DECIZIE nr. 503/2006

DECIZIE nr. 503 din 13 iunie 2006 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 720^1 din Codul de procedură civilă

Intrare în vigoare 11 iulie 2006

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Kozsokar Gabor - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Șerban Viorel Stănoiu - judecător Ion Tiucă - procuror Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 720^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată în fața Tribunalului București - Secția comercială de către Stelian Pepenescu în Dosarul nr. 6.923/3/2006, de Ion Barbu în Dosarul nr. 6.837/3/2006, de Gherghina Anagnostopulos în Dosarul nr. 13.802/301/2005, de Ion Tănase în Dosarul nr. 14.394/301/2005 și de Camelia Gabăr în Dosarul nr. 14.419/301/2005. La apelul nominal se prezintă Stelian Pepenescu, personal și asistat de avocat Mugur-Jak Caracas, și procuratorul Mihai-Cucu Dogaru, pentru ceilalți autori ai excepției, asistat de același avocat. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 673D/2005, nr. 674D/2005, nr. 675D/2006, nr. 676D/2006 și nr. 677D/2006, având în vedere că obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în cele cinci dosare este identic. Avocatul autorilor excepției este de acord cu conexarea. Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condițiile conexării. Reținând identitatea de obiect, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 674D/2005, nr. 675D/2006, nr. 676D/2006 și nr. 677D/2006 la Dosarul nr. 673D/2005, care a fost primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecată, avocatul autorilor excepției solicită admiterea criticii de neconstituționalitate, întrucât, prin aplicarea dispozițiilor art. 720^1 din Codul de procedură civilă, se aduce atingere în mod nejustificat dreptului la apărare, respectiv dreptului la asistență juridică acordată părților în faza preprocesuală. Chiar în condițiile în care părțile interesate au urmat procedura prealabilă a concilierii, Casa de Economii și Consemnațiuni - C.E.C. - S.A. și statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu au dat curs convocării, astfel încât procedura s-a dovedit a fi inutilă, având ca unic efect tergiversarea soluționării litigiului dintre părți. Reprezentantul Ministerului Public consideră că motivele invocate în susținerea criticii nu relevă o problemă de constituționalitate și pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: Prin încheierile pronunțate în dosarele nr. 6.923/3/2006, nr. 6.837/3/2006, nr. 13.802/301/2005, nr. 14.394/301/2005 și nr. 14.419/301/2005, Tribunalul București - Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 720^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Stelian Pepenescu, Ion Barbu, Gherghina Anagnostopulos, Ion Tănase și Camelia Gabăr. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textul de lege criticat încalcă prevederile constituționale referitoare la accesul liber la justiție, dreptul la apărare și la un proces echitabil, întrucât imprecizia acestuia dă posibilitatea instanței de a-l aplica și în litigiile dintre persoane fizice, necomercianți, și persoane juridice, comercianți. Prin aplicarea procedurii prealabile a concilierii, specifică soluționării litigiilor în materie comercială, raportului juridic civil comerciant-necomerciant, se încalcă principiul egalității cetățenilor în fața legii și se îngrădește dreptul persoanei de a beneficia de judecarea procesului într-un termen rezonabil, suficient pentru pregătirea apărării. Tribunalul București - Secția comercială apreciază excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Astfel, argumentul întârzierii judecății prin parcurgerea obligatorie a concilierii nu este fondat, întrucât scopul reglementării nu îl reprezintă restricționarea accesului la justiție, ci posibilitatea oferită părților de a soluționa diferendele pe cale amiabilă, într-un termen rezonabil, fără implicarea instanței judecătorești. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Guvernul apreciază excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 720^1 din Codul de procedură civilă, dispoziții care au următorul conținut: "În procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte. În scopul arătat la alin. 1, reclamantul va convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretențiile sale și temeiul lor legal, precum și toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire, prin telegramă, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face și prin înmânarea înscrisurilor sub semnătură de primire. Data convocării pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2. Rezultatul concilierii se va consemna într-un înscris cu arătarea pretențiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului și a punctului de vedere al fiecărei părți. Înscrisul despre rezultatul concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs convocării prevăzute la alin. 2, dovada că de la data primirii acestei convocări au trecut 30 de zile se anexează la cererea de chemare în judecată." Autorii excepției susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 15 alin. (1) referitoare la universalitatea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale, art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea în fața legii, art. 21 alin. (1), (2) și (3) privitoare la accesul liber la justiție, art. 24 referitor la dreptul la apărare și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt nesocotite și prevederile cuprinse în art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin instituirea procedurii prealabile de conciliere, legiuitorul a urmărit să transpună în practică principiul celerității soluționării litigiilor dintre părți - mai pregnant în materie comercială - și să degreveze activitatea instanțelor de judecată. Astfel, rolul normei procedurale criticate este acela de a reglementa o procedură extrajudiciară care să ofere părților posibilitatea de a se înțelege asupra eventualelor pretenții ale reclamantului, fără implicarea autorității judecătorești competente. Față de aceste rațiuni majore, condiționarea sesizării instanței de parcurgerea procedurii de conciliere cu partea potrivnică nu poate fi calificată ca o îngrădire a accesului liber la justiție, în accepțiunea prohibită de prevederile constituționale de referință, atâta vreme cât partea interesată poate sesiza instanța judecătorească cu cererea de chemare în judecată, urmând ca în fazele procesuale ale litigiului să beneficieze de toate garanțiile prevăzute de lege, inclusiv de dreptul de a fi asistată de un avocat, potrivit art. 24 alin. (2) din Constituție. De altfel, asupra constituționalității textelor de lege criticate Curtea s-a mai pronunțat, de exemplu prin Decizia nr. 335 din 16 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 19 octombrie 2004, sau prin Decizia nr. 361/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 29 mai 2006, rațiunile care au stat la baza adoptării soluției anterioare păstrându-și valabilitatea și în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menținută. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 720^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată în fața Tribunalului București - Secția comercială de Stelian Pepenescu în Dosarul nr. 6.923/3/2006, de Ion Barbu în Dosarul nr. 6.837/3/2006, de Gherghina Anagnostopulos în Dosarul nr. 13.802/301/2005, de Ion Tănase în Dosarul nr. 14.394/301/2005 și de Camelia Gabăr în Dosarul nr. 14.419/301/2005. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 13 iunie 2006. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu

Alte acte din Monitorul Oficial din data de 11 iulie 2006

HOTĂRÂRE nr. 853 din 28 iunie 2006

HOTĂRÂRE nr. 853 din 28 iunie 2006 privind înființarea unor stațiuni de cercetare-dezvoltare agricolă în domeniul legumiculturii prin reorganizarea unor stațiuni de cercetare și producție agricolă din domeniul legumiculturii