DECIZIE nr. 612/2006

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Kozsokar Gabor - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Șerban Viorel Stănoiu - judecător Ion Tiucă - procuror Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 160 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 103 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Dan Dumitru Valentin Gramatovici în Dosarul nr. 35.254/2/2005 (nr. vechi 4.162/2005) al Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției. Lipsește partea Casa de Pensii a Municipiului București, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Dan Dumitru Valentin Gramatovici solicită admiterea excepției, precizând că prin excepția formulată nu urmărește modificarea sau completarea legii. De asemenea, arată că anularea retroactivă a dreptului câștigat al judecătorilor și procurorilor la întregirea fracțiilor de stagiu de cotizare mai mari de 6 luni la un an, în conformitate cu legea anterioară, încalcă principiile constituționale ale neretroactivității legilor și egalității în drepturi. Consideră că legea îi discriminează pe magistrații care la data pensionării au altă ocupație în raport cu magistrații care ies la pensie din funcția de judecător sau procuror. În sfârșit, arată că această discriminare contravine rațiunii pensiei de serviciu ce se acordă în considerarea servituților speciale implicate de exercitarea profesiei de magistrat. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, sens în care arată că textele de lege criticate nu contravin principiilor constituționale invocate, întrucât se aplică doar de la intrarea în vigoare a legii, iar magistrații care se pensionează din funcția de judecător sau procuror se află într-o situație obiectiv diferită de cea a magistraților care se pensionează având o altă ocupație. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 23 martie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 35.254/2/2005 (nr. vechi 4.162/2005), Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 160 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 103 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Dan Dumitru Valentin Gramatovici cu prilejul soluționării recursului împotriva Sentinței civile nr. 3.712 din 27 septembrie 2005, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 4.395/AS/2004. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că art. 160 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 și art. 103 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 contravin dispozițiilor constituționale care consacră neretroactivitatea legii civile și egalitatea cetățenilor. În acest sens arată că textele de lege criticate au efecte retroactive, întrucât, spre deosebire de normele anterioare, nu mai permit întregirea perioadelor de vechime mai mari de 6 luni la un an. Astfel, deși are o vechime în funcția de procuror de 19 ani, 9 luni și 10 zile, nu i se recunoaște vechimea de 20 de ani în magistratură și nu i se acordă pensia de serviciu, fiind discriminat față de judecătorii și procurorii care pot obține această pensie și pentru o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani, întrucât se pensionează din aceste funcții. Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, deoarece niciunul dintre cele două texte de lege criticate nu este în contradicție cu principiile stabilite prin art. 15 și 16 din Constituție. În acest sens arată că, de la data intrării în vigoare a Legii nr. 303/2004, vechimea în magistratură de care au beneficiat magistrații în funcție și cei asimilați lor, potrivit Legii nr. 92/1992, se păstrează, putând fi valorificată în viitor, și nu pentru trecut, în cazul pensionării. Astfel, nu se poate vorbi despre retroactivitatea legii într-o asemenea situație și nici despre instituirea unei anumite discriminări între magistrați ori între aceștia și alte categorii sociale care nu au această calitate. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția ridicată. Guvernul arată că textele de lege criticate produc efecte numai pentru viitor, de la data intrării lor în vigoare, astfel că nu au efecte retroactive. De asemenea, consideră că nu sunt create discriminări între categorii de persoane care se află obiectiv în situații identice. În sfârșit, precizând că, de fapt, criticile autorului excepției privesc chestiuni de interpretare a legii, iar nu veritabile probleme de constituționalitate, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale, neconținând dispoziții cu efecte retroactive ori discriminatorii. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 160 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, dispoziții potrivit cărora "Vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea în vigoare a prezentei legi constituie stagiu de cotizare." De asemenea, potrivit încheierii prin care Curtea Constituțională a fost sesizată, obiect al excepției îl constituie și dispozițiile art. 103 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, așa cum au fost modificate prin dispozițiile art. I pct. 107 din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. Curtea constată însă că, anterior sesizării sale cu excepția de neconstituționalitate, Legea nr. 303/2004 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, articolele primind o nouă numerotare, astfel că art. 103 alin. (1) a devenit art. 104 alin. (1), care prevede că "Judecătorii și procurorii în funcție, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) care au beneficiat de vechime în magistratură potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările și completările ulterioare, își păstrează această vechime." În opinia autorului excepției dispozițiile legale criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile și ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituție, dreptul la pensie, la alte forme de asigurări sociale și la măsuri de protecție socială se exercită în condițiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, vechimea necesară pentru beneficiul acestora, cuantumul drepturilor cuvenite, să abroge, să modifice ori să înlocuiască reglementările anterioare. De asemenea, este în drept să stabilească pensii speciale pentru anumite categorii socioprofesionale, în raport cu situația specială a acestora, fără a atinge, în sensul discriminării, drepturile câștigate pe baza legislației anterioare. Vechimea în muncă este realizată întotdeauna în perioadele anterioare înscrierii la pensie, doar valorificarea acesteia se face în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data acordării pensiei.

Art. 160 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 dispune păstrarea vechimii în muncă recunoscute pentru stabilirea pensiei anterior intrării sale în vigoare și o identifică cu noua denumire de "stagiu de cotizare". Este adevărat că noua legislație nu mai prevede rotunjirea prin adăugare a vechimii. Aceasta pentru că aplică un nou sistem în care se valorifică întreaga activitate a beneficiarului pensiei, punctajul mediu anual calculându-se pentru perioada cotizată în fiecare an, iar, în final, punctul de pensie se stabilește pe baza punctajelor medii anuale.

Art. 104 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 prevede, de asemenea, păstrarea vechimii în magistratură, recunoscută anterior prin Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997. Art. 82 din Legea nr. 303/2004 prevede patru situații în care se poate acorda pensia de serviciu:

a) judecătorilor și procurorilor care au o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură; b) judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorilor financiari și procurorilor financiari care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, care cer înscrierea la pensie înainte de împlinirea vârstei de pensionare și au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în aceste funcții; c) judecătorilor și procurorilor care la data împlinirii vârstei de pensionare au o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani; și d) persoanelor care la data pensionării au o altă ocupație, dar au o vechime în funcția de judecător sau procuror de cel puțin 25 de ani. Stabilirea acestor criterii de acordare a pensiei de serviciu constituie prerogativa exclusivă a legiuitorului. Curtea observă că cele patru categorii de magistrați beneficiare se află în situații obiectiv diferite, ceea ce justifică tratamentul juridic diferențiat. În virtutea acelorași prerogative de care se bucură și având în vedere faptul că pensia de serviciu pentru magistrați reprezintă un drept special, legiuitorul a optat pentru condiționarea acordării acestui drept de realizarea unei vechimi minime complete, fără a accepta întregirea fracțiunilor de vechime. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 160 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 104 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Dan Dumitru Valentin Gramatovici în Dosarul nr. 35.254/2/2005 (nr. vechi 4.162/2005) al Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 21 septembrie 2006. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea