DECIZIE nr. 777/2008

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Iuliana Nedelcu - procuror Oana Cristina Puică - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278 și ale art. 278^1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Societatea Agricolă Inotești din comuna Colceag, județul Prahova, în dosarele nr. 1.576/259/2007 și nr. 1.584/259/2007, respectiv de Societatea Agricolă Inotești din comuna Colceag, județul Prahova, și Marin Duță în Dosarul nr. 1.424/259/2007, toate aceste dosare fiind ale Tribunalului Prahova - Secția penală. La apelul nominal răspunde autorul excepției, Marin Duță, personal și în calitate de reprezentant legal al Societății Agricole Inotești din comuna Colceag, județul Prahova, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 239D/2008, nr. 430D/2008 și nr. 431D/2008 au obiect identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Autorul excepției arată că nu este de acord cu conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 430D/2008 și nr. 431D/2008 la Dosarul nr. 239D/2008, care este primul înregistrat. Cauza se află în stare de judecată. Marin Duță arată că recuză "completul de judecată", în temeiul art. 27 pct. 1, 7 și 8 din Codul de procedură civilă, având în vedere refuzul Curții "de a asigura dreptul la apărare, la susținerea cauzei", respectiv "de a menționa obiectul dosarului în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate", și depune la dosar concluzii scrise în acest sens. De asemenea, arată că recuză și procurorul de ședință. Curtea, deliberând, respinge cererea autorului excepției privind recuzarea, întrucât, potrivit art. 55 din Legea nr. 47/1992, în fața Curții Constituționale nu sunt aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă privind recuzarea judecătorilor. Autorul excepției solicită admiterea excepției de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată și depune la dosar note scrise privind obiectul dosarelor în care a ridicat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278 și ale art. 278^1 din Codul de procedură penală, precum și un centralizator cu cheltuielile judiciare aferente dosarelor aflate pe rolul instanțelor de judecată și în care este implicat în nume propriu sau în calitate de reprezentant legal al Societății Agricole Inotești din comuna Colceag, județul Prahova. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin Încheierea din 30 ianuarie 2008 și încheierile din 13 februarie 2008, pronunțate în dosarele nr. 1.576/259/2007, nr. 1.424/259/2007 și nr. 1.584/259/2007, Tribunalul Prahova - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278 și ale art. 278^1 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Societatea Agricolă Inotești din comuna Colceag, județul Prahova, și de Marin Duță cu ocazia soluționării recursurilor privind sentințe penale prin care au fost respinse plângerile împotriva unor acte de netrimitere în judecată ale procurorilor. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că textele de lege atacate "reprezintă un cumul de escrocherii ale breslei juridice, angrenată în distrugerea, furtul avuției naționale, în legătură cu bandele de hoți-infractori care sunt favorizați". Mai arată că "dosarele judecătorești și de cercetare penală sunt falsificate, vândute și cumpărate". Tribunalul Prahova - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând trimitere la deciziile Curții Constituționale nr. 76/1999, nr. 61/2000, nr. 437/2004, nr. 80/2005, nr. 297/2005,nr. 64/2006, nr. 165/2006 și nr. 423/2006. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 278 și ale art. 278^1 din Codul de procedură penală sunt constituționale. Arată că textele de lege criticate nu încalcă prevederile din Constituție invocate de autorii excepției. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 278 și ale art. 278^1 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: - Art. 278: "Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție. În cazul când măsurile și actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau ale procurorului șef de secție al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozițiilor date de către aceștia, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior. În cazul rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau al ordonanței ori, după caz, al rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanță sau rezoluție, persoanelor interesate, potrivit art. 228 alin. 6, art. 246 alin. 1 și art. 249 alin. 2. Rezoluțiile sau ordonanțele prin care se soluționează plângerile împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor de neîncepere a urmăririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmărire penală ori de încetare a urmăririi penale, se comunică persoanei care a făcut plângerea și celorlalte persoane interesate. Dispozițiile art. 275-277 se aplică în mod corespunzător."; - Art. 278^1: "După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. Plângerea poate fi făcută și împotriva dispoziției de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu. În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori procurorul ierarhic superior nu a soluționat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului inițial de 20 de zile. Dosarul va fi trimis de parchet judecătorului, în termen de 5 zile de la primirea adresei prin care se cere dosarul. Persoana față de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, precum și persoana care a făcut plângerea se citează. Neprezentarea acestor persoane, legal citate, nu împiedică soluționarea cauzei. Când judecătorul consideră că este absolut necesară prezența persoanei lipsă, poate lua măsuri pentru prezentarea acesteia. La judecarea plângerii, prezența procurorului este obligatorie. La termenul fixat pentru judecarea plângerii, judecătorul dă cuvântul persoanei care a făcut plângerea, persoanei față de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale și apoi procurorului. Judecătorul, soluționând plângerea, verifică rezoluția sau ordonanța atacată, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a oricăror înscrisuri noi prezentate. Judecătorul pronunță una dintre următoarele soluții:

