Veronica Manea solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, întrucât textul legal criticat încalcă dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție, afectându-i drepturile și libertățile constituționale. Totodată se susține că, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, statutul funcționarilor publici este reglementat prin lege organică, astfel încât modificările privind statutul acestora trebuie făcute numai prin lege. Reprezentantul Direcției Generale a Finanțelor Publice Dolj solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, arătând că dispozițiile legale criticate prevăd doar o reîncadrare a funcționarilor publici, fără a se aduce atingere statutului acestora. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, apreciind că dispozițiile art. 6 alin. (1) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 nu retroactivează, se aplică tuturor funcționarilor publici și nu suprimă drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Totodată se arată că analiza eventualelor contradicții existente între acestea și Legea nr. 188/1999 excedează competenței Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin încheierile din 1 martie 2005, 9 mai 2005 și 12 mai 2005, pronunțate în dosarele nr. 1.056/2005 și nr. 1.060/2005 ale Tribunalului Arad - Secția comercială și contencios administrativ, nr. 742/CA/2005, nr. 743/CA/2005, nr. 744/CA/2005 și nr. 750/CA/2005 ale Tribunalului Dolj - Secția comercială și de contencios administrativ, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, excepție ridicată de Doina Răileanu, Olah Attila-Remus, Cosmin Sebastian Petrea, Sorina Negru, Mioara Veronica Manea și Adrian Constantin Radu în cadrul unor cauze având ca obiect soluționarea unor conflicte de muncă. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 contravin dispozițiilor art. 5, ale art. 16 alin. (1) și (3) și ale art. 53 din Constituție. Totodată, se apreciază că prevederile criticate încalcă dispozițiile art. 2, ale art. 7 și ale art. 23 paragrafele 1, 2 și 3 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, ale art. 2 alin. 2 și ale art. 7 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, precum și pe cele ale art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. De asemenea, autorii excepției consideră că " Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 retroactivează, efectele acesteia se întorc în timp - în perioada 2000-2003, pe când încadrarea funcționarilor publici se făcea după clase, grade, trepte". În argumentarea criticii de neconstituționalitate autorii excepției apreciază că dispozițiile criticate încalcă principiul nediscriminării, "deoarece reîncadrarea în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2004 are în vedere încadrarea [autorilor excepției] din perioada 2000-2003 [

], net inferioară celei pe care au avut-o ulterior". Totodată, se apreciază că este încălcat și "principiul de drept [conform căruia] un drept câștigat rămâne câștigat, precum și principiile enunțate de Legea nr. 188/1999, republicată în 2004, și anume: legalitatea, imparțialitatea, obiectivitatea, eficiența și eficacitatea, stabilite în exercitarea funcției publice". Din motivarea excepției rezultă că autorii acesteia consideră că sunt încălcate și dispozițiile art. 115 alin. (1) teza a doua și alin. (4) din Constituție. Totodată, autorii excepției arată că "nici Parlamentul nu este autorizat să modifice, să abroge sau să suspende legi organice [ Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici] prin legi ordinare sau de un alt nivel inferior, nici măcar în cazuri excepționale". De asemenea, se susține că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 73 alin. (3) lit. j) și ale art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, întrucât aduc atingere statutului funcționarilor publici și drepturilor acestora, iar ordonanța de urgență a fost adoptată fără să fi existat o situație extraordinară care să o justifice, afectând regimul unei instituții fundamentale a statului. Autorii excepției arată că "reîncadrarea [acestora] are caracterul unei retrogradări în funcție", fără să existe premisa săvârșirii unei abateri disciplinare. Se mai arată că dispozițiile criticate restrâng "dezvoltarea carierei în domeniul funcției publice", ceea ce duce la o discriminare "pe criteriul arbitrar al unei vechi încadrări". De asemenea, se mai susține că "această ordonanță, pe lângă faptul că stabilește o retrogradare, mai produce și efectele unui conflict între actele normative succesiv apărute", iar dispozițiile criticate încalcă prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici. Tribunalul Arad - Secția comercială și contencios administrativ și Tribunalul Dolj - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În argumentarea acestei opinii se apreciază că reglementarea criticată "a urmărit atât reîncadrarea funcționarilor publici, corespunzător vechilor elemente de identificare ale [acestora] - categorie, clasă, grad, cât și a funcționarilor publici care nu au avut un corespondent în categorie, clasă, grad, în scopul implementării, începând cu anul 2006, a sistemului unitar de școlarizare a funcționarilor publici, nefiind vorba de încălcarea unor drepturi și libertăți, de retroactivitatea dispozițiilor sale sau de discriminare". De asemenea, se apreciază că prevederile criticate nu încalcă textul constituțional al art. 115 alin. (4), având în vedere că urgența reglementării a fost motivată de către Guvern atât prin faptul că "măsurile cuprinse în prezenta ordonanță de urgență reprezintă o etapă în reforma salarială a funcționarilor publici și au la bază negocierile Guvernului României cu Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional, precum și cu organizațiile sindicale reprezentative ale funcționarilor publici", cât și prin aceea că "măsurile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență vizează interesul social, buna desfășurare a activității în administrația publică, creșterea calității serviciului public [și sunt adoptate în condiții care] constituie situații de urgență și extraordinare". Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se arată că dispozițiile legale criticate nu retroactivează, întrucât acestea "stabilesc noul mod de salarizare (aceasta constituind opțiunea legiuitorului), care se aplică de la intrarea în vigoare a actului normativ criticat". Totodată, se mai apreciază că prevederile criticate "se aplică tuturor funcționarilor publici al căror mod de salarizare îndeplinește criteriile rezonabile și obiective [instituite de textul art. 1 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004, și anume «crearea unei ierarhizări a sistemului de salarizare pe categorii, clase, grade profesionale»], fără a stabili alte criterii care nu țin de ierarhizarea sistemului de salarizare". Guvernul arată că excepția este nemotivată în raport cu prevederile art. 15 alin. (1) și art. 16 alin. (3) din Constituție, iar în raport cu art. 53 din Constituție arată că dispozițiile criticate "nu au ca obiect de reglementare restrângerea dreptului la o carieră profesională". Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se consideră că "reîncadrarea funcționarilor publici în funcție de noi criterii stabilite prin lege nu încalcă principiul neretroactivității legii". Totodată, se arată că dispozițiile criticate "modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, fapt pentru care legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze o anumită situație juridică în timpul următor intrării ei în vigoare". Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate "se aplică în mod egal tuturor funcționarilor publici de execuție salarizați potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004 [

], fără nici o discriminare, [

] și nu pun în discuție restrângeri ale exercițiului drepturilor fundamentale". Se apreciază că dispozițiile criticate nu încalcă prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție, având în vedere că "reîncadrarea funcționarilor publici în funcție de noi criterii stabilite este justificată în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2004 «de interesul social, buna desfășurare a activității în administrația publică, creșterea calității serviciului public [măsură adoptată în condiții care] constituie situații de urgență și extraordinare»". Totodată, Avocatul Poporului consideră că nici dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție nu sunt încălcate, întrucât "reîncadrarea funcționarilor publici în funcție de noi criterii nu afectează regimul instituțiilor fundamentale ale statului". Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 6 alin. (1) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.091 din 23 noiembrie 2004, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 76/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 18 aprilie 2005. Dispozițiile criticate ca fiind neconstituționale au următorul cuprins: "(1) Funcționarii publici de execuție salarizați potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004 privind unele măsuri în domeniul funcției publice, la categoria A, B sau C, clasa III, gradul 3 se reîncadrează în gradul profesional asistent și beneficiază de salariul de bază prevăzut de prezenta ordonanță de urgență în anexele nr. I-IV, pentru funcția publică de execuție deținută, gradul profesional asistent, treapta 3 de salarizare. [

]

(5) Funcționarii publici de execuție salarizați potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004, la categoria A, B sau C, clasa II, gradul 2 se reîncadrează în gradul profesional principal și beneficiază de salariul de bază prevăzut de prezenta ordonanță de urgență în anexele nr. I-IV, pentru funcția publică de execuție deținută, gradul profesional principal, treapta 2 de salarizare."

Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 15, ale art. 16 alin. (1) și (3), ale art. 53, ale art. 73 alin. (3) lit. j) și ale art. 115 alin. (4) și (6), acestea având următorul cuprins: - Art. 15: "(1) Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea.

(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.";

- Art. 16 alin. (1) și (3): "(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. [

]

(3) Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități.";

- Art. 53: "(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.";

- Art. 73 alin. (3) lit. j): "(3) Prin lege organică se reglementează: [

]

j) statutul funcționarilor publici.";

- Art. 115 alin. (4) și (6): "(4) Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora. [

]

(6) Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică."

Totodată, se consideră a fi încălcate și dispozițiile art. 2, ale art. 7 și ale art. 23 paragrafele 1, 2 și 3 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, ale art. 2 pct. 2 și ale art. 7 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, precum și cele ale art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. În esență, autorii excepției de neconstituționalitate susțin că reîncadrarea prevăzută de dispozițiile art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 are "caracterul unei retrogradări în funcție", ceea ce contravine dispozițiilor art. 15 alin. (1), ale art. 16 alin. (1) și (3), ale art. 53 din Constituție, ale art. 2 privind nediscriminarea, ale art. 7 privind egalitatea și ale art. 23 paragrafele 1, 2 și 3 privind dreptul la muncă din Declarația Universală a Drepturilor Omului, ale art. 2 pct. 2 privind nediscriminarea și ale art. 7 privind dreptul la muncă din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale. Se consideră că reglementarea criticată contravine principiului constituțional al neretroactivității legii, iar criteriile avute în vedere pentru această retrogradare în funcție sunt discriminatorii, încălcând dispozițiile art. 26 privind egalitatea din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. Totodată, autorii excepției consideră că nu a existat o situație extraordinară care să justifice adoptarea acestei ordonanțe de urgență și că aceasta aduce atingere statutului funcționarilor publici și drepturilor acestora. Curtea reține că dispozițiile art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 au mai format obiect al controlului de constituționalitate. Astfel, prin deciziile nr. 289 din 7 iunie 2005 și nr. 305 din 9 iunie 2005, nepublicate încă, Curtea a statuat în sensul că dispozițiile criticate sunt constituționale. Prin Decizia nr. 289 din 7 iunie 2005, Curtea a stabilit că, "potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, statutul funcționarilor publici se stabilește prin lege organică, iar sistemul de salarizare a acestei categorii de funcționari ține de statutul lor". În consecință, Curtea a statuat că "atât încadrarea prin lege a diferiților funcționari publici în anumite categorii, clase și grade profesionale, cât și salarizarea conform acestei încadrări nu reprezintă drepturi fundamentale, care nu s-ar putea modifica pentru viitor tot prin lege. Astfel, legiuitorul este în drept să modifice sistemul de salarizare existent ori să-l înlocuiască cu altul nou, considerat mai adecvat pentru atingerea scopului urmărit, ținând seama și de resursele financiare disponibile în diferite perioade de timp. De asemenea, ține de opțiunea liberă a legiuitorului încadrarea în categorii, clase și grade profesionale a funcționarilor publici. Având în vedere aceste considerente, apare ca fiind legitimată din punct de vedere constituțional emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2004, care, după cum se arată în art. 1 alin. (1), își propune să reglementeze drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005. Din cuprinsul acestui articol rezultă cu claritate că noile reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, ci exclusiv pentru anul 2005. Analizând prevederile art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 în raport cu principiul constituțional al egalității în drepturi, Curtea constată că acest text de lege se aplică deopotrivă tuturor funcționarilor publici de execuție, fără a crea privilegii sau discriminări. În consecință, neretroactivitatea legii, nediscriminarea ori restrângerea numai în situații limitativ prevăzute a exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale, principii consacrate de art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) și art. 53 din Constituție, în deplină concordanță cu reglementările internaționale invocate, nu sunt încălcate prin dispozițiile art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 ". Având în vedere cele de mai sus, Curtea reține că dispozițiile criticate nu îngrădesc în nici un mod dreptul la muncă al funcționarilor publici, aceștia beneficiind în continuare de toate măsurile prevăzute de dispozițiile art. 7 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale și ale art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Cu privire la susținerea autorilor excepției referitor la faptul că dispozițiile criticate încalcă textul constituțional al art. 115 alin. (4) și (6), Curtea, prin Decizia nr. 289 din 7 iunie 2005, a statuat că "interdicția reglementării în domenii care fac obiectul legilor organice este prevăzută de alin. (1) al aceluiași articol constituțional pentru ordonanțele emise de Guvern în baza unei legi speciale de abilitare adoptate de Parlament. Această interdicție nu operează și în cazul ordonanțelor de urgență care se adoptă de către Guvern în temeiul prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție. Emiterea unor asemenea ordonanțe este condiționată, însă, de existența unor «situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată», iar Guvernul este obligat să motiveze urgența în cuprinsul ordonanței. În ceea ce privește Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004, Guvernul a motivat existența situației extraordinare prin aceea că «asigurarea unor drepturi salariale funcționarilor publici care, potrivit legii, îndeplinesc prerogative de putere publică și sunt supuși unui regim sever al incompatibilității și conflictului de interese este un obiectiv prioritar al Strategiei actualizate a Guvernului României privind accelerarea reformei în administrația publică 2004-2006» și că «măsurile cuprinse în această ordonanță reprezintă o etapă în reforma salarială a funcționarilor publici și au la bază negocierile Guvernului României cu Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional, precum și cu organizațiile sindicale reprezentative ale funcționarilor publici». Prin urmare, Curtea reține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 apare ca un răspuns la necesitatea de a da curs rezultatelor negocierilor Guvernului cu instituțiile internaționale amintite, cât și cu organizațiile sindicale, în sensul instituirii unor reforme în administrația publică. De asemenea, emiterea acestei ordonanțe este justificată de necesitatea reglementării aplicării dispozițiilor legii bugetare pentru anul 2005. De altfel, Curtea observă că aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2004 este limitată doar pe durata acestui an. În consecință, Curtea apreciază că urgența reglementărilor justifică, în acest caz, existența situației extraordinare și, în consecință, dispozițiile legale criticate nu sunt contrare prevederilor constituționale invocate". Totodată, Curtea reține că dispozițiile art. 15 alin. (1) și ale art. 16 alin. (3) din Constituție nu au incidență în cauză. Neexistând elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluția acestor decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. În ceea ce privește susținerea autorilor excepției de neconstituționalitate în sensul că dispozițiile legale criticate contravin Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, este de observat că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional realizează un control de constituționalitate a legilor și altor acte normative, în timp ce eventualele probleme privind coordonarea legislativă revin autorității legiuitoare. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) și lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, excepție ridicată de Doina Răileanu în Dosarul nr. 1.056/2005 al Tribunalului Arad - Secția comercială și contencios administrativ, de Cosmin Sebastian Petrea, Sorina Negru, Mioara Veronica Manea și Adrian Constantin Radu în dosarele nr. 742/CA/2005, nr. 743/CA/2005, nr. 744/CA/2005 și nr. 750/CA/2005 ale Tribunalului Dolj - Secția comercială și de contencios administrativ, precum și a dispozițiilor art. 6 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, excepție ridicată de Olah Attila-Remus în Dosarul nr. 1.060/2005 al Tribunalului Arad - Secția comercială și contencios administrativ. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 28 iunie 2005. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Benke Karoly