DECIZIE nr. 356/2006

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Șerban Viorel Stănoiu - judecător Ion Tiucă - procuror Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 185 alin. (3^1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Comercială "Dunga Com" - S.R.L. din Brăila în Dosarul nr. 653/CAF/2005 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 131 D/2006, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Societatea Comercială "Quasar" - S.R.L. din Botoșani în Dosarul nr. 2.929/2005 al Curții de Apel Suceava - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor sus-menționate, având în vedere obiectul identic al excepțiilor ridicate. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 131 D/2006 la Dosarul nr. 130 D/2006, care este primul înregistrat. Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, apreciind că se impune păstrarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierile din 10 ianuarie 2006 și din 7 decembrie 2005, pronunțate în dosarele nr. 653/CAF/2005 și nr. 2.929/2005, Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel Suceava - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 185 alin. (3^1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Comercială "Dunga Com" - S.R.L. din Brăila și de Societatea Comercială "Quasar" - S.R.L. din Botoșani în cauze având ca obiect acțiuni în anulare a unor decizii prin care s-a dispus suspendarea autorizațiilor de antrepozit fiscal. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile art. 185 alin. (3^1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 aduc atingere dispozițiilor constituționale ale art. 23 alin. (11), ale art. 45 și ale art. 53. În acest sens arată că "prin reglementarea [

] dreptului autorității fiscale competente de a suspenda autorizația unui antrepozit fiscal doar pe baza unei simple sesizări penale [

], se încalcă în mod evident prevederile constituționale referitoare la prezumția de nevinovăție" întrucât "se îndreptățește Ministerul Finanțelor Publice să ia măsuri sancționatorii anterior stabilirii comiterii unei infracțiuni prin hotărâre judecătorească". Totodată, se consideră că dispozițiile "art. 185 alin. (3^1) lit. b) din Legea 571/2003 contravin și prevederilor art. 45 din Constituție deoarece, atât timp cât instanța judecătorească nu a «confirmat» încălcarea condițiilor legale de exercitare a activității economice, nu se poate lua măsura anulării, chiar temporară, a dreptului de a exercita activitatea economică". De asemenea, se mai arată că textul de lege criticat contravine și prevederilor art. 53 din Constituție, întrucât "autorizează Ministerul Finanțelor Publice de a restrânge exercitarea dreptului nostru și în alte situații decât cele prevăzute de art. 53 din Constituție". Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției ridicate. În temeiul dispozițiilor legale menționate, precum și în conformitate cu art. 17 alin. (2) din regulamentul său de organizare și funcționare, Curtea Constituțională a solicitat completarea actului de sesizare cu opinia instanței de judecată, dar aceasta nu a dat curs solicitării până la data pronunțării prezentei decizii. Curtea de Apel Suceava - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, în sensul în care a statuat Curtea în jurisprudența sa. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 185 alin. (3^1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, introdus prin art. I pct. 94 din Ordonanța Guvernului nr. 83/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 793 din 27 august 2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 494/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004. Textul criticat are următorul cuprins: - Art. 185 alin. (3^1) lit. b): "(3^1) La propunerea organelor de control, autoritatea fiscală competentă suspendă autorizația pentru un antrepozit fiscal astfel: [

]

b) până la soluționarea definitivă a cauzei penale în cazul în care a fost făcută o sesizare penală referitoare la faptele incriminate ca infracțiuni la regimul produselor accizabile."

Autorii excepției consideră că aceste dispoziții aduc atingere prevederilor constituționale ale art. 23 alin. (11) privitoare la prezumția de nevinovăție, art. 45 referitor la libertatea economică și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: Prevederile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la dispozițiile art. 23 alin. (11) din Legea fundamentală. Astfel, prin Decizia nr. 154 din 23 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 9 martie 2006, Curtea a reținut, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece "prezumția de nevinovăție este un principiu ce guvernează procesul penal, fără a se aplică și procedurii contenciosului fiscal". Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele cuprinse în decizia menționată își mențin valabilitatea și în cauza de față. Cât privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 185 alin. (3^1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal în raport cu prevederile constituționale ale art. 45 și 53, Curtea constată că nici aceasta nu poate fi reținută, pentru următoarele considerente: Pentru eliberarea unei autorizații de antrepozit fiscal, antrepozitarul trebuie să îndeplinească mai multe condiții, printre care și cele prevăzute de art. 180 lit. d): "în cazul unei persoane fizice [

] aceasta să nu fi fost condamnată în mod definitiv pentru evaziune fiscală, abuz de încredere, fals, uz de fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, în România sau în oricare din statele străine în care aceasta a avut domiciliul/rezidența în ultimii 5 ani" și "e) în cazul unei persoane juridice [

] administratorii acestor persoane juridice să nu fi fost condamnați în mod definitiv pentru evaziune fiscală, abuz de încredere, fals, uz de fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, în România sau în oricare din statele străine în care aceasta a avut domiciliul/rezidența în ultimii 5 ani". Totodată, potrivit art. 184 alin. (1) din Codul fiscal "autorizațiile sunt emise numai pentru antrepozitarii autorizați numiți și nu sunt transferabile". Așa fiind, Curtea constată că intenția legiuitorului a fost eliminarea oricărui risc în ceea ce privește regimul de antrepozitare a produselor accizabile, inclusiv a riscurilor ce ar rezultă ca urmare a săvârșirii unor fapte penale de către antrepozitar. În acest context, prevederile legale criticate sunt pe deplin justificate și nu aduc atingere dispozițiilor art. 45 din Constituție, potrivit cărora "accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii sunt garantate". Măsura dispusă prin textul de lege criticat, respectiv adoptarea unei proceduri specifice de preîntâmpinare și sancționare a faptelor care generează sau ar putea genera fenomene economice negative, este justificată de imperativul apărării ordinii publice, textul de lege criticat fiind, așadar, în acord cu art. 53 alin. (1) din Constituție potrivit cărora exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea ordinii publice. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 185 alin. (3^1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Comercială "Dunga Com" - S.R.L. din Brăila în Dosarul nr. 653/CAF/2005 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și de Societatea Comercială "Quasar" - S.R.L. din Botoșani în Dosarul nr. 2.929/2005 al Curții de Apel Suceava - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 2 mai 2006. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu