DECIZIE nr. 554 din 6 iulie 2006
DECIZIE nr. 554 din 6 iulie 2006 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385^9 alin. 1 pct. 18 și pct. 19 din Codul de procedură penală
Intră rapid în contul tău InfoDosar pentru dosare urmărite, notificări și activitate recentă.
Intră rapid în contul tău InfoDosar pentru dosare urmărite, notificări și activitate recentă.
Urmărește inteligent dosarul din instanță.
Primești notificări la fiecare modificare.
Din anul 2015, zi de zi!
DECIZIE nr. 553 din 6 iulie 2006 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (2), art. 3, art. 9 alin. (1) și (2), art. 28 alin. (1) și (2), art. 57 alin. (4) și art. 68 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat
Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Șerban Viorel Stănoiu - judecător Marinela Mincă - procuror Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (2), art. 3, art. 9 alin. (1) și (2), art. 28 alin. (1) și (2), art. 57 alin. (4) și art. 68 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Cornel Gheorghe Ardelean în Dosarul nr. 16.135/1/2005 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală. La apelul nominal se prezintă, personal, autorul excepției. Cauza este în stare de judecată. Autorul excepției de neconstituționalitate solicită admiterea acesteia, apreciind că textele de lege criticate contravin prevederilor art. 24 și art. 40 din Constituție. În acest sens arată că, deși a întreprins numeroase demersuri în vederea angajării unui apărător, nu i s-a asigurat dreptul la apărare din partea unui avocat desemnat din oficiu, apreciind totodată că se încalcă și dreptul de asociere atâta timp cât profesia de avocat se exercită numai de membrii barourilor care, împreună cu Uniunea Avocaților din România, asigură exercitarea calificată a dreptului de apărare. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă, întrucât dispozițiile de lege criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 16.135/1/2005, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (2), art. 3, art. 9 alin. (1) și (2), art. 28 alin. (1) și (2), art. 57 alin. (4) și art. 68 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Cornel Gheorghe Ardelean într-o cauză ce are ca obiect o contestație la executarea unei pedepse. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate sunt în vădită contradicție cu prevederile constituționale referitoare la dreptul de liberă asociere și la dreptul la apărare, întrucât limitează dreptul de a exercita profesia de avocat și de a asigura asistență judiciară numai la membrii barourilor aparținând Uniunii Naționale a Barourilor din România. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază că excepția este neîntemeiată, întrucât "între textele invocate ca neconstituționale și prevederile constituționale la care se face referire nu există nicio incompatibilitate și nici nu se încalcă dreptul la apărare sau cel la asociere liberă". Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că textele de lege supuse controlului sunt constituționale, iar criticile formulate de autorul excepției sunt nefondate, sens în care s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 321/2004. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 alin. (2), art. 3, art. 9 alin. (1) și (2), art. 28 alin. (1) și (2), art. 57 alin. (4) și art. 68 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, modificată și completată prin Legea nr. 255/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 23 iunie 2004. Textele de lege criticate au următorul conținut: - Art. 1 alin. (2): "Profesia de avocat se exercită numai de avocații înscriși în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naționale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R."; - Art. 3: "(1) Activitatea avocatului se realizează prin:
a) consultații și cereri cu caracter juridic;
b) asistență și reprezentare juridică în fața instanțelor judecătorești, a organelor de urmărire penală, a autorităților cu atribuții jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești, a organelor administrației publice și a instituțiilor, precum și a altor persoane juridice, în condițiile legii;
c) redactarea de acte juridice, atestarea identității părților, a conținutului și a datei actelor prezentate spre autentificare;
d) asistarea și reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în fața altor autorități publice cu posibilitatea atestării identității părților, a conținutului și a datei actelor încheiate;
e) apărarea și reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice în raporturile acestora cu autoritățile publice, cu instituțiile și cu orice persoană română sau străină;
f) activități de mediere;
g) activități fiduciare constând în primirea în depozit, în numele și pe seama clientului, de fonduri financiare și bunuri, rezultate din valorificarea sau executarea de titluri executorii, după încheierea procedurii succesorale sau a lichidării, precum și plasarea și valorificarea acestora, în numele și pe seama clientului, activități de administrare a fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost plasate;
h) stabilirea temporară a sediului pentru societăți comerciale la sediul profesional al avocatului și înregistrarea acestora, în numele și pe seama clientului, a părților de interes, a părților sociale sau a acțiunilor societăților astfel înregistrate;
i) activitățile prevăzute la lit. g) și h) se pot desfășura în temeiul unui nou contract de asistență juridică;
j) orice mijloace și căi proprii exercitării dreptului de apărare, în condițiile legii.
(2) Activitățile prevăzute la alin. (1) se exercită numai de avocat, dacă legea nu prevede altfel.";
- Art. 9 alin. (1) și (2): "(1) Barourile și U.N.B.R. asigură exercitarea calificată a dreptului de apărare, competența și disciplina profesională, protecția demnității și onoarei avocaților membri.
(2) În fiecare județ există și funcționează un singur barou membru al U.N.B.R., cu sediul în localitatea de reședință a județului.";
- Art. 28 alin. (1) și (2): "(1) Avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul să asiste și să reprezinte orice persoană fizică sau juridică, în temeiul unui contract încheiat în formă scrisă, care dobândește dată certă prin înregistrarea în registrul oficial de evidență.
(2) Avocatul, precum și clientul au dreptul să renunțe la contractul de asistență juridică sau să îl modifice de comun acord, în condițiile prevăzute de statutul profesiei. Renunțarea unilaterală a clientului nu constituie cauză de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocațiale prestate, precum și pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul procesual al clientului.";
- Art. 57 alin. (4): "Baroul de avocați se constituie și funcționează numai în cadrul U.N.B.R., potrivit prezentei legi și statutului profesiei."; - Art. 68 alin. (1): "Baroul asigură asistența judiciară în toate cazurile în care apărarea este obligatorie potrivit legii, precum și la cererea instanțelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a organelor administrației publice locale în cazurile în care acestea apreciază că persoanele se găsesc în imposibilitate vădită de a plăti onorariul." Autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 24 și art. 40, referitoare la dreptul la apărare și dreptul de asociere. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că obiectul cauzei îl constituie o contestație la executarea pedepsei, formulată de autorul excepției în cadrul unui proces penal, contestație motivată pe nelegalitatea mandatului de arestare preventivă, emis de procuror. Ca atare, invocarea, pe cale de excepție, a neconstituționalității dispozițiilor legale referitoare la organizarea și funcționarea profesiei de avocat nu are legătură cu soluționarea cauzei, în accepțiunea art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Faptul că autorul excepției a refuzat să aleagă un apărător din cadrul unui barou component al Uniunii Naționale a Barourilor din România, precum și asistența judiciară din partea avocatului desemnat din oficiu nu este de natură să creeze vreo legătură între textele de lege criticate și soluționarea cauzei. Așa fiind, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (2), art. 3, art. 9 alin. (1) și (2), art. 28 alin. (1) și (2), art. 57 alin. (4) și art. 68 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Cornel Gheorghe Ardelean în Dosarul nr. 16.135/1/2005 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 6 iulie 2006. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora
DECIZIE nr. 554 din 6 iulie 2006 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385^9 alin. 1 pct. 18 și pct. 19 din Codul de procedură penală
DECIZIE nr. 558 din 6 iulie 2006 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 159 alin. 7 din Codul de procedură penală
DECIZIE nr. 563 din 6 iulie 2006 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 177 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală
ORDIN nr. 829 din 10 iulie 2006 pentru modificarea art. 5 din Ordinul ministrului sănătății și al ministrului educației și cercetării nr. 546/4.260/2004 privind stabilirea specialităților înrudite, care pot fi obținute ca a doua specialitate fără susținerea co...
ORDIN nr. 921 din 27 iulie 2006 pentru stabilirea atribuțiilor comitetului director din cadrul spitalului public
ORDIN nr. 931 din 31 iulie 2006 pentru abrogarea Ordinului ministrului sănătății și familiei nr. 1.005/2002 privind aprobarea criteriilor de clasificare a dispozitivelor medicale
ORDIN nr. 4.724 din 19 iulie 2006 pentru modificarea art. 5 din Ordinul ministrului sănătății și al ministrului educației și cercetării nr. 546/4.260/2004 privind stabilirea specialităților înrudite, care pot fi obținute ca a doua specialitate fără susținerea...
Acest site folosește cookie-uri. Detalii