DECIZIE nr. 1203/2008

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Ioan Tiucă - procuror Claudia Miu - prim-magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1077 din Codul civil, ridicată de Ștefan Rădulescu în Dosarul nr. 48.931/3/2005 al Tribunalul București - Secția a VI-a comercială. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 9 mai 2008, pronunțată în Dosarul nr. 48.931/3/2005, Tribunalul București - Secția a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1077 din Codul civil, excepție ridicată de Ștefan Rădulescu într-o cauză având ca obiect un litigiu comercial. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile art. 1077 din Codul civil contravin dispozițiilor art. 21 alin. (1), (2) și (3) din Constituție, întrucât se prezumă existența unei obligații de a face, fără ca instanța de judecată să o cenzureze, fiind astfel încălcat dreptul pârâților la apărare și dreptul la un proces echitabil. Tribunalul București - Secția a VI-a comercială apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1077 din Codul civil, care au următorul cuprins: "Nefiind îndeplinită obligația de a face, creditorul poate asemenea să fie autorizat de a o aduce el la îndeplinire, cu cheltuiala debitorului." Excepția de neconstituționalitate se raportează la prevederile constituționale ale art. 21 alin. (1), (2) și (3) referitoare la accesul liber la justiție și ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare. În practica sa jurisdicțională, Curtea s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor art. 1077 din Codul civil, prin raportare la art. 21 și art. 24 din Constituție, când, prin Decizia nr. 59 din 2 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 din 1 martie 2006, a constatat că acestea sunt constituționale. În considerentele acelei decizii s-a reținut că textul de lege criticat face parte din capitolul VII - Despre efectele obligațiilor, cuprins în titlul III - Despre contracte sau convenții din cartea a III-a a Codului civil, iar față de aceasta este evidentă finalitatea textului criticat, și "ea constă în determinarea debitorului de a executa obligația la care este ținut în temeiul unui contract încheiat între părți, sub sancțiunea suportării cheltuielilor pe care le implică executarea sa. Prin exercitarea acestei constrângeri cu caracter pecuniar se urmărește contracararea manoperelor abuzive, care ar duce la întârzierea îndeplinirii obligațiilor asumate de debitor, în vederea asigurării celerității, ca exigență a executării obligațiilor civile". În ceea ce privește contrarietatea textului de lege menționat față de art. 21 alin. (1) (2) și (3) și art. 24 alin. (1) din Constituție, s-a reținut că dispozițiile art. 1077 din Codul civil trebuie coroborate cu cele ale art. 580^2 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora, "Dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligație de a face cuprinsă într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la primirea somației, creditorul poate fi autorizat de instanța de executare, prin încheiere irevocabilă, dată cu citarea părților, să o îndeplinească el însuși sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului". Față de aceasta debitorul are posibilitatea ca, în fața instanței judecătorești, să utilizeze toate mijloacele procedurale reglementate de lege în vederea pregătirii apărării sale, beneficiind, în acest mod, de dreptul la un proces echitabil și de soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1077 din Codul civil, ridicată de Ștefan Rădulescu în Dosarul nr. 48.931/3/2005 al Tribunalului București - Secția a VI-a comercială. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 11 noiembrie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Prim-magistrat-asistent, Claudia Miu