a) respinge plângerea, prin sentință, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, menținând rezoluția sau ordonanța atacată;

b) admite plângerea, prin sentință, desființează rezoluția sau ordonanța atacată și trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz.

Judecătorul este obligat să arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodată faptele și împrejurările ce urmează a fi constatate și prin care anume mijloace de probă;

c) admite plângerea, prin încheiere, desființează rezoluția sau ordonanța atacată și, când probele existente la dosar sunt suficiente, reține cauza spre judecare, în complet legal constituit, dispozițiile privind judecata în primă instanță și căile de atac aplicându-se în mod corespunzător.

În cazul prevăzut în alin. 8 lit. c), actul de sesizare a instanței îl constituie plângerea persoanei la care se referă alin. 1. Hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin. 8 lit. a) și b) poate fi atacată cu recurs de procuror, de persoana care a făcut plângerea, de persoana față de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, precum și de orice altă persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate. În situația prevăzută în alin. 8 lit. a), persoana în privința căreia judecătorul, prin hotărâre definitivă, a decis că nu este cazul să se înceapă ori să se redeschidă urmărirea penală nu mai poate fi urmărită pentru aceeași faptă, afară de cazul când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală și nu a intervenit unul dintre cazurile prevăzute în art. 10. Judecătorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 30 de zile de la primirea acesteia. Plângerea greșit îndreptată se trimite organului judiciar competent." În susținerea neconstituționalității acestor prevederi legale, autorii excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) cu privire la statul român, ale art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 40 referitoare la dreptul la asociere, ale art. 44 cu privire la dreptul de proprietate privată, ale art. 124 alin. (1) și (2) privind înfăptuirea justiției și ale art. 131 referitoare la rolul Ministerului Public. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 278 și ale art. 278^1 din Codul de procedură penală au fost supuse în numeroase rânduri controlului instanței de contencios constituțional, prin raportare la dispoziții din Legea fundamentală invocate și în prezenta cauză și cu motivări similare, Curtea statuând, în mod constant, că textele de lege criticate nu încalcă egalitatea în drepturi, liberul acces la justiție și dreptul la un proces echitabil, ci dau expresie acestor garanții constituționale. Astfel, prin Decizia nr. 80 din 5 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 28 februarie 2008, Curtea a reținut că dispozițiile art. 278 și ale art. 278^1 din Codul de procedură penală au instituit posibilitatea cenzurării actelor procurorului de către instanțele judecătorești, asigurând prin aceasta accesul la justiție al persoanelor nemulțumite de soluțiile date de procuror în faza de urmărire penală a procesului penal. Astfel, părțile au posibilitatea să își apere drepturile și interesele în cursul judecății, prin mijloacele prevăzute de lege și cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale. În același sens sunt și Decizia nr. 66 din 3 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 17 februarie 2005, Decizia nr. 840 din 2 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 29 octombrie 2007, și Decizia nr. 355 din 20 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 7 aprilie 2008. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și considerentele de principiu cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. În ceea ce privește criticile referitoare la falsificarea, vânzarea și cumpărarea dosarelor judecătorești și de cercetare penală, precum și la favorizarea bandelor de infractori, aceste aspecte nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte, ci sunt de competența instanțelor de judecată, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278 și ale art. 278^1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Societatea Agricolă Inotești din comuna Colceag, județul Prahova, în dosarele nr. 1.576/259/2007 și nr. 1.584/259/2007, respectiv de Societatea Agricolă Inotești din comuna Colceag, județul Prahova, și Marin Duță în Dosarul nr. 1.424/259/2007, toate aceste dosare fiind ale Tribunalului Prahova - Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 1 iulie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică