DECIZIE nr. 817/2008

Ioan Vida - președinte Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Tudorel Toader - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Simona Ricu - procuror Mihaela Ionescu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcțiilor zootehnice dezafectate, destinate creșterii, îngrășării și exploatării animalelor, precum și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate, excepție ridicată de Consiliul Local Negrilești din județul Galați în Dosarul nr. 389/324/2007 al Judecătoriei Tecuci. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 17 iunie 2008, în prezența apărătorului părților Societatea Comercială "Lovrina 2000" - S.R.L. din comuna Munteni, Societatea Agricolă Înfrățirea din comuna Munteni, Asociația Familială Vasiliu Radu Ion și Cătălin Decebal Țarin, avocatul Bogdan Rădulescu, cu împuternicire avocațială la dosar, și în prezența reprezentantului Ministerului Public, acestea fiind consemnate în încheiere. Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 3 iulie 2008. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 21 februarie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 389/324/2007, Judecătoria Tecuci a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcțiilor zootehnice dezafectate, destinate creșterii, îngrășării și exploatării animalelor, precum și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate. Excepția a fost ridicată de Consiliul Local Negrilești din județul Galați într-o cauză civilă având ca obiect obligația de a face, respectiv pronunțarea unei hotărâri prin care acesta să fie obligat să atribuie în folosință reclamanților suprafața de 3,5 ha teren aferent fermelor pe care le au în folosință gratuită, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2001. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că dispozițiile ordonanței de urgență criticate, care prevăd atribuirea în folosință gratuită a construcțiilor zootehnice și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate asociațiilor crescătorilor de animale și unor persoane fizice sau persoane juridice, precum și dispozițiile care obligă autoritățile administrației publice locale să le vândă, după o perioadă de 5 ani, sunt neconstituționale. Susține că prevederile criticate încalcă dispozițiile constituționale potrivit cărora proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal, indiferent de titular, precum și principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice, "consiliile locale aflându-se în situația în care nu-și mai pot îndeplini, în mod autonom, scopul consacrat de art. 121 alin. (2) din Constituție." De asemenea, consideră că actul normativ criticat afectează și interesele comunității locale, deoarece impun atribuirea în folosință gratuită pe o perioadă de 5 ani și apoi vânzarea construcțiilor zootehnice și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate la un preț echivalent cu 10% din valoarea contabilă a acestora la momentul atribuirii în folosință gratuită, iar nu de la momentul vânzării, prețul fiind inferior față de prețul pieței. Arată că, pe de o parte, se condiționează atribuirea acestor imobile unor persoane juridice de capacitatea financiară a acestora pentru a desfășura activități de creștere a animalelor, iar, pe de altă parte, autoritățile publice locale sunt obligate să suporte consecințele financiare ca urmare a atribuirii gratuite urmate de vânzarea la un preț inferior față de prețul pieței. În susținerea excepției, autorul acesteia invocă și Decizia Curții nr. 871/2007 prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2005, apreciind că există identitate între situațiile create prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2005 și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2001, fiind incidente aceleași motive de neconstituționalitate. Judecătoria Tecuci consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată în parte, în ceea ce privește prevederile art. 4 și 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2001. Apreciază că, prin aceste prevederi, legiuitorul aduce atingere dreptului de proprietate privată al unităților administrativ-teritoriale asupra terenurilor și a construcțiilor zootehnice edificate pe acestea, în sensul că încalcă dreptul de dispoziție al acestora asupra bunurilor ce le aparțin, întrucât nu se prevede niciun caz în care s-ar putea refuza de către consiliile locale încheierea contractului de vânzare-cumpărare. Menționează că aceste prevederi reglementează un transfer silit de proprietate care nu respectă dispozițiile referitoare la expropriere stabilite de art. 44 din Constituție și art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, arată că prin stabilirea prețului la care urmează să aibă loc vânzarea, preț care nu are în vedere valoarea de piață a bunurilor vândut la momentul vânzării, nu se realizează compensația reparatorie corespunzătoare a proprietarului, astfel că se aduce atingere dreptului de proprietate, iar această încălcare nu este justificată în niciun fel, chiar luând în considerare scopul urmărit de legiuitor, respectiv încurajarea creșterii animalelor și repunerea în circuitul agricol al unor construcții dezafectate. Menționează că legiuitorul nu a prevăzut nimic cu privire la păstrarea destinației construcțiilor zootehnice, după vânzarea lor, în condițiile art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2001. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2001 sunt constituționale, nefiind contrare dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (2) și ale art. 136 alin. (5). În acest sens arată că prevederile criticate permit legiuitorului ca, în considerarea unor interese specifice, să instituie reguli care să armonizeze incidența și a altor drepturi fundamentale ale cetățenilor decât cel de proprietate, astfel încât acestea să nu fie suprimate prin modul de reglementare a dreptului de proprietate. Totodată, apreciază că prevederile criticate sunt în acord cu dispozițiile constituționale ale art. 120 alin. (1) care se referă la principiul autonomiei locale în cadrul organizării administrației publice din unitățile administrativteritoriale, iar nu la existența unei autonomii de decizie în afara cadrului legal. Face referire la deciziile Curții Constituționale nr. 415/2003 și nr. 181/2003. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, susținerile părților prezente, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168 din 13 decembrie 2001 privind punerea în valoare a construcțiilor zootehnice dezafectate, destinate creșterii, îngrășării și exploatării animalelor, precum și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 20 decembrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 387 din 13 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 1 iulie 2002. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2001 a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102 din 29 august 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 11 septembrie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 78 din 12 martie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003. Totodată, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2001 a fost modificată și completată prin Legea nr. 335 din 8 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 27 iulie 2004. Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin.(2) privind garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate privată, ale art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietății private, în condițiile legii organice, ale art. 120 alin. (1) care consacră principiul autonomiei locale, ale art.121 referitoare la autorități comunale și orășenești și ale art. 154 referitoare la conflictul temporal de legi. Examinând actul normativ supus controlului de constituționalitate, Curtea reține că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2001 stabilesc măsuri pentru atribuirea construcțiilor zootehnice și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate în folosința gratuită a asociațiilor crescătorilor de animale, cu sau fără personalitate juridică, precum și a persoanelor fizice sau juridice care formulează cerere scrisă și dovedesc capacitatea tehnică și financiară de a desfășura activități de creștere a animalelor. Potrivit dispozițiilor art. 2 lit. a) din ordonanța de urgență, între construcțiile zootehnice dezafectate supuse acestor măsuri sunt atât "bunuri imobile aflate în proprietatea privată a [

] unităților administrativ-teritoriale, după caz, precum și cele din patrimoniul societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat din agricultură", cât și fabrici de nutrețuri combinate dezafectate aflate în patrimonial societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat (lit. b). Conform art. 3 din ordonanță, construcțiile zootehnice dezafectate, aflate în proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale, "vor fi atribuite în folosință gratuită persoanelor prevăzute la art. 2 lit. c) de către consiliile locale", construcțiile zootehnice dezafectate, aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat "vor fi atribuite în folosință gratuită persoanelor prevăzute la art. 2 lit. c) de către aceste societăți comerciale [

]", iar fabricile de nutrețuri combinate dezafectate "vor fi atribuite în folosință gratuită persoanelor prevăzute la art. 2 lit. c) de către Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului". Potrivit art. 4 alin. (1) din aceeași ordonanță de urgență, "atribuirea în folosință gratuită a construcțiilor zootehnice dezafectate, a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate, a terenurilor de sub construcții și a celor din incintă persoanelor prevăzute la art. 2 lit. c) se face în baza unui contract pe care acestea îl încheie cu consiliile locale, cu societatea comercială ce deține în patrimoniu construcțiile zootehnice dezafectate [

] pentru o perioadă de maximum 5 ani, cu obligația de a desfășura activitatea de creștere a animalelor și/sau producerea de nutrețuri combinate". Construcțiile zootehnice și fabricile de nutrețuri combinate dezafectate se atribuie în folosință gratuită prin contract, în baza unei cereri care se depune la direcțiile generale pentru agricultură și industrie alimentară județene de către persoanele prevăzute la art. 2 lit. c) din ordonanța de urgență [art. 6 alin. (1)]. Totodată, potrivit art. 7 alin. (1), "la expirarea termenului de maximum 5 ani prevăzut în contractul de atribuire în folosință gratuită sau după efectuarea investițiilor prevăzute în contractul de atribuire în folosință gratuită, fabrica de nutrețuri combinate, construcția zootehnică, terenul de sub acestea și incintele aferente pot fi vândute persoanelor prevăzute la art. 2 lit. c), care le-au avut în folosință gratuită, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, la un preț echivalent cu 10% din valoarea contabilă a acestora la momentul atribuirii în folosința gratuită, stabilită potrivit normelor metodologice". Curtea constată că, asupra constituționalității Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2001, raportat la prevederile art. 120 din Constituție, s-a pronunțat prin Decizia nr. 181 din 8 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477 din 4 iulie 2003, statuând că dispozițiile acestei ordonanțe sunt constituționale. Examinând motivele de neconstituționalitate invocate privind încălcarea principiului autonomiei locale, consacrat de art. 120 alin. (1) și (2) din Constituție, Curtea a constatat că acestea sunt neîntemeiate, întrucât esențial în acest sens este că măsura a fost instituită prin ordonanță de urgență, act de nivelul legii. Curtea a reținut, în legătură cu acest aspect, că în jurisprudența sa a mai examinat, în legătură cu alte acte normative (legi și ordonanțe), critici care vizau încălcări ale principiului autonomiei locale prin instituirea unor obligații pentru consiliile locale. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 123 din 25 aprilie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 4 iunie 2001, Curtea a reținut în considerentele sale că "principiul autonomiei locale nu include și absolvirea autorităților administrației publice locale de la obligația respectării legilor cu caracter general și valabilitate pe întreg teritoriul țării". De asemenea, prin Decizia nr. 136 din 3 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 16 octombrie 2001, Curtea a reținut că "dispozițiile constituționale ale art. 119 și art. 120 alin. (2) se referă la principiul autonomiei locale în cadrul organizării administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale, iar nu la existența unei autonomii de decizie în afara cadrului legal". Curtea a reținut că însăși Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, intrată în vigoare la 1 septembrie 1988, ratificată de România prin Legea nr. 199 din 17 noiembrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 26 noiembrie 1997, face referire, potrivit art. 3 pct. 1, la cadrul legal intern, prin reglementarea conceptului de autonomie locală ca "dreptul și capacitatea efectivă ale autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu și în interesul populației locale, o parte importantă a treburilor publice". Pentru aceleași considerente, actul normativ criticat nu contravine nici dispozițiilor constituționale ale art. 121 privind autoritățile comunale și orășenești. Totodată, Curtea constată că asupra constituționalității Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2001, raportat la prevederile art. 41 alin. (2) și (3) (în prezent art. 44) și ale art. 135 alin. (6) [în prezent art. 136 alin. (5)] din Constituție, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 415 din 11 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 10 februarie 2004. Curtea a reținut că art. 44 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia "Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", permite legiuitorului ca, în considerarea unor interese specifice, să instituie reguli care să armonizeze incidența și a altor drepturi fundamentale ale cetățenilor decât cel de proprietate, într-o interpretare sistematică a Constituției, astfel încât ele să nu fie suprimate prin modul de reglementare a dreptului de proprietate. Curtea a reținut că măsurile instituite prin ordonanța de urgență criticată vizează repunerea în circuitul economic agricol a unor construcții dezafectate, deturnate de la destinația lor firească, în scopul încurajării dezvoltării creșterii animalelor, cu consecințe pozitive asupra dezvoltării economice a unităților administrativ-teritoriale. Or, acționând astfel, statul se situează în planul exercitării concrete, prin activitatea normativă, a atribuțiilor sale privind "protejarea intereselor naționale în activitatea economică" și "crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții", în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (2) lit. b) și f) din Constituție. Pentru aceleași considerente, actul normativ criticat nu contravine nici dispozițiilor constituționale ale art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietății private. Cele statuate în deciziile menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții. De asemenea, Curtea constată că actul normativ criticat nu instituie transmiterea silită a dreptului de proprietate. Posibilitatea vânzării construcțiilor zootehnice dezafectate, a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate, a terenurilor de sub construcții și a celor din incintă, aflate în proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale și a societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat este reglementată, prin norme dispozitive, de art. 7 alin. (1) din ordonanță care prevede că "la expirarea termenului de maximum 5 ani prevăzut în contractul de atribuire în folosință gratuită [

] fabrica de nutrețuri combinate, construcția zootehnică, terenul de sub acestea și incintele aferente pot fi vândute persoanelor prevăzute la art. 2 lit. c) [

]". Cât privește invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 154 referitoare la conflictul temporal de legi, se constată că acestea nu au incidență în prezenta cauză. În fine, Curtea reține că, prin notele scrise comunicate la dosar, autorul excepției a susținut și contrarietatea prevederilor de lege criticate în raport de dispozițiile constituționale ale art. 16 și ale art. 135. Curtea nu poate reține aceste critici, având în vedere că nu au fost menționate în încheierea instanței de fond prin care a fost sesizată cu soluționarea excepției de neconstituționalitate. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art.11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcțiilor zootehnice dezafectate, destinate creșterii, îngrășării și exploatării animalelor, precum și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate, excepție ridicată de Consiliul Local Negrilești din județul Galați în Dosarul nr. 389/324/2007 al Judecătoriei Tecuci. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 3 iulie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu _________