DECIZIE nr. 627/2006

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Șerban Viorel Stănoiu - judecător Antonia Constantin - procuror Benke Karoly - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 4 teza a patra și ale art. 723^1 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Cribo Impex" - S.R.L. din Sighișoara în Dosarul nr. 522/2006 al Judecătoriei Sighișoara. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 2 mai 2006, pronunțată în Dosarul nr. 522/2006, Judecătoria Sighișoara a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 403 alin. 4 teza a patra și ale art. 723^1 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Cribo Impex" - S.R.L. din Sighișoara într-un litigiu având ca obiect soluționarea unei contestații la executare, precum și a unei cereri pentru suspendarea executării silite în temeiul art. 403 din Codul de procedură civilă. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile art. 403 alin. 4 teza a patra din Codul de procedură civilă încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21, întrucât, în condițiile în care fiecare act de executare este susceptibil de a fi atacat cu contestație la executare, debitorul poate fi obligat la plata mai multor cauțiuni în cadrul aceleiași proceduri execuționale. În acest mod creditorul are la dispoziție mai multe garanții decât debitorul, fapt ce afectează echilibrul procesual dintre părți și principiul egalității cetățenilor în fața legii. Totodată, se consideră că ipoteza textului legal criticat presupune o efectuare a unei duble plăți de către debitor, ceea ce este de natură a accentua dezechilibrul procesual dintre debitor și creditor. În opinia autorului excepției, dispozițiile art. 723^1 alin. 3 din Codul de procedură civilă vin în contradicție cu principiul garantării proprietății private, debitorul fiind obligat să indisponibilizeze o sumă de bani consistentă, achitată drept cauțiune, pe o perioadă de timp nedeterminată. Judecătoria Sighișoara apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, întrucât condiționarea suspendării executării silite de plată unei cauțiuni este necesară pentru acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite și pentru a preveni exercitarea abuzivă a dreptului de a cere suspendarea executării silite de către debitorii rău-platnici. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, cu privire la constituționalitatea prevederilor art. 403 alin. 4 teza a patra din Codul de procedură civilă, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 723^1 alin. 3 din Codul de procedură civilă, se arată că textul legal criticat precizează momentul la care acela care a depus cauțiunea își poate recupera suma depusă, și anume după trecerea celor 30 de zile în care creditorul îndreptățit la despăgubire ar fi putut formula cerere pentru plata acestei sume, ceea ce nu este de natură a încălca prevederile art. 44 din Constituție. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 403 alin. 4 teza a patra și ale art. 723^1 alin. 3 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: - Art. 403 alin. 4 teza a patra: "Cauțiunea depusă este deductibilă din cauțiunea stabilită de instanță, dacă este cazul."; - Art. 723^1 alin. 3: "Cauțiunea se eliberează celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia cel îndreptățit în cauză nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite, până la împlinirea termenului de 30 de zile de la data la care, prin hotărâre irevocabilă, s-a soluționat fondul cauzei. Cu toate acestea, cauțiunea se eliberează de îndată, dacă partea interesată declară în mod expres că nu urmărește obligarea părții adverse la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate." Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele: Dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate sub aspectele criticate în cauza de față. Prin Decizia nr. 134 din 21 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 9 martie 2006, Curtea a reținut că această cauțiune prevăzută de art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă constituie o garanție în favoarea creditorului pentru prevenirea exercitării abuzive a unor drepturi procesuale și a întârzierii executării unor obligații stabilite prin titlul executoriu. Textul de lege criticat nu conține măsuri discriminatorii ce ar contraveni principiului egalității în fața legii, întrucât măsura instituită prin acesta se ia în considerarea naturii urgente a cauzelor, iar nu a persoanelor care o solicită, acestea beneficiind de un tratament egal în fața legii. Prin aceeași decizie, Curtea, cu privire la constituționalitatea art. 723^1 alin. 3 din Codul de procedură civilă, a constatat că eliberarea cauțiunii în maximum 30 de zile după soluționarea fondului cauzei, prin hotărâre irevocabilă, dacă partea interesată nu a formulat cerere pentru obligarea părții adverse la plata de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate, reprezintă o garanție a ocrotirii dreptului de proprietate, legea instituind în mod expres termenul în care debitorul își poate recupera suma plătită cu titlu de cauțiune. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 4 teza a patra și ale art. 723^1 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Cribo Impex" - S.R.L. din Sighișoara în Dosarul nr. 522/2006 al Judecătoriei Sighișoara. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 3 octombrie 2006. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Benke Karoly