DECIZIE nr. 850/2008

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Ion Tiucă - procuror Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 133 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Barbu Ceciliu Lepădatu și Tudora Lepădatu în Dosarul nr. 14.563/4/2006 al Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 14 martie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 14.563/4/2006, Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 133 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Barbu Ceciliu Lepădatu și Tudora Lepădatu. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 133 din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale, întrucât lasă judecătorul să aprecieze cu privire la lipsa obiectului cererii de chemare în judecată și aplicarea sancțiunii nulității absolute a acesteia. Astfel, se înlătură posibilitatea judecării cererii din cauza unui formalism inacceptabil de rigid, care este de natură a restrânge accesul liber la justiție. Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă apreciază excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sancțiunea nulității cererii de chemare în judecată pentru lipsa elementelor esențiale fiind aplicabilă tuturor cererilor de chemare în judecată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 133 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: "Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă. Lipsa semnăturii se poate totuși împlini în tot cursul judecății. Dacă pârâtul invocă lipsa de semnătură, reclamantul va trebui să semneze cel mai târziu la prima zi de înfățișare următoare, iar când este prezent în instanță, în chiar ședința în care a fost invocată nulitatea." Autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 privind liberul acces la justiție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate reglementează nulitatea, ca sancțiune incidentă în cazul lipsei mențiunilor esențiale ale cererii de chemare în judecată. Sunt considerate elemente esențiale ale cererii introductive de instanță numele părților, obiectul cererii și semnătura reclamantului. Regimul juridic al nulității este însă diferit. Astfel, absența numelui părților sau a obiectului cererii este sancționată cu nulitatea, fără ca legea să acorde posibilitatea împlinirii acestor lipsuri, în vreme ce pentru lipsa semnăturii art. 133 alin. 2 din Codul de procedură civilă permite remedierea în tot cursul judecății, dar nu mai târziu de prima zi de înfățișare ce urmează după invocarea neregularității procedurale. Curtea constată că mențiunile sancționate cu nulitate au un caracter esențial pentru buna administrare a justiției, numele părților, obiectul cauzei și semnătura reclamantului fiind destinate să individualizeze acțiunea civilă, să ateste manifestarea de voință necesară declanșării procesului civil și conținutul concret al pretențiilor reclamantului, lipsa acestor elemente făcând imposibilă continuarea activității judiciare. Din economia textului procedural rezultă că sancțiunea operează doar în cazul lipsei totale a mențiunilor privitoare la unul dintre elementele esențiale ale cererii de chemare în judecată. Așa fiind, Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale referitoare la liberul acces la justiție, dreptul la apărare și folosirea căilor de atac, ci, dimpotrivă, dau expresie acestor principii, constituind o garanție a respectării drepturilor procesuale ale părților. În ceea ce privește critica referitoare la aprecierile pe care le face judecătorul chemat să facă interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 133 din Codul de procedură civilă, Curtea reține că aceasta nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, problemele pe care le ridică autorul excepției constituind aspecte ce țin exclusiv de competența instanțelor de judecată. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 133 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Barbu Ceciliu Lepădatu și Tudora Lepădatu în Dosarul nr. 14.563/4/2006 al Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 8 iulie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